Tabel de creanţă. Înscrierea penalităţilor de întârziere; caracterul lor cert.
Izvorul juridic al creanţei reprezentate de penalităţile de întârziere menţionate în contractul încheiat de părţi nu este factura emisă de creditoare pentru a justifica înscrierea în contabilitate a penalităţilor de întârziere, ci însuşi contractul.
– Articolul 5 pct.20 din Legea nr. 85/2006
– Articolul 969 C.civ. 1864 şi art. 1073 C.civ
Caracterul cert al clauzei penale rezultă din cuprinsul contractului, ce a fost semnat de către ambele părţi, al dispoziţiilor art. 969 C.civ. 1864 şi art. 1073 C.civ., conform cărora creditorul are dreptul de-a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiilor având în caz contrar dreptul la dezdăunare, constatându-se în plus şi faptul că la dosar a fost anexat şi un mod de calcul al penalităţilor de întârziere.
(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A V-A CIVILĂ,
DECIZIA CIVILĂ NR.617 din 07.04.2016)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. 2067/87/2015/a1 la data de 21.08.2015, debitoarea SC Z. SA Zimnicea a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar întocmit de administratorul judiciar T. I. S.P.R.L: Bucureşti, publicat în B.P.I. nr. 13828 din data de 12.08..2015, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună refacerea acestuia, în sensul modificării creanţei creditorului SC W.&C. S. SRL, de la suma de 369.870,27 lei la suma de 357.553,47 lei.
A motivat că suma de 369.870,27 lei pentru care a solicitat creditoarea înscrierea la masa credală, include şi factura seria IMI, nr. 2006/26.06.2012 care vizează penalităţi de întârziere în cuantum de 12.316,80 lei, pe care nu a acceptat-o la plată, deoarece nu cuprinde modul de calcul.
Contestatoarea a mai arătat că în corespondenţa purtată cu creditoarea a confirmat pentru anul 2013, debitul în sumă de 155.891,98 lei, iar pentru anul 2014, pe cel în sumă de 357.553,47 lei, în ambele extrase solicitând stornarea facturii privind penalităţile de întârziere.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, debitoarea a formulat la data de 20.08.2015 contestaţie şi în ce priveşte înscrierea în tabelul preliminar a creanţei Asociaţiei U.A., care a fost înregistrată sub nr. 2067/87/2015/a2.
Prin contestaţia înregistrată sub nr. 2067/87/2015/a3, debitoarea a formulat contestaţie şi în ce priveşte creanţa Creditorului C.N.A.D.R. , solicitând modificarea cuantumului creanţei sale, de la suma de 12.903 lei la suma de 5421,60 lei.
La termenul de judecată din 29.10.2015 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2067/87/2015/a2 şi 32067/87/2015/a3 la dosarul nr. 2067/87/2015/a1 în baza art. 111 alin.6 din Legea nr. 85/2014, pe considerentul că toate contestaţiei sunt formulate împotriva aceluiaşi tabel preliminar.
Prin sentinţa civilă nr. 531/12.11.2015 pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. 2067/87/2015/a1, a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea-debitoarea SC Z. SA la tabelul preliminar al creanţelor întocmit de administrator judiciar T. I. S.P.R.L. vizând creanţele intimatelor-creditoare SC W.&C. S. SRL şi C.N.A.D.N.R. – prin D. R.D. şi P. B.. A fost respinsă contestaţia cu privire la creanţa intimatei-creditoare A. U. ca nefondată.
S-a dispus modificarea tabelului preliminar al creanţelor asupra debitoarei SC Z. SA Z., publicat în B.P.I nr. 1382//12.08.2015, în sensul înscrierii creditoarei SC W.&C.S. SRL Bucureşti cu suma de 357.553,47 lei, în loc de 369.870,27 lei şi a înscrierii creditoarei C.N.A.D.R. prin D.R.D.P. Bucureşti cu suma de 3895,46 lei, iar cu suma de 9007,54 lei sub condiţie până la soluţionarea definitivă a dosarelor nr. 19761/236/2014, 17169/236/2014 şi 19521/236/2014.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
În ce priveşte creanţa SC W.&C.S. SRL, această creditoare a formulat cerere de admitere a creanţei înregistrată la data de 27.07.2015, la care a anexat înscrisuri (f. f.1234-156 vol. 13 dosar insolvenţă) prin care a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 369.870,27 lei, cerere admisă integral de administratorul judiciar care a dispus înscrierea acesteia în tabelul preliminar publicat în B.P.I. nr. 13828/12.08.2015.
