Citeste şi


Fond funciar.Calitate procesuala . Consecinte.


Fond funciar.Calitate procesuala . Consecinte.

În conformitate cu disp. art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991 republicata: „Comisia judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat”.

În conformitate cu disp. art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991 republicata: „Comisia judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat”.

Întrucât una dintre manifestarile calitatii de persoana juridica este raspunderea patrimoniala pentru actele si faptele sale juridice, raspundere ce reprezinta o componenta a participarii persoanei juridice în nume propriu, la circuitul civil, raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajata ori de câte ori organul acesteia, cu prilejul exercitarii functiei ce îi revine, va fi savârsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

(Tribunalul Arad ,sectia civila, decizia civila  nr. 73 R /31  ianuarie 2012,dosar nr. 406/250/R/2011)

Prin sentinta civila nr. 9271 din 26 septembrie 2011 pronuntata în dosar nr. 406/250/2011, Judecatoria Arad a admis exceptia privind lipsa calitatii procesuale pasive.

A respins actiunea în raspundere civila delictuala formulata de reclamantii C. G., C.R. si N. M. în contradictoriu cu pârâta Comisia locala Conop pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor, si pentru opozabilitate în contradictoriu cu intervenienta fortata Comisia judeteana Arad. 

Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta a retinut în fapt ca reclamantii au chemat în judecata, în temeiul raspunderii civile delictuale, pe pârâta Comisa locala de fond funciar Conop pentru a fi obligata sa plateasca suma de 2.873 lei, reprezentând contravaloare lipsa de folosinta teren si cheltuieli de judecata, suma pe care reclamantii au fost obligati sa o plateasca în dosar nr. 1170/250/2009.

Prima instanta a retinut ca pârâta, prin raspuns la interogatoriu dat de presedintele comisiei de fond funciar, primarul M. P., a raspuns la întrebarile reclamantilor astfel: la întrebarea nr. 1: ,,Recunoasteti ca ati indicat reclamantului C. D. amplasamentul pe care sa îl ocupe, în vecinatatea terenului lui C. F.?” a raspuns – Comisia locala a facut punerea în posesie la data eliberarii titlurilor de proprietate;  la întrebarea nr. 2: ,, recunoasteti ca reclamantul C. D. a formulat o cerere prin care a solicitat stabilirea amplasamentului sau pe baza masuratorilor” a raspuns – da, reclamantul a depus o cerere în acest sens, care nu a putut fi onorata de catre comisie, datorita faptului ca, comisia nu are atributii în acest sens, ea limitându-se doar la punerea în posesie în vederea emiterii titlurilor de proprietate. Indicarea amplasamentelor dupa eliberarea titlurilor nu cade în sarcina comisiei locale, aceasta poate fi facuta de catre un expert; la întrebarea 3: „Recunoasteti ca numitii C. F. si M. au fost prezenti la primele masuratori si nu au avut nici o obiectie fata de amplasamentul indicat de dumneavoastra?” – a raspuns: ,,la punerea în posesie la data eliberarii titlurilor de proprietate nu s-au înregistrat obiectii si nu s-au formulat plângeri la judecatorie conform art.37 din Hotarârea nr.131/1991”.

Prin adresa nr. 2188/2007 a Primariei Conop semnata de M. P., în calitate de primar si de C. M. T., în calitate de referent s-a comunicat lui C. M. faptul ca în urma unor masuratori terenul din petitie întreaga parcela A 1942 este proprietatea lui C.I.

Judecatoria,pronuntându-se în prealabil asupra exceptiilor procesuale privind lipsa calitatii procesuale pasive si autoritatea de lucru judecat, analizând în baza art. 137 alin 1 cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a  admis-o,  lasând neexaminate exceptia autoritatii de lucru judecat si fondul procesual si respingând actiunea ca fiind introdusa împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, cu motivarea care urmeaza.

