Fond funciar – plângere împotriva hotărârii emise de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar prin care s-a aprobat preluarea unei suprafeţe de teren de la staţiunea de cercetări pomicole
Soluţia la instanţa de fond – Sentinţa civilă nr.9500/05.06.2009 a Judecătoriei Craiova – a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii procesuale a Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Craiova, invocată de intimata Comisia Locală de fond funciar Podari.
A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, ca neîntemeiată.
A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, ca neîntemeiată.
A fost respinsă excepţia lipsei de interes a petentei, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, ca neîntemeiată.
A fost respinsă excepţia lipsei de interes a petentei, invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, ca neîntemeiată.
A fost admisă în parte acţiunea formulată de petenta Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Craiova, cu sediul în Craiova, Strada Calea Severinului, nr. 27, jud. Dolj, în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de fond funciar Podari, Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj.
A fost admisă în parte acţiunea formulată de petenta Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Craiova, cu sediul în Craiova, Strada Calea Severinului, nr. 27, jud. Dolj, în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de fond funciar Podari, Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj.
Au fost anulate art. 3 şi 4 din H.C.J. nr. 1029/06.06.2008.
Au fost anulate art. 3 şi 4 din H.C.J. nr. 1029/06.06.2008.
A fost admisă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român.
A fost admisă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român.
Soluţia la instanţa de recurs – a fost respins recursul ca nefondat
Motivarea:
Asupra recursului civil de faţă;
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 22215/215/2008, petenta Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Craiova a chemat în judecată pe intimatele Comisia locală de fond funciar Podari, Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună desfiinţarea Hotărârii emise de Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj nr. 1029/06.06.2008 prin care s-a aprobat preluarea suprafeţei de 169,96 ha de la unitatea lor solicitată de Comisia Locală Podari.
La termenul din data de 10.12.2008 petenta şi-a precizat acţiunea şi a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Judeţene nr. 1029/06.06.2008 prin care s-a aprobat procesul verbal de delimitare pentru suprafaţa de 161 ha teren agricol şi 8,96 ha teren neagricol, prin care terenul a fost trecut din domeniul public al statului în domeniul privat şi s-a predat Comisiei Locale Podari în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. A solicitat de asemenea, introducerea în cauză a Comisiei Locale Podari. A precizat că prin legea nr. 213/1998 se prevede în mod expres că trecerea din domeniul public în domeniul privat se face numai prin Hotărâre a Guvernului şi că prin urmare Hotărârea Comisiei Judeţene Dolj este nelegală şi netemeinică. A mai precizat faptul că Comisiile Locale au decât posibilitatea de a face demersurile menţionate în art. 10 alin. 2 şi 4 din HG nr. 890/2005 de a solicita Comisiilor de fond funciar din localităţile vecine sau altor instituţii publice ce administrează teren proprietatea statului să le pună la dispoziţie teren proprietatea statului pentru reconstituire, însă sub nici o formă Comisiile Judeţene nu au abilitatea legală de a trece o suprafaţă de teren din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, acesta fiind atributul exclusiv al Guvernului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză (filele 15 – 16) intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj a solicitat respingerea acţiunii formulate. A precizat că Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Craiova administrează teren proprietatea publică a statului şi că în emiterea Hotărârii a cărei nulitate o solicită petenta, a aplicat procedura prevăzută de art. 10 alin. 2 – 7 din HG nr. 890/2005.
Prin notele scrise cu caracter de întâmpinare formulate de către intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj (filele 32 – 33) au fost invocate excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active. A învederat instanţei că petenta nu justifică un interes legitim, personal, direct, născut şi actual, întrucât nu este titulara dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 169,96 ha ce face obiectul Hotărârii Comisiei Judeţene, având doar un drept de administrare a acestuia. A menţionat că interesul promovării unei astfel de acţiuni aparţine doar Statului, titularul dreptului de proprietate şi că titulara exercită un drept care nu îi aparţine, fără interes legitim. A menţionat că dreptul din raportul juridic dedus judecăţii este dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 169,96 ha, iar acesta aparţine Statului şi în acest context petenta, ca simplu administrator nu poate avea calitate procesuală activă.
A fost formulată de către petentă cerere de arătare a titularului dreptului, asupra căreia petenta a renunţat, luându-se act prin încheierea de şedinţă de la termenul din data de 11.02.2009.
