– fond funciar –


SENTINŢA  CIVILĂ  NR. 5881 din 02.12.2010 – fond funciar –

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 03.06.2010, sub nr. xx, reclamanţii xx, în contradictoriu cu pârâţii xx, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 11/3335/1997 emis pe numele pârâtului xx, şi obligarea Comisiei locale Bârgăuani să întocmească documentaţia aferentă emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 1.000 m.p., prin reconstituirea tuturor moştenitorilor defunctului xx, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au învederat următoarele:

Reclamanţii sunt moştenitorii defunctului xx şi, după apariţia Legii nr. 18/1991, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparţinut defunctului, emiţându-se titlul de proprietate nr. 11/1923/1996.

Pe numele pârâtului xx a fost emis titlul de proprietate nr. 11/3335/1997 pentru suprafaţa de 1000 m.p., teren curţi – construcţii, în baza art. 23 din Legea nr. 18/1991, ce a aparţinut defunctului xx. Emiterea acestui titlu s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 18/1991 întrucât reclamanţii depuseseră la comisiile locale cerere de reconstituire şi, în mod greşit, titlul de proprietate a fost emis lui xx prin constituire, când în mod firesc trebuia reconstituită suprafaţa tuturor moştenitorilor defunctului xx.

Pe terenul de 1.000 m.p. se află edificate trei construcţii, casa bătrânească, ce a aparţinut defunctului xx, o construcţie ce aparţine lui xx, pentru care există autorizaţie de construire nr. 903/1991 şi construcţia ridicată de xx, cu autorizaţia 1193/1991.

Reclamanţii au mai arătat că, prin emiterea titlului de proprietate numai pe numele lui xx, li s-a răpit orice posibilitate de a folosi construcţiile edificate legal şi s-a emis un titlu prin favorizarea doar a unuia dintre moştenitorii defunctului xx.

În drept, au fost invocate prevederile art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997.

Acţiunea este scutită de plata taxelor de timbru conform prevederilor art. 42 din Legea. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Pârâta Comisia locală Bârgăuani pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, deşi, la solicitarea instanţei, a oferit detalii scrise referitoare la modalitatea de emitere a titlul de proprietate nr. 11/1923/1996, nu a exprimat un punct de vedere în legătură cu valabilitatea titlului de proprietate emis pe numele pârâtului xx nr. 11/3335/1997.

Pârâta Comisia judeţeană Neamţ, prin întâmpinarea formulată, a arătat că împrejurarea că terenul litigios ar fi ocupat de construcţiile indicate de reclamanţi nu a fost adusă la cunoştinţa comisiei judeţene, asupra acestui aspect doar comisia comunală fiind legal abilitată a se pronunţa, iar identificarea în teren a suprafeţelor atribuite persoanelor îndreptăţite constituie obligaţia exclusivă a comisiilor locale, astfel încât a lăsat soluţia la aprecierea instanţei, solicitând doar respingerea, ca neîntemeiat, a capătului de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că nu se poate reţine nici o culpă în sarcina sa, iar, pe de altă parte, această comisiei nu are personalitate juridică.

Pârâtul xx a formulat, la rândul său, întâmpinare (filele nr. 41-44), prin care a invocat, în primul rând, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor întrucât, conform certificatului de moştenitor nr. 77/1959/1960, moştenitorii defunctului xx sunt: xx, în calitate de descendenţi.

Pe fondul cauzei, pârâtul xx a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

În cererea introductivă reclamanţii au precizat doar generic că s-au încălcat dispoziţiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 169/1997, nespecificând concret în ce a constat nelegalitatea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea sa, afirmaţia respectivă nereprezentând o dovadă pentru motivarea unei cereri de constatare a nulităţii absolute a unui titlu de proprietate în sensul dispoziţiei legale susmenţionate.

Reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.000 m.p. grădină în intravilanul localităţii Bălăneşti s-a făcut de către Comisia comunală Bârgăuani în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 18/1991. Pârâtul a primit terenul respectiv ca „zestre” de la părinţii săi decedaţi – xx, aşa cum şi fraţii săi xx au primit ca zestre suprafeţe de cca. 3.500 m.p. (20 de prăjini) în intravilanul Bălăneşti, comuna Bârgăuani, terenuri pentru care au fost emise titluri de proprietate prin reconstituire, care nu au fost contestate de nici unul dintre moştenitori.

Referitor la construcţii aflate pe terenul înscris în titlul de proprietate nr. 11/3335, pârâtul a precizat următoarele: casa bătrânească menţionată în certificatul de moştenitor este înscrisă în registrul agricol pe numele său; în data de 14 mai 1992, fraţii săi xx au semnat o „minută” în care au arătat că nu au pretenţii la partajare şi renunţă la dreptul de proprietate asupra casei în favoarea moştenitorilor xx pentru motivul că părinţii au dat-o cu titlu de pomană  celor doi; toţi moştenitorii s-au angajat să respecte dreptul de proprietate cuvenit fiecăruia şi să nu ocupe cu diferite construcţii terenul aparţinând altui moştenitor, respectiv locul de grădină unde se află casa bătrânească; construcţiile aparţinând reclamanţilor, un grajd şi o bucătărie, au fost edificate nelegal, cu rea credinţă, fără acordul său în calitate de proprietar al terenului sau acordul moştenitorilor; reclamanţii au intrat în mod samavolnic pe proprietatea sa, ocupând casa şi terenul aferent împotriva voinţei sale, precum şi împotriva moştenitorilor direcţi ai defuncţilor părinţi xx – xx.