Debitoarea a contestat creanţa SC W.&C.S. SRL numai în ce priveşte suma de 12.316,80 lei reprezentând penalităţi de penalităţi de întârziere pentru care s-a emis factura seria IMI, nr. 2006/26.06.2012.
În primul rând, s-a reţinut că SC W.&C. S. SRL nu a ataşat cererii de admitere a creanţei factura seria IMI, nr. 2006/26.06.2012, aceasta fiind depusă după formularea contestaţiei, cu ocazia depunerii întâmpinării în prezenta cauză. Totodată, s-a constatat că din cuprinsul facturii nu rezultă care anume factură/facturi nu au fost achitate în termen şi au fost calculate penalităţi.
De asemenea, intimata creditoare nu a depus nici un mod de calcul al penalităţilor de întârziere pentru a verifica dacă respectiva creanţă are caracter cert.
În lipsa acestor elemente, judecătorul sindic a apreciat că suma reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 12.316,80 lei nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 663 C. proc. civ., nefiind certă, lichidă şi exigibilă.
Ca urmare, în baza art. 111 alin.6 din Legea nr. 85/2014, a fost admisă contestaţia cu referire la creanţa SC W.&C.S. SRL şi s-a dispus modificarea tabelului preliminar, în sensul înscrierii creditoarei cu suma de 357.553,47 lei, în loc de 369.870,27 lei.
În ce priveşte contestaţia debitoarei vizând creanţa A.U.A., prin care s-a solicitat înscrierea acesteia cu suma de 6652,45 lei, în loc de 11.159 lei, s-a reţinut că prin cererea depusă la data de 22.07.2015 în dosarul de bază (f. 185-205 vol. 8) A.U.A. a solicitat înscrierea sa la masa credală a debitoarei cu suma de 11.159,15 lei, din care, 6652,45 lei reprezentând c/v facturi restante şi 4506,70 lei penalităţi de întârziere calculate până la data de 11.06.2015, în baza art. 5.7 din contractul de furnizare nr. 33/30.07.2009.
Cu ocazia soluţionării cauzei, contestatoarea a depus sentinţa civilă nr. 143/5.03.2015 pronunţată de Judecătoria Zimnicea, prin care s-a admis în parte cererea formulată pe calea somaţiei de plată de către A.U. împotriva SC Z. SA Z., dispunându-se obligarea acesteia la plata sumei de 6652.45 lei cu titlul de debit neachitat şi 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Din considerentele acestei sentinţe rezultă că prin cererea formulată, creditoarea a solicitat obligarea debitoarei la plata dobânzii legale aferente debitului, însă, analizându-se contractul încheiat de părţi, a constatat că acestea au prevăzut acordarea de penalităţi de întârziere şi pentru a nu se pronunţa asupra a ceea ce nu s-a cerut a respins cererea de acordare a dobânzii legale.
Judecătorul sindic a apreciat că în mod corect s-a dispus înscrierea creditoarei A. U. cu suma de 11.159,15 lei, creanţă care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 663 C. proc. civ. şi în ce priveşte cuantumul penalităţilor de întârziere.
Prin art. 5.7 din contract de furnizare nr. 33/30.07.2009 părţile au stabilit plata de penalităţi de 0, 1%/zi de întârziere. La data de 10 iunie 2015, debitoarea avea facturile restante către creditoare de 6652,45 lei (f.204 vol. 8 dosar bază), la care s-au calculat penalităţi de 0,1%/zi de întârziere de 4506,70 lei (f.205 vol. 8 dosar bază).
