Dosar nr.
R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU
TÂRGU JIU
JUDEŢUL GORJ
SECŢIA CIVILĂ
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1961/2013
Şedinţa publică de la 05 Martie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Grefier
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petiţionarii C M L, T A, TM şi pe intimaţii COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BĂLEŞTI, PRIMARUL COMUNEI BĂLEŞTI, ÎN CALITATE DE PREŞEDINTE AL COMISIEI LOCALE, COMISIA JUDEŢEANĂ GORJ PENTRU RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI PE PREŞEDINTELE ACESTEIA – ION CLAUDIU TEODORESCU – PREFECTUL JUDEŢULUI GORJ, P I. C, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns petiţionarii, asistaţi de avocat P M şi intimatul P I. C, lipsă reprezentanţii intimatelor Comisia Locală de Fond Funciar Băleşti, Primarul Comunei Băleşti, în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, s-a constatat că la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare de către intimatul P I. C, precum şi adresa nr. 2117/2013 a intimatei Comisia Locală de Fond Funciar Băleşti, după care instanţa din oficiu a pus în discuţia părţilor excepţia de tardivitate a plângerii de faţă, prin prisma art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Avocat P M pentru petiţionari a solicitat respingerea excepţiei, având în vedere că în temeiul art. III din Legea nr. 18/1991 motivele de nulitate absolută pot fi invocate oricând, iar intimatul P I. C fiind persoană neîndreptăţită la reconstituire, sunt îndeplinite condiţiile textului legal invocat. Pe de altă parte, petiţionarilor nu le-a fost comunicată hotărârea atacată, iar autorul a înstrăinat terenul către nepoata sa care nu a fost parte în dosarele în care autorul s-a mai judecat cu privire la HCJ nr. 1106/1994, astfel încât, în privinţa acesteia, chiar nu se poate reţine tardivitatea.
INSTANŢA
Deliberând, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu sub nr. ….petiţionarii C M L, T A, TM au solicitat instanţei de judecată ca în contradictoriu cu intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar Băleşti, Primarul Comunei Băleşti, în calitate de Preşedinte al Comisiei Locale, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate şi P I. C să constate nulitatea absolută a HCJ nr. 1106/1994 prin care a fost admisă contestaţia lui P C împotriva hotărârii comisiei locale, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate a acestuia pentru suprafaţa de 1100 mp .
În motivarea cererii petiţionarii au precizat că nulitatea absolută a actului contestat constă în aceea că terenul la care se referă nu a aparţinut anterior în proprietate lui P C sau autorilor săi, ci autorului petiţionarilor, S G.
Au mai arătat petiţionarii că terenul în discuţie nu se regăseşte în registrul agricol din anii 1959 – 1962 , că el a aparţinut autorului petiţionarilor, S G, că hotărârea contestată nu a fost niciodată comunicată niciodată petiţionarilor, că este contradictorie, neclară şi confuză, neputând fi pusă în aplicare.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. III din Legea fondului funciar.
Cererea este scutită de plata taxelor de timbru.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul P I. C a solicitat respingerea cererii, motivând, în esenţă, prin aceea că hotărârea contestată stabileşte şi consacră o stare de fapt reală, de care ambele părţi implicate, respectiv intimatul şi autorul petiţionarilor, S G, au fost, în final mulţumiţi, litigiul dintre ei soluţionându-se amiabil, astfel încât se impune respingerea cererii de faţă şi menţinerea actului contestat ca valabil.
Intimata Comisia Locală Băleşti a depus la dosar actele care au stat la baza emiterii HCJ Gorj nr. 1106/1994 şi un scurt istoric al cauzei, din perspectiva acestei instituţii.
Instanţa a invocat excepţia tardivităţii cererii, aspect cu privire la care se reţine:
În fapt, prin HCJ Gorj Nr. 1106/1994 s-a validat propunerea Comisiei Locale Băleşti cu privire la contestaţia formulată de P I. C prin care acesta a solicitat anularea adeverinţei de proprietate eliberată lui S G . întrucât P I. C a prezentat act doveditor pentru terenul revendicat în anul 1994 , s-a dispus anularea adeverinţei de proprietate eliberată lui S G pentru suprafaţa menţionată în acest act şi, în consecinţă, atât lui P I. C, cât şi lui S G li se eliberează noi adeverinţe de proprietate corespunzător modificărilor intervenite, lui P I. C reconstituindu-se dreptul de proprietate asupra suprafeţei în litigiu în continuarea celor 1000 mp atribuiţi lui ZG.
Ulterior, nemulţumit de această hotărâre, P I. C o atacă în faţa Judecătoriei Tg.Jiu, în dosarul cu nr. …..al acestei instanţe, unde se judecă în contradictoriu cu intimaţii S G, Prefectura Gorj şi Primăria Băleşti, litigiul finalizându-se pe cale amiabilă, potrivit sentinţei civile pronunţate în acest dosar.