Instanta de fond a considerat ca ambele exceptii sunt exceptii absolute, de fond, peremptorii, întâietate în solutionare având verificarea calitatii procesuale, iar daca partile sunt corect împrocesuate urmeaza a se verifica în ce fel le este opozabila judecata dintr-un alt proces.

 Judecatoria a apreciat ca pârâta Comisia locala Conop pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor si indirect Comisia judeteana Arad pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor nu au calitate procesuala pasiva într-o actiune în raspundere civila delictuala în care trebuie sa se verifice vinovatia persoanei chemate sa raspunda juridic civil, câta vreme nu au fost determinate prin actiunea judiciara persoanele fizice responsabile de fapta persoanei juridice sau a entitatii administrative.

 O persoana juridica, o entitate juridica, oricare, nu poate raspunde juridic pe tarâm delictual fara a se cerceta în conditii de contradictorialitate fapta ilicita savârsita cu vinovatie de reprezentantul legal sau de membrii cu drept de decizie, de vot în cadrul respectivei, de a fi dat, de a fi facut sau de a nu fi facut ceva, pentru bunul motiv ca în planul asigurarii contradictorialitatii si a dreptului la aparare împrocesuarea deplina a partii trebuie facuta cu indicarea persoanei juridice si a reprezentantului legal de la data savârsirii faptei apreciate ca ilicite, eventual continuatorii acesteia, pentru a se putea cerceta îndeplinirea conditiilor de admisibilitate a raspunderii civile delictuale – fapta ilicita, prejudiciu, raport de cauzalitate si vinovatie. 

 Reclamantii au chemat în judecata Comisia de fond funciar Conop, fara a se îndrepta cu actiune în raspundere împotriva reprezentantului legal si a membrilor cu drept de vot si care au votat într-un anumit fel în cadrul comisiei la data savârsirii faptei considerate ilicite. Comisia locala si comisia judeteana sunt organe colective, care sunt organizate si functioneaza în baza art. 1, art. 2, art. 4, art. 5 – art. 8 din HG nr. 890/2005, comisii care îsi desfasoara activitatea în plen în prezenta majoritatii membrilor unde fiecare membru are au drept la un singur vot. Între atributiile comisiei se afla si cea privitoare la stabilirea marimii si a amplasamentului terenului pentru care se reconstituie sau se atribuie dreptul, conform legii.

 Ca atare, a apreciat ca nu lipsa de calitate procesuala în raport de interpretarea si aplicarea art. 52 alin 2 din Legea nr. 18/1991, republicata, constituie temeiul admiterii exceptiei, ci lipsa de calitate procesuala procesuala generata de insuficienta împrocesuare în conditiile specifice de cercetare a cauzei în raspundere civila delictuala punând instanta în imposibilitate de examinare a fondului procesual câta vreme nu exista cel putin o persoana fizica indicata a fi responsabila legal de fapta ilicita dedusa judecatii.

Împotriva acestei hotarâri au formulat recurs recurentii reclamanti C. G., C. R. si N. M., si au solicitat instantei de control judiciar, în conditiile art. 312 al. cod procedura civila, admiterea recursului, casarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, critica hotarârea primei instante care a respins actiunea, fara a intra în cercetarea fondului, ca o consecinta a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei.

Judecatoria a apreciat ca reclamantul nu trebuia sa cheme în judecata Comisia locala de fond funciar pentru a se angaja raspunderea civila delictuala, deoarece aceasta este un organ colectiv. Rationamentul instantei este contrar oricaror dispozitii legale în materie deoarece singura situatie în care legea confera procesuala pasiva unui membru al comisiei (respectiv primarului) este cea a neeliberarii titlului de proprietate sau a punerii în posesie.

Reclamantul pe lânga faptul ca nu are obligatia de a identifica persoana fizica vinovata , este în imposibilitate de a identifica sedinta comisiei locale si persoanele al caror vot a determinat punerea sa în posesie pe un plasament gresit.

