Taxa fiscala de prima inmatriculare perceputa in temeiul disp. art.214ind1 Cod Fiscal . Neconformitate cu Dreptul Comunitar.
Prin acţiunea înregistrată la acest Tribunalul Dolj, reclamantul a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj şi Administraţia Financiară Craiova, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să-i restituie contravaloarea taxei de primă înmatriculare, în cuantum de 6286,65 lei (RON), cu dobânda legală de la data punerii în întârziere şi până la data efectivă a plăţii.
A precizat că a achiziţionat un autoturism, iar în vederea înmatriculării acestuia în România, a plătit taxa de primă înmatriculare, cu chitanţa nr. 3142355 din data de 07.08..2007.
A arătat că a solicitat Administraţiei Financiare Craiova să-i restituie taxa de primă înmatriculare, însă aceasta a refuzat restituirea taxei.
Reclamantul a arătat că art.2141 Cod fiscal, prin care s-a instituit taxa de primă înmatriculare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, adică odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, până la această dată Codul fiscal al României necunoscând taxa specială de primă înmatriculare.
A mai susţinut că prin introducerea taxei de primă înmatriculare, România a încălcat prevederile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât statele membre sunt obligate să nu emită şi să nu menţină nici o măsură contrarie regulilor Tratatului.
A considerat că în baza art.148 alin.2 din Constituţia României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare cuprinse în legile interne, situaţie în care prevederile art.90 din Tratatul Comunitar se aplică cu precădere.
Pârâta DGFP Dolj a formulat INTAMPINARE , solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, a invocat excepţia inadmisibilităţii, cu motivarea că organul fiscal nu s-a pronunţat printr-o decizie motivată şi în subsidiar a solicitat suspendarea soluţionării cauzei, până la pronunţarea Comisiei Europene asupra acestei chestiuni.
S-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a DGFP, cu motivarea că organul fiscal competent în administrarea impozitelor şi taxelor este cel în a cărui rază teritorială se află domiciliul contribuabilului şi că în baza OMFP 1899/2004 acestor organ este administraţia financiară teritorială. Pe fond s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata.
Pe parcursul procesului la dosar s-au mai depus: copie de pe certificatul de înmatriculare al autovehiculului, de pe chitanţa nr.69 din 03.03.2007, de pe cartea de identitate a autovehiculului, de pe factura nr.85 din 03.08..2007 .
Pe fondul cauzei instanţa retine ca reclamantul a achiziţionat un autoturism folosit, marca Skoda Octavia , încheind în acest sens contract de vânzare-cumpărare.
După introducerea autovehiculului în ţară, în vederea înmatriculării acestuia şi ţinând seama de prevederile art.2141 Cod fiscal, reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare, aşa cum rezultă din chitanţa fiscala aflată la dosar.
Ulterior, a solicitat Administraţiei Financiare a Municipiului Craiova să i se restituie contravaloarea acestei taxe, apreciind ca in mod nelegal fost obligat la plata taxei .
Prin adresa nr. 117578 /2007, aflată la fila 4 din dosar, organul fiscal teritorial a respins cererea reclamantului, cu motivarea că taxa este prevăzută de Codul fiscal român.
Într-adevăr, taxa percepută de autoritatea fiscală este reglementată în cuprinsul art.2141 şi următoarele Cod fiscal, act normativ modificat prin Legea 343/2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, după data aderării României la Tratatul Uniunii Europene.
Tratatul Uniunii Europene reglementează în art.90(86) obligaţia statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru, impuneri interne de orice natură superioare celor stabilite direct sau indirect, pentru produsele naţionale similare şi nu poate stabili impuneri interne de natură să protejeze indirect alte produse naţionale.
Tribunalul apreciază că prin instituirea taxei de primă înmatriculare, conform art.2141 Cod fiscal, România, ca stat membru al Uniunii Europene, a stabilit indirect impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naţionale similare.
mijloacele pentru a se ajunge la un anume rezultat, adică au libertatea de a reglementa procedurile juridice , dar niciodată rezultatul nu poate să fie contrar Tratatului.
Ori, legislaţia naţională, respectiv art.2141 Cod fiscal, nu reprezintă o formă şi un mijloc pentru a se ajunge la un rezultat în sensul aplicării tratatului, ci o normă care înfrânge prevederile tratatului.
În ceea ce priveşte invocarea de către pârâtă a prevederilor art.13 din Codul de procedură fiscală, în sensul că interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului, aşa cum este exprimată în lege, Tribunalul precizează că textul se referă la situaţia când nu se pune în discuţie conformitatea legii cu Tratatul de aderare sau mai precis încălcarea de către lege a Tratatului de aderare.
Aşa cum s-a precizat mai sus, în situaţia instituirii taxei de primă înmatriculare, legiuitorul român s-a aflat în situaţia de a emite o normă legală, care este contrară Tratatului de aderare, motiv pentru care autoritatea judecătorească procedează, pe baza atribuţiilor constituţionale pe care le are, la acordarea priorităţii reglementării din Tratat.
Împrejurarea că taxa ar fi având o componentă de mediu pentru a se evita importul în România a unor autoturisme cu grad ridicat de poluare este nereala ,deoarece textul art.2141 Cod fiscal nu conturează în nici un fel taxa respectivă ca fiind o taxă de mediu.
Chiar denumirea respectivei taxe conduce la ideea încălcării Tratatului, pentru că, dacă ar fi avut caracter de taxă de mediu, această taxă s-ar fi aplicat unitar tuturor vehiculelor, indiferent de ţara de origine din care s-a efectuat vânzarea.
Instanţa apreciază că regimul fiscal este discriminator între produsul second hand aflat pe piaţa românească şi produsul second hand provenind dintr-o piaţă a Uniunii Europene şi tocmai aceasta constituie încălcarea prevederilor art.90 din Tratatul Uniunii Europene.
Nu poate fi împărtăşită nici opinia potrivit căreia discriminarea ar fi înlăturata prin faptul ca taxa de prima înmatriculare pentru maşinile second hand achiziţionate din tara s –ar regăsi , s –ar include in preţul de cumpărare . In continuarea aceluiaşi raţionament si taxa de prima înmatriculare pentru maşinile second hand achiziţionate din afara tarii , din spaţiul european ar trebui sa se regăsească in aceiaşi măsura in preţul de cumpărare , nefiind prin urmare necesara impunerea unei taxe suplimentare , împovărătoare .
