Contencios fiscal. Suspendarea solutionarii contestatiei administrative de catre organul fiscal , impotriva decizie de impunere fiscala , pana la solutionarea actiunii penale, nu poate fi dispusa automat in toate cazurile. Existenta tuturor elementelor care au stat la baza emiterii deciziei de impunere , permite solutionarea contestatiei , nefiind necesara suspendarea in baza art. 214 alin 1 lit a si alin 3 coroborat cu art. 216 alin 4 din OG nr. 92/2003.
Prin Sentinta civila din data de 15.09.2014, Tribunalul a admis in parte contestatia formulata de SC BMSRL , a anulat in parte Decizia /19.11.2013 emisa de parata DGRFP Galati ,respectiv punctul 1 si a obligat parata sa solutioneze in fond contestatia promovata de reclamanta impotriva Deciziei /2014.
Din actele si lucrarile dosarului , instanta a retinut ca urmare a controlului efectuat asupra activităţii societăţii reclamante , de inspectorii fiscali din cadrul pârâtei DGFPR Galaţi , s-a constatat că SC BMSRL nu demonstrează realitatea tranzacţiilor desfăşurate în calitate de beneficiar cu o serie de societăţi comerciale în calitate de furnizori. Pentru aceste motive, pârâta nu a acordat drept de deducere a cheltuielilor şi TVA aferentă înregistrată, emiţând Decizia de impunere F-GL /.2013 prin care a stabilit în sarcina societăţii plataunei sumei de bani cu titlu de obligaţii fiscale suplimentare.
Împotriva acestei decizii, SC BMSRL a formulat contestaţie la organul fiscal în baza art. 207 şi urm. Din OG nr. 92/2003, în termen legal.
Prin Decizia nr. /19.11.2013, pârâta DGRFP Galaţi a dispus suspendarea soluţionării acestei contestaţii, până la pronunţarea unei soluţii definitive pe latura penală.
Instanţa a retinut ca pârâta a apreciat că facturile emise nu pot fi considerate documente justificative în accepţiunea codului fiscal, că tranzacţiile efectuate de reclamanta nu sunt reale, că unele societăţi partenere sunt declarate inactive ori că nu au depus declaraţiile fiscale obligatorii .
Este adevărat că organul fiscal are dreptul de a sesiza organele penale în condiţiile prevăzute de lege, însa acest aspect nu poate conduce automat la măsura suspendării soluţionării contestaţiei administrative. Norma dispozitivă incidentă( art.214 alin 1 lit. a şi alin 3 coroborat cu art. 216 alin 4 din OG nr 92/2003) nu se poate aplica automat în cazul fiecărei sesizări penale. În cauză instanţa reţine ca pârâta DGPFP Galaţi era în posesia tuturor elementelor care să îi permită să soluţioneze contestaţia , iar concluziile organelor penale nu sunt indispensabile organului fiscal care poate aprecia daca facturile fiscale sunt sau nu documente justificative, dacă este vorba în cauză despre cheltuieli deductibile .
Pentru aceste considerente, organul fiscal a fost obligat sa solutioneze in fond contestatia formulata de societate.