În susţinerea acţiunii, reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei un arbore genealogic al defunctului xx şi acte de stare civilă, prevalându-se şi de o parte din înscrisurile existente în dosarul nr. xx al Judecătoriei Piatra Neamţ, având ca obiect partajul succesoral al patrimoniului defuncţilor xx, şi anume: autorizaţiile de construire ale imobilelor aflate pe terenul litigios, rapoartele de expertiză topografice întocmite în cauza respectivă şi actele de stare civilă ale părţilor.

Pârâtul xx, în contraprobă, a anexat întâmpinării fotocopii ale următoarelor înscrisuri: adeverinţele nr. 1657/1993, nr. 3226/2004 şi nr. 3771/2007, chitanţa nr. 3937/2007, toate eliberate de Primăria comunei Bârgăuani, titlurile de proprietate nr. 11/1923/1996 şi nr. 11/3335/1997 şi un înscris olograf, intitulat certificat de moştenitor.

Comisia locală Bârgăuani pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus la dosar înscrisurile pe care s-a fundamentat emiterea titlului de proprietate nr. 11/1923/1996 şi modificarea ulterioară a acestuia.

Comisia Judeţeană Neamţ a înaintat instanţei întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate se invocă în cauză.

Instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri solicitate de părţi şi a dispus ataşarea spre consultare a dosarului nr. 1078/103/2006 al Judecătoriei Piatra Neamţ.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de pârâtul xx, instanţa o apreciază ca fiind neîntemeiată, urmând o va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în procesul civil, calitatea pentru a exercita acţiunea în justiţie trebuind să corespundă cu calitatea de titular al dreptului a cărui protecţie se solicită, iar calitatea procesuală pasivă aparţinând subiectului pasiv al dreptului.

Art. III din Legea nr. 169/1997, care a fost invocat drept temei juridic al acţiunii, în alineatul 2 prevede că nulitatea unui titlul de proprietate emis în temeiul legislaţiei funciare poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi de alte persoane care justifică un interes legitim. Pe de altă parte, potrivit regulilor de drept comun în materie, unul dintre elementele definitorii ale nulităţii absolute a actelor juridice este acela că o cauză de nulitate absolută poate fi invocată de orice persoană interesată.

În speţă, faţă de reglementările legale invocate anterior, instanţa observă că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate emis pe numele unuia dintre moştenitori, în care este înscrisă o suprafaţă de teren care se pretinde că face parte din patrimoniul autorului comun al părţilor persoane fizice, reclamanţii justifică legitimare procesuală activă în condiţiile în care invocă un drept de proprietate cu privire la a cotă parte din terenul respectiv, în calitate de moştenitori ai defuncţilor xx, pe linia fiului postdecedat xx.

Pe fondul litigiului dedus judecăţii, analizând şi coroborând susţinerile părţilor şi înscrisurile existente în dosarul de faţă şi în dosarul nr.  1078/103/2006 al Judecătoriei Piatra Neamţ, instanţa reţine următoarele:

În drept, potrivit dispoziţiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază, printre alte persoane, membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie pe care l-au stăpânit anterior preluării în calitate de proprietari sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către CAP, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

Conform art. 11 din acelaşi act normativ “suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori”, din conţinutul textului normativ reieşind că au prioritate actele care fac dovada proprietăţii asupra terenurilor – obiect al reconstituirii.

Potrivit art. 13 al. 3 din Legea nr. 18/1991, în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, reconstituirea dreptului de proprietate se face în indiviziune, titlul de proprietate emiţându-se pe numele tuturor moştenitorilor care au formulat cerere în acest sens.

În baza prevederilor legale enunţate anterior, Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la propunerea Comisiei locale Bârgăuani pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a eliberat pe numele moştenitorilor defunctului xx (pârâtul xx – descendent de gradul I; xx – descendentă de gradul I;  xx – descendent de gradul I, postdecedat, autorul direct al reclamanţilor; xx – descendent de gradul I, postdecedat; xx – moştenitoarea fiului postdecedat xx), titlul de proprietate nr. 11/1923/1996, în care a fost înscrisă suprafaţa totală de 3,08 ha teren, situată pe raza comunei Bârgăuani, jud. Neamţ, care coincide cu cea înscrisă în rolul agricol al autorului comun şi pentru care s-a formulat cerere de reconstituire.