Intimata Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate Conop, a depus la data de 31 ianuarie 2012, întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Apreciaza ca în mod legal prima instanta a admis exceptia calitatii procesuale pasive a intimatei, deoarece dupa emiterea titlului de proprietate în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, comisia nu mai are atributii de repunere în posesie la fiecare cerere facuta de titularii dreptului de proprietate, si doar de punerea în posesie la momentul emiterii titlului de proprietate sau la executarea sentintelor judecatoresti privind completarea sau modificarea amplasamentelor.

Concluzionând, faptul ca reclamantii foloseau alt amplasament decât cel ce le-a fost atribuit prin titlu de proprietate, s-a constatat si cu expertiza efectuata, practic ei au intrat peste proprietatea vecina, dar acest fapt nu tine de competenta comisiei locale, astfel ca solicita  examinarea recursului, sub aspectul prevederilor art. 101-104 cod procedura civila.

În drept intimata a invocat art. 52 din Legea nr. 18/1991, art. 101-104 , art. 115 cod procedura civila.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate si în cadrul dat de art. 304-3041 Cod pr. civila, tribunalul a apreciat ca este întemeiat.

Astfel, în dosarul civil nr. 1170/250/2009 având ca obiect granituire si pretentii s-a realizat o expertiza topografica în care s-a stabilit ca punerea în posesie pe vechile amplasamente s-a realizat de Comisia locala pe baza unor masuratori inexacte si care au generat acest litigiu.

În prezenta cauza, reclamantii C. G., C.R. si N. M. au chemat în judecata pe pârâta Comisia locala de fond funciar Conop în temeiul disp. art. 998-999 Cod civil, pentru a fi obligata sa achite cheltuielile ocazionate de litigiul civil ce a facut obiectul dosarului nr. 1170/250/2009.

Verificând sentinta primei instante, tribunalul a constatat ca în mod neîntemeiat a fost admisa lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtei Comisia locala de fond funciar Conop cu motivarea ca reclamantii nu s-a îndreptat cu o actiune  împotriva reprezentantului legal si a membrilor cu drept de vot din  aceasta comisie.

În mod neîntemeiat prima instanta a apreciat ca o persoana juridica, o entitate juridica nu poate raspunde pe tarâm delictual.

Astfel, una dintre manifestarile calitatii de persoana juridica este raspunderea patrimoniala pentru actele si faptele sale juridice, raspundere ce reprezinta o componenta a participarii persoanei juridice în nume propriu, la circuitul civil.

În conformitate cu disp. art. 35 din Decizia nr. 31/1954 în vigoare la momentul intabularii actiunii de catre reclamanti „actele juridice facute de organele persoanei juridice  în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însasi” (alin.2) iar „faptele licite sau ilicite savârsite de organele sale obliga însasi persoane juridica, daca au fost îndeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor” (alin.3).

Din cuprinsul acestei dispozitii legale, se retine ca raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajata ori de câte ori organul acesteia, cu prilejul exercitarii functiei ce le revine, vor fi savârsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii.

Mai mult, daca fapta a fost savârsita de un reprezentant al persoanei juridice, cu prilejul exercitarii atributiilor ce i-au fost încredintate, raspunderea civila a persoanei juridice va fi angajata ca o raspundere pentru fapta altuia.

Fata de cele de mai sus,tribunalul a apreciat ca pârâta Comisia locala de fond funciar Conop ca entitate juridica are calitatea si capacitatea de a sta în judecata într-o actiune ce are ca obiect atragerea raspunderii civile delictuale a acesteia.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 312 alin. 1,5 Cod pr. civila a admis recursul declarat de recurentii-reclamanti împotriva sentintei civile  nr. 955 din 24.10.2011 pronuntata de Judecatoria Lipova în dosarul nr. 406/55/2011,casând sentinta atacata si trimitând cauza spre rejudecare Judecatoriei Lipova.