A formulată cerere de intervenţie în interes propriu de către Statul Român prin D.G.F.P Dolj (filele 57 – 61) prin care s-a solicitat admiterea acţiunii, dispunerea nulităţii Hotărârii Comisiei Judeţene nr. 1029/2008 arătând că terenul este parte a domeniului public al Statutului conform anexei Legii 213/1998 şi HG 517/1999. Au fost invocate dispoziţiile Legii 290/2002 şi prevederile art. 5 din Legea 18/1991, caracterul indispensabil cercetării al terenurilor supuse retrocedării care împiedică reconstituirea dreptului de proprietate, şi încălcarea procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public în domeniul privat.
Prin notele scrise cu caracter de întâmpinare intimata Comisia Locală de fond funciar Podari a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale a Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Craiova, având în vedere că aceasta este un dezmembrământ fără personalitate juridică al Academiei de Ştiinţe Agricole, astfel că nu poate sta în justiţie decât în calitate de reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii formulate.
La termenul din data de 25.03.2009 a fost respinsă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Craiova în soluţionarea cererii de intervenţie, invocată de către intimata Comisia Locală de fond funciar Podari, a fost încuviinţată în principiu cererea de intervenţie formulată de către Statul Român prin D.G.F.P Dolj, fiind respinsă disjungerea cererii de intervenţie formulate, pentru motivele cuprinse în încheierea de şedinţă de la termenul respectiv.
La termenul din data de 20.05.2009 a fost respinsă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Craiova invocată de intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă de la acel termen.
La termenul din data de 20.05.2009 au fost puse în discuţia părţilor excepţia lipsei capacităţii procesuale invocată de către Comisia Locală de fond funciar Podari, excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei invocate de către intimata Comisia Judeţeană de fond funciar Dolj, acordându-se cuvântul pe excepţii, pe cererea de intervenţie şi pe fond.
Prin sentinţa civilă nr.9500 din 05.06.2009 a Judecătoriei Craiova, a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii procesuale a Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Craiova, invocată de intimata Comisia Locală de fond funciar Podari.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa analizând cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale a petentei, excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, excepţia lipsei de interes, instanţa a reţinut că acestea sunt neîntemeiate. Cât priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale este neîntemeiată întrucât instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 290/2002, potrivit cărora petenta este o instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, dispoziţii care trebuie coroborate cu prevederile art. 12 alin. 4 din Legea nr. 213/1998, în conformitate cu care titularul dreptului de administrare poate sta în judecată în nume propriu.
Instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 60 din Legea fondului funciar nr.18/1991, care confereau calitate procesuală activă numai persoanelor solicitante şi autorităţilor implicate în procedura reconstituirii, au fost abrogate prin titlul IV art. 1 pct. 11 din Legea nr. 247/2005, astfel încât şi terţii vătămaţi în drepturile lor prin Hotărârea Comisiei Judeţene pot folosi calea plângerii îndreptate împotriva acestor acte şi nu doar calea acţiunilor de drept comun, petitorii sau posesorii. Întrucât Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 1029/06.06.2008 ar avea ca efect stingerea dreptului de administrare asupra terenului al cărui titular este petenta, instanţa reţine că aceasta justifică legitimare procesuală activă. Se reţine că în acest sens sunt şi dispoziţiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, cu privire la „alte persoane care justifică un interes legitim”, cu raportare la alin. 1 şi alin. 11 din acelaşi articol.
Astfel, petenta are şi interesul legal, actual şi propriu de a formula acţiunea aşa cum a fost precizată, fiind neîntemeiată şi excepţia lipsei de interes invocată.
Analizând plângerea precizată şi cererea de intervenţie, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Prin art. 1 din Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 1029/06.06.2008 s-a aprobat procesul verbal de delimitare pentru suprafaţa de 161 ha – teren agricol, solicitată de Comisia Locală Podari, teren ce se află în perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Podari şi validată de Comisia Judeţeană Dolj conform Legii nr. 247/2005, HG nr. 890/2005 şi HG nr. 1832/2005 şi pentru suprafaţa de 8,96 ha teren neagricol. Prin art. 2 s-a aprobat solicitarea Comisiei Locale Podari în sensul înscrierii şi validării Anexei nr. 24c ce cuprinde un număr de 26 poziţii cu o suprafaţă de 161,00 ha.
Prin art. 3 şi 4 din aceeaşi hotărâre s-a constatat trecerea suprafeţei de 169,96 ha de la petenta Staţiunea de Dezvoltare Pomicolă Craiova, din domeniul public al statului, în domeniul privat al localităţii, urmând să fie pusă la dispoziţia Comisiei Locale Podari pentru punerea în posesia persoanelor îndreptăţite, precum şi parcurgerea etapelor prevăzute de art. 10 din H.G. nr. 890/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1832/2005.