Ulterior, Comisia Judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la propunerea Comisiei Locale Bârgăuani pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, soluţionată favorabil prin hotărârea comisiei judeţene nr. 528/1997, a emis la data de 28.03.1997, pe numele pârâtului xx, titlul de proprietate nr. 11/3335/1997, în care a fost înscrisă suprafaţa de 1.000 m.p., teren situat în intravilanul satului Bălăneşti, comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ, cu nr. topografic 13/156/1, constituirea dreptului de proprietate pentru imobilul respectiv realizându-se în temeiul art. 23 din Legea nr. 18/1991 (în forma în vigoare la data emiterii titlului), conform căruia „sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii. Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădină din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie”. La stabilirea dreptului de proprietate s-au avut în vedere consemnările din registrul agricol din perioada 1959 – 1962, pe numele xx, în care acesta din urmă figurează în pct. „Grădină acasă” cu teren în suprafaţă de 0,10 ari, pe care este construită o casă în suprafaţă de 60 m.p., datând din anul 1936 (în conformitate cu adeverinţa nr. 3771/2007 emisă de Primăria comunei Bârgăuani).

Faţă de temeiul de drept ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, şi anume dispoziţiile art. 23 din Legea nr.18/1991, instanţa constată că nu prezintă nici o relevanţă sub aspectul valabilităţii titlului împrejurarea că această constituire s-a făcut din terenurile ce se pretinde că au aparţinut autorului comun al părţilor în litigiu şi că acest teren primit ca zestre în timpul vieţii părinţilor a fost înscris în registrul agricol al descendentului. Totodată, faptul că pe terenul înscris în rolul agricol al pârâtului xx există construcţii edificate de moştenitorii defunctului xx, în baza unor autorizaţii de construcţii, emise anterior emiterii titlului de proprietate, nu influenţează regimului juridic al terenului respectiv.

În această situaţie, comisiile de fond funciar au procedat corect, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile la emiterea titlului de proprietate criticat, ele neavând obligaţia de a verifica modalitatea în care terenul litigios a ajuns în proprietatea celui care s-a înscris cu el în registrul agricol şi ulterior a solicitat constituirea dreptului de proprietate, dacă a fost primit prin înzestrare şi dacă donaţia respectivă a fost făcută sau nu prin act autentic sau doar verbal etc.

De altfel, se poate considera şi faptul că, din partea celorlalţi comoştenitori – xx (autorul reclamanţilor), xx, a existat o confirmare expresă a donaţiei informe, consemnată în înscrisul olograf, intitulat certificat de moştenitor din 14 mai 1992 (fila 50 din dosar), dar şi o confirmare tacită a susnumiţilor, în condiţiile în care aceştia, după ce s-a emis titlul de proprietate după autorul comun pentru suprafaţa totală de 3,08 ha (aceeaşi cu cea pentru care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate), nu au solicitat reconstituirea dreptului şi pentru suprafaţa de 1.000 m.p. cu nr. topografic 13/156/1, deşi, având cunoştinţă de demararea procedurii de constituire a dreptului de proprietate de către moştenitorul înzestrat cu teren, nu s-au opus la acest fapt şi, pe de altă parte, li s-a dat posibilitatea foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, de a solicita până la data de 30 noiembrie 2005 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru diferenţa de teren neretrocedată şi chiar dacă anterior nu au formulat astfel de cereri în baza legilor fondului funciar sau în ipoteza în care le-au fost respinse iniţial cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 (art. I pct. 37 Titlul VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente).

În plus, instanţa nu poate analiza valabilitatea titlului de proprietate nr. 11/3335/1997 prin prisma motivelor de nulitate reglementate de art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 întrucât s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii în condiţiile în care titlul respectiv a fost emis la data de 28.03.1997, iar data intrării în vigoare a actului normativ este ulterioară, respectiv 30.10.1997.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că o eventuală anulare a titlului de proprietate nr. 11/3335/1997 nu ar putea profita reclamanţilor în sensul că terenul de 1.000 m.p. nu ar intra direct în patrimoniul succesoral al defunctului xx, iar reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea tuturor moştenitorilor lui de cujus, astfel cum s-a solicitat de către reclamanţi, nu ar fi posibilă de moment ce aceştia nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 247/2005, astfel că nu a fost parcursă procedura specială şi obligatorie de reconstituire a dreptului de proprietate reglementată de H.G. nr. 890/2005, care trebuie să se finalizeze cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora, emisă de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, împotriva căreia se poate formula plângere, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991. În aceste condiţii, formularea unei acţiuni având ca obiect emiterea unui titlu de proprietate pentru o suprafaţă de teren suplimentară celei înscrise în titlu comun, fără a se urma procedura specială de reconstituire, reprezintă un abuz de drept procesual prin care se încearcă eludarea unor norme legale imperative. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul că în lege au fost prevăzute anumite condiţii şi termene în care se poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate, intenţia legiuitorului fiind aceea de a sancţiona pasivitatea persoanelor interesate în scopul de a se da eficienţă actului de justiţie şi de a asigura stabilitatea circuitului civil.

Faţă de considerentele expuse anterior, instanţa va respinge ca nefondată cererea cu a cărei soluţionare a fost învestită întrucât apreciază că titlul de proprietate nu este lovit de nulitate, iar comoştenitorii îşi pot rezolva eventualele diferende cu privire la componenţa masei succesorale, pe calea partajului succesoral, în sensul aducerii la masa de împărţit şi a terenului cu privire la care s-a recunoscut unanim de părţi că provine de la autorul comun.