Rezumatul speţei:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.08.2011, reclamantul GG, prin mandatar PG, a chemat în judecată pârâtele Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar, Comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar, Prefectura şi Agenţia Domeniilor Statului, pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să le oblige la efectuarea demersurilor legale privind emiterea titlului de proprietate şi punerea în posesie a reclamantei pentru imobilul teren în suprafaţă de 1 ha, identificat conform adeverinţei din 25.01.2008 emisă de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar. A mai solicitat obligarea pârâtelor la plata de daune interese cominatorii în valoare de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei care face obiectul primului capăt de cerere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, reclamanta arată că este titulara dreptului de proprietate asupra terenului arabil în suprafaţă de 1 ha situat în extravilanul comunei Unirea, judeţul Brăila, identificat conform tabelului anexă, nevalidat, Legea nr. 1/2000, teren dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 1/2000, conform adeverinţei din 25.01.2008 emisă de către pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar teren pentru care nu s-a emis titlu de proprietate până la data depunerii prezentei cereri la instanţă.
Precizează că anexele la lege, în care se regăseşte terenul care face obiectul prezentei cereri, n-au fost validate, iar instituţiile pârâte, deşi emiterea adeverinţei prin care i-a fost recunoscut dreptul de proprietate a avut loc în cursul anului 2008, nu au propus reconstituirea dreptului de proprietate prin emiterea titlului de proprietate şi punerea în posesie sau prin acordarea de despăgubiri în echivalent.
Mai arată că:
– susţinerile pârâtelor potrivit cărora nu există teren disponibil la nivelul judeţului nu pot fi reţinute atâta timp cât există o suprafaţă de aproximativ 5.000 hectare în domeniul public disponibilă spre retrocedare;
– pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, nu s-a adresat staţiunilor şi institutelor de cercetare şi nici localităţilor învecinate pentru a identifica teren disponibil;
– pârâta Agenţia Domeniilor Statului nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale;
– pârâta Comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar şi Prefectura, n-au întreprins demersuri pentru trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenurilor care nu-şi mai justifică destinaţia de utilitate publică, pentru a putea fi retrocedate.
Reclamanta a depus, în copie, înscrisuri.
Pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a depus întâmpinare prin care solicită respingerea cererii ca nefondată. Arată că atât în adeverinţa nr. din 29.06.2007 cât şi în anexa 23, autorul dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1 hectare reconstituit prin înscriere în anexa 23 despăgubiri este numitul GA şi reclamantul ce este moştenitorul acestuia. Reclamantul a vândut la data de 28.01.2008 prin promisiune bilaterală e vânzare cumpărare, dreptul lui. Arată că şi-a îndeplinit obligaţiile legale, dar nu s-a identificat teren disponibil pe raza comunei şi nici în comunele învecinate. În susţinerea celor afirmate a depus o serie de înscrisuri.
Pârâta Agenţia Domeniilor Statului a depus întâmpinare prin care invocă, în ceea ce o priveşte, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată.
Pârâtele Comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar şi Prefectura au depus întâmpinare prin care se invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Instituţiei Prefectului precum şi excepţia tardivităţii introducerii cererii de chemare în judecată, iar pe fond respingerea ca nefondată.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :
Făcând aplicarea art. 137 C. de pr. civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor invocate prin întâmpinările depuse la dosar.
Privitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia Domeniilor Statului şi Instituţiei Prefectului, instanţa urmează să le admită motivat de faptul că aceste instituţii, potrivit legislaţiei în materie, nu pot fi obligate la reconstituirea dreptului de proprietate prin emiterea titlului de proprietate, această obligaţie revenind, în exclusivitate, Comisiei judeţene de aplicare a legii fondului funciar la propunerea şi pe baza documentaţiei înaintată de către Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar.
Privitor la excepţia tardivităţii introducerii cererii de chemare în judecată, instanţa urmează să o respingă motivat de faptul că potrivit art. 51 alin 3 din L. 18/1991, hotărârile e se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar pârâta nu a făcut această dovadă.
Pe fond, instanţa reţine că, întrucât pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar nu dispune de rezervă de teren, fiind parcurse şi etapele prevăzute de art. 10 alin. 2 şi 4 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate prin înscrierea în anexa nr. 23, s-a făcut conform dispoziţiilor art. 3 alin. 4 din Legea nr. 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 41 alin. 2 şi art. 54 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora li se vor acorda despăgubiri în situaţia în care nu există terenuri pentru restituirea în natură.
Instanţa mai reţine că:
– pârâta Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a adresat comisiilor locale din localităţile limitrofe solicitări de identificare a unor suprafeţe de teren excedentare, aşa cum a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar, dar a primit răspuns negativ;
– privitor la suprafaţa de 5.000 hectare teren cu destinaţie agricolă, islazurile şi terenul administrat de SCDA care, în opinia reclamantei, ar acoperi necesităţile de retrocedare, scoaterea din domeniul public şi trecerea în domeniul privat în vederea retrocedării, este împiedicată de dispoziţii legale, respectiv Legea nr. 1/2000, Legea nr. 72/2002 şi Legea nr. 45/2009;
– persoanelor înscrise în anexa 23 pentru despăgubiri nu li se emit titluri de proprietate, ci li se acordă despăgubiri, potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005 cu modificările şi completările ulterioare;
– ţinând seama de lipsa terenului agricol pe raza comunei dar şi în comunele învecinate, autorul GA şi moştenitoul acestuia, reclamantul au fost trecuţi în anexa 23 despăgubiri cu suprafaţa de 1 ha, anexă care a fost validată în anul 2006 prin hotărârea Comisiei judeţene din 19.07.2006, iar prin hotărârea din 16.04.2008 a Comisiei judeţene s-a revalidat anexa nr. 23 unde.
Modalitatea de plată a despăgubirilor este reglementată de cap. V din Titlul VII („ Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv”) din legea 247/2005. Potrivit art. 1 alin 3, despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.
Potrivit art. 16, deciziile/dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare … , se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor, pe judeţe, conform eşalonării stabilite de aceasta,
În consecinţă, reclamanta trebuie să se adreseze acestei instituţii pentru a obţine plata despăgubirii, şi nu pârâtelor din prezenta cauză, care nu pot emite titlul de proprietate şi punerea în posesie a acesteia întrucât nu există teren excedentar în zonă, proprietate publică sau privată a statului, care să poată fi retrocedat.
Privitor la capătul de cerere prin care se solicită obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii, instanţa apreciază că pârâtele Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar şi Comisia judeţeană de aplicare a legii fondului funciar, sunt în imposibilitate să emită titlul de proprietate şi punerea în posesie a reclamantei datorită lipsei de teren agricol aşa cum am arătat mai sus, aşa încât nu pot fi obligate la plata de daune cominatorii.
Pentru aceste motive, cererea urmează a fi respinsă ca nefondată.