Instanţa reţine că hotărârea comisiei judeţene este un act premergător emiterii titlului de proprietate, ca act de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate, cu un regim specific , stabilit de Legea nr. 18/1991. potrivit art. 53 alin. 2 din acest act normativ împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătorie, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cauza de faţă, HCJ nr. 1106/1994 a privit pe numiţii P I. C şi pe autorul petiţionarilor, S G care au avut cunoştinţă despre existenţa dispoziţiilor acestei hotărâri, pentru că au fost părţi într-un dosar civil având ca obiect anularea acesteia. Prin urmare, în privinţa autorului petiţionarilor funcţionează o prezumţie de a fi cunoscut dispoziţiile acestei HCJ nr. 1106/1994 chiar dacă la dosarul cauzei nu există dovada comunicării către acesta prin scrisoare recomandată; scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea acestui mod de comunicare este asigurarea că destinatarii acestor acte ajung să cunoască conţinutul aftelor, astfel încât în cauza de faţă acest scop a fost atins: autorul petiţionarilor a avut calitate de intimat într-o cauză având ca obiect plângere împotriva HCJ nr. 1106/1994. fiind parte în acest dosar, autorul petiţionarilor a fost prezent în sală, a propus probe şi a formulat cereri, a avut posibilitatea de a ataca şi de a formula el însuşi cereri în privinţa acestei hotărâri, însă din actele aflate şa dosar, rezultă că SG nu a atacat hotărârea, nu a formulat o cerere reconvenţională în acest sens, litigiul finalizându-se pe cale amiabilă între părţi.
Prin urmare, la decesul acestuia în patrimoniul său nu se mai găsea dreptul de a ataca HCJ nr. 1106/1994, petiţionarii nejustificând acest drept. Ei au primit în activul şi în pasivul succesoral al autorului lor drepturile şi obligaţiile la care se referă HCJ nr. 1106/1994, fără a mai avea în acest moment posibilitatea atacării în justiţie a unui act faţă de care autorul , cunoscând conţinutul, drepturile şi obligaţiile cărora le-a dat naştere, nu a formulat plângere potrivit legii.
Prin urmare, această hotărâre nu le-a fost comunicată petiţionarilor, aşa cum invocă în cererea de faţă, întrucât la momentul emiterii acestui act petiţionarii nu aveau nici o calitate, în patrimoniul lor nu producea nici un efect , astfel încât nu exista nici o obligaţie legală în acest sens.
Invocând art. III din Legea nr. 169/1997 , (nu din legea 18/1991, aşa cum se precizează, în mod greşit în cerere), respectiv condiţiile în care se poate invoca nulitatea absolută şi faptul că aceasta este imprescriptibilă, se săvârşeşte o confuzie între actul contestat – hotărâre a comisiei judeţene care are caracterul unui act premergător, şi actele la care se referă art. III – actele de constituire şi reconstituire a dreptului de proprietate, categorie în care actele premergătoare eliberării titlului de proprietate nu se încadrează. Astfel, actul de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate este titlul de proprietate ca cat final al procedurii de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate, nicidecum un act premergător – hotărârea de comisie judeţeană, adeverinţa de proprietate sau procesul verbal de punere în posesie.
Hotărârea comisiei judeţene este un act premergător eliberării titlului de proprietate şi, ca act administrativ ce este, în privinţa lui legea nu face distincţie între nulităţile absolute şi cele relative, ci prevede doar că orice plângere, întemeiată pe orice motiv, poate fi formulată în termenul de decădere de 30 de zile de la comunicare.
În mod cert, petiţionarii nu se pot îndrepta la acest moment împotriva HCJ Gorj nr. 1106/1994, în condiţiile în care autorul lor nu a atacat această hotărâre în termenul prevăzut de lege. A accepta altă soluţie ar duce la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice consacrat în dreptul nostru intern, dar şi în dreptul european şi în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Brumărescu împotriva România şi până la cauza Toşcuţă împotriva României.
Prin urmare, raportat la considerentele de fapt şi de drept reţinute, instanţa va admite excepţia tardivităţii plângerii formulate împotriva HCJ Gorj nr. 1106/1994 şi va respinge plângerea ca fiind tardiv formulată, raportat la dispoziţiile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia tardivităţii plângerii împotriva HCJ Gorj nr. 1106/1994 , excepţie invocată din oficiu de către instanţă.
Respinge plângerea formulată de petiţionarii C M L domiciliată în …………T A domiciliat în ………şi T M domiciliată în …..împotriva HCJ Gorj nr. 1106/1994 în contradcitoriu cu intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar Băleşti, Primarul Comunei Băleşti în calitate de Preşedinte al Comidsiei Locale de Fond funciar Băleşti, ambele instituţii cu sediul în comuna Băleşti, jud. Gorj, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu sediul în Tg.-Jiu, jud. Gorj şi PI. C domiciliat în……
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 05 Martie 2013 la Judecătoria Tg.-Jiu.