Faptul că prin sentinţa civilă nr. 143/5.03.2015 pronunţată de Judecătoria Zimnicea nu s-au acordat dobânzi legale astfel cum a solicitat creditoarea, pentru a nu se pronunţa asupra a ceea ce nu s-a cerut, nu înseamnă că aceasta nu avea dreptul la penalităţi de întârziere.
Ca urmare, în baza art. 111 alin.6 din Legea nr. 85/2004, a fost respinsă contestaţia formulată de debitoare cât priveşte creanţa intimatei creditoare Asociaţia Unistar.
În ce priveşte contestaţia formulată cu privire la creanţa C.N.A.D.R. prin D.R.D.P. Bucureşti , s-a constatat că la data de 24 iulie 2015, C.N.A.D.R. prin D.R.D.P. Bucureşti a formulat cerere de admitere a creanţei (f. 173-178 vol. 9 expediată prin fax şi f. 1-24 vol. 13 expediată prin poştă) împotriva averii debitoarei SC Z. SA Zimnicea, solicitând înscrierea la masa credală cu suma de 3895,19 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată, din care, 3245,30 lei c/v tarifului de utilizare a zonei drumului datorat pentru anul 3 integral şi anul 4 tranşa I şi 649,89 lei c/v penalităţilor de întârziere pentru contractul de utilizare a drumului nr. 7/10.01.2012 şi care a fost calculată pentru perioada cuprinsă între scadenţa fiecărei facturi fiscale şi până la data deschiderii procedurii insolvenţei şi 200 lei taxă judiciară de timbru aferentă prezentei cereri.
Prin aceeaşi cerere, creditoarea a solicitat conform art. 102 alin.4 din Legea nr. 85/2014, înscrierea provizorie şi a creanţei de 3245,30 lei reprezentând c/v tarifului de utilizare a drumului public nescadent în cuantum de 726,57 euro, calculat la cursul BNR valabil la data de 11.06.2015.
Tot la data de 24 iulie 2015, C.N.A.D.R. prin D.R.D.P. Bucureşti a depus cerere de admitere a creanţei împotriva debitoarei (f. 2-79 vol. 14 dosar de bază) prin care a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 9007,54 lei, formată din: suma de 1824 euro, adică 8179,54 lei creanţă certă, lichidă şi exigibilă aferentă proceselor-verbale de contravenţie anexate emise în baza OG nr. 15/2002; suma de 628 lei reprezentând taxe judiciare de timbru şi avans onorariu executoriu judecătoresc şi suma de 200 lei taxa de timbru aferentă cererii de creanţă.
Administratorul judiciar a dispus înscrierea creditoarei în tabelul preliminar cu suma de 12.903 lei, din care: 3245,30 lei c/v tarifului de utilizare a zonei drumului datorat pentru anul 3 integral şi anul 4 tranşa I şi 8179,54 lei c/v roVetă., 1278 lei penalităţi de întârziere şi 200 lei taxă de timbru.
Cu referire la cererea de creanţă formulată de creditoarea C.N.A.D.R. prin D.R.D.P. Bucureşti pentru înscrierea la masa credală cu suma de 9007,54 lei aferentă proceselor-verbale de contravenţie anexate emise în baza OG nr. 15/2002, contestatoarea debitoare a învederat că există litigii pe rolul instanţelor, care formează obiectul dosarelor nr. 19761/236/2014 şi 17169/236/2014 la Judecătoria Zimnicea şi 19521/236/2014 la Judecătoria Giurgiu.
Verificând înscrisurile depuse de contestatoare, sistemul Ecris şi portalul instanţelor, judecătorul sindic, constată că au fost înregistrate mai multe dosare cu privire la părţi: la Judecătoria Zimnicea dosarul nr. 19761/236/2014 având ca obiect contestaţie la executare, soluţionat prin sentinţa civilă nr. 385/2015, în sensul admiterii contestaţiei şi anulării formelor de executare, hotărâre împotriva căreia creditoarea C.N.A.D.R a declarat apel; dosarul nr. 17169/236/2014 având ca obiect contestaţie la executare, în care s-a dispus suspendarea judecăţii în temeiul art. 242 C.proc. civ. şi dosarul nr. 19521/236/2014 la Judecătoria Giurgiu, contestaţia la executate formulată de debitoare fiind respinsă.
Din cele expuse, rezultă că suma de 9007,54 lei fiind litigioasă la data deschiderii procedurii, conform art. 102 alin.4 din Legea nr. 85/2014 trebuia înscrisă sub condiţie până la soluţionarea definitivă a celor trei dosare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel creditoarea SC W. & C. S. SRL, solicitând admiterea apelului şi schimbarea sentinţei în sensul înscrierii apelantei creditoare şi cu suma de 12.316,80 lei pe lângă suma de 357.553,47 lei, precum şi menţinerea în tabelul preliminar cu suma în cuantum de 369.870,27 lei, astfel cum a fost înscrisă în tabel de către administratorul judiciar.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta creditoare a arătat că între părţi a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 6/01.08.2011 având ca obiect executarea de către aceasta în calitate de prestator a serviciilor de pază şi protecţie la obiectivele beneficiarului SC Z.SA, conform planului anexă la contract. A menţionat apelanta creditoare că în cuprinsul contractului a fost inserată de către părţi o clauză penală, astfel încât creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă şi la timp a obligaţiei în condiţiile în care debitorul se află în întârziere.
În ceea ce priveşte debitul cu care s-a solicitat înscrierea la masa credală, s-a arătat că acesta este compus din suma de 357.553,47 lei fiind confirmat expres de către debitoare precum şi suma de 12.316,80 lei penalităţi de întârziere conform facturii fiscale nr. 2006/26.06.2012.
A considerat apelanta că, deşi factura fiscală nu a fost acceptată la plată de către debitoare, aceasta poate fi coroborată cu dispoziţiile contractuale, contractul fiind însuşit prin semnătură de către ambele părţi, în condiţiile în care clauza penală a fost înscrisă la art. 5.4 din contract.
Având în vedere că societatea în insolvenţă nu a înţeles să achite debitul la scadenţă, aceasta este de drept în întârziere, iar penalităţile de întârziere vor avea caracter sancţionatoriu şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Faţă de aceste argumente, apelanta creditoare a menţionat că în fapt creanţa acesteia îndeplineşte cerinţele de-a fi o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, astfel încât trebuie menţinută în tabelul preliminar.
În drept, au fost invocate disp. art. 466 şi urm. C.proc.civ. şi s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă conform art. 411 alin. 1 pct. 2 teza finală C.proc.civ.
Intimata debitoare SC Z. SA prin A. J.T.I. SPRL a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei cu consecinţa menţinerii creditoarei în tabelul definitiv cu întreaga sumă solicitată de 369.870,27 lei.
Intimata debitoare SC Z. SA prin A. S. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În apărare, intimata a arătat că suma reprezentând penalităţi de întârziere nu reprezintă o creanţă certă în sensul prevederilor legii nr. 85/2014, întrucât factura fiscală nr. 2006/26.06.2012 nu a fost acceptată la plată întrucât nu a fost însoţită de un mod de calcul al penalităţilor. Conform dispoziţiilor legii nr. 85/2014, creanţa certă este acea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Totodată, s-a arătat că în ceea ce priveşte această factură fiscală, aceasta a fost depusă după formularea contestaţiei. S-a mai învederat totodată că nu a fost depus nici un mod de calcul al penalităţilor, astfel încât şi din acest punct de vedere sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică.
În drept, au fost invocate disp. art. 482 rap. la art. 205 C.proc.civ. solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Analizând sentinţa apelată având în vedere criticile formulate şi cu observarea prevederilor art. 466-467 C.proc.civ., Curtea apreciază că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Creditoarea SC W.&C.S. SRL a formulat cerere de admitere a creanţei şi înscriere a acesteia în tabelul preliminar al debitoarei SC Z. SA cu suma de 369.870,27 lei, din care suma de 357.553,47 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în temeiul contractului de prestări servicii nr. 6/01.08.2011 iar suma de 12.316,80 lei penalităţi de întârziere, calculate conform dispoziţiilor art. 5.4 din acelaşi contract.
Cererea acesteia a fost admisă integral de administratorul judiciar care a dispus înscrierea creditoarei SC W. & C.S. SRL în tabelul preliminar publicat în B.P.I. nr. 13828/12.08.2015 cu suma de 369.870,27 lei.
Având în vedere dispoziţiile contractuale invocate în cererea de admitere a creanţei şi reiterate în dezvoltarea motivelor de apel, Curtea apreciază contrar celor reţinute de prima instanţă că în fapt apelanta creditoare este îndreptăţită a fi înscrisă în tabel şi cu suma de 12.316,80 lei penalităţi de întârziere, sumă înlăturată prin soluţia de admitere de către prima instanţă a contestaţiei formulate de către debitoare prin administrator special.
În primul rând, în ceea ce priveşte dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Curtea reţine că acestea sunt cele prevăzute de legea nr. 85/2014, precum şi cele prevăzute de Codul Civil 1864 având în vedere data încheierii contractului, respectiv 01.08.2011 (faţă de prevederile art. 102 din legea nr. 71/2011, Codul Civil din 2009 intrând în vigoare la data de 01.10.2011).
În ceea ce priveşte caracterul de creanţă certă a penalităţilor de întârziere în cuantum de 12.316,80 lei, Curtea reţine că potrivit art. 5 pct. 20 din legea nr. 85/2014, prin creanţă certă se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.
Creanţa reprezentând penalităţi de întârziere rezultă din cuprinsul contractului de prestări servicii nr. 6/01.08.2011, în cuprinsul căruia părţile au instituit la art. 5.4 o clauză penală, conform căreia pentru plata cu întârziere faţă de termenul scadent debitoarea SC Z. SA se obligă să plătească prestatorului SC W. & C.S. SRL penalităţi de 0,1% pe fiecare zi de întârziere, calculate la valoarea sumei restante până la achitarea integrală a debitului. Această clauză penală este obligatorie pentru ambele părţi conform art. 969 C.civ.
Contrar celor reţinute de prima instanţă şi în acord cu argumentele apelantei creditoare, izvorul juridic al acestor pretenţii nu este acest instrument financiar contabil reprezentat de factura fiscală nr. 2006/26.06.2012, emisă de către creditoare pentru a justifica înscrierea în contabilitate a penalităţilor de întârziere, ci contractul de prestări servicii nr. 6/01.08.2011. În această ordine de idei, nu are relevanţă nici faptul că această factură fiscală nu a fost acceptată la plată de către debitoare, şi nici împrejurarea că nu a fost anexată declaraţiei de creanţă.
Caracterul cert al clauzei penale rezultă din cuprinsul contractului, ce a fost semnat de către ambele părţi, al dispoziţiilor art. 969 C.civ. 1864 şi art. 1073 C.civ., conform cărora creditorul are dreptul de-a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiilor având în caz contrar dreptul la dezdăunare, constatându-se în plus şi faptul că la dosar a fost anexat şi un mod de calcul al penalităţilor de întârziere (fila 22 dosar fond).
Faţă de aceste considerente, cât timp debitoarea nu a făcut dovada executării la termen a obligaţiilor sale sau a unei cauze exoneratoare de răspundere, Curtea a apreciat că soluţia primei instanţe de înlăturare din tabel a creanţei apelantei creditoare SC W. & C. S. SRL în cuantum de 12.316,80 lei este pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale şi contractuale menţionate anterior. În consecinţă, apreciind caracterul fondat al motivului de apel, în temeiul disp. art. 480 alin. 2 C.proc.civ, a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a respins contestaţia faţă de creditoarea SC W.&C.S. SRL ca neîntemeiată. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate având în vedere limitele devoluţiunii (art. 477 C.proc.civ.).