Analizând competenţa intimatei Comisia Judeţeană de Fond Funciar – Dolj de a constata trecerea suprafeţei de 169,96 ha din domeniul public al statului în domeniul privat al localităţii, pentru a fi pusă la dispoziţia Comisiei Locale în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite, instanţa reţine că regimul juridic al proprietăţii publice este reglementat de Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nr. 213/1998, forma actualizată.
Art. 3 alin. 2 din această lege prevede că „domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege.”
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata Comisia Judeţeană Dolj de aplicare a Legii 1/2000, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
În motivarea recursului se arată că, instanţa de fond, în mod greşit a apreciat asupra excepţiei lipsei de interes a reclamantei, interesul promovării unei astfel de acţiuni putând aparţine doar Statului, titularul dreptului de proprietate, reprezentat în litigiile patrimoniale de către Ministerul Finanţelor, nicidecum administratorul care poate doar să posede şi să folosească bunul.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, se arată că aceasta presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.
În cauza de faţă dreptul dedus judecăţii este dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 169,96 ha pentru cetăţenii validaţi în Anexa nr.29 prevăzută de H.G. 890/2005.
Acest drept aparţine statului, terenul făcând parte din domeniul public al acestuia, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Şimnic, simplu administrator, nu poate avea calitate procesuală activă.
Arată că, instanţa în mod greşit a interpretat legea, astfel art.35 alin.2 din Legea nr.18/1991, art.3 alin.2 , art.9 şi punctul 5 din anexa la lege din Legea nr.213/1998 texte de lege care în opinia greşită a acesteia determină nulitatea hotărârilor ce fac obiectul cauzei de faţă.
Lipsa de rezerva da teren la nivelul comisiilor locale din judet si din judetelele invecinate a dat posibilitatea legala Comisiei Judetenen Dolj sa faca aplicarea dispoz. art. 10 din HG 890/2005, astfel cum a fost modificata prin HG 1832/2005.
Este greşită susţinerea reclamantei că datorită faptului că aceste terenuri se află în domeniul public al statului nu pot fi reconstituite ca drept de proprietate privată în temeiul legilor fondului funciar şi că fiind administrate de centre de cercetare , nu pot fi reconstituite persoanelor beneficiare ale Legii nr.247/2005. Aceasta, deoarece actul normativ arătat , HG 890/2005, art.10 alin.6, contrazice aceste afirmaţii, staţiunile de cercetare dezvoltare agricole fiind menţionate în mod expres în actul normativ ca instituţii obligate să pună la dispoziţia comisiilor judeţene terenurile ce le deţin în administrare, proprietate publică a statului, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Şimnic reprezentând o astfel de instituţie.
Trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat a acelor suprafeţe de teren necesare reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar operează de drept ca efect al reconstituirii dreptului de proprietate prin hotărârea de validare a comisiei judeţene de fond funciar sau a hotărârii judecătoreşti. Astfel, din momentul emiterii hotărârii de reconstituire a dreptului de proprietate privată de către comisia de fond funciar sau pronunţării hotărârii judecătoreşti nu mai este necesară elaborarea unor acte administrative suplimentare, deoarece trecerea din domeniul public în domeniul privat este stabilită de către comisia judeţeană de fond funciar sau instanţa de judecată prin hotărârile acestora.
Se mai arată că o măsură de delimitare a terenurilor indispensabile cercetării a fost luată la aproape 2 ani de la solicitarea de teren făcută de Comisia Judeţeană Dolj Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti”, aşa după cum reiese din Hotărârea nr.1/04.02.2009 a acestei academii, care în care deja comisia judeţeană emisese respectivele hotărâri a căror anulare se solicită de către reclamantă iar din acest punct de vedere reclamanta greşit face vorbire de suprafeţe de teren indispensabile cercetării.
Examinând sentinţa civilă atacată, prin prisma motivelor de recurs şi a disp. art.304 ind.1 C.pr.civ., tribunalul constată următoarele:
Cu privire la calitatea procesuala activa a petentei Statiunea de Cercetare Dezvoltare Pomicola Craiova, tribunalul constata ca in mod corect prima instanta a apreciat ca petenta are calitate de a solicita anularea unor dispozitiile ale hotararii Comisiei Judetene Dolj de aplicare a Legilor Fondului Funciar, in cadrul plangerii reglementate de art. 53 – 59 din legea 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, intrucat petenta este persoana direct interesata in formularea plangerii, fiind titulara dreptului de administrare asupra terenului in suprafata de 169,96 ha la care se face referire in hotararea contestata. Sub acest aspect, se retine ca art. 53-64 din Legea 18/1991 pun la dispozitia persoanelor direct interesate posibilitatea formularii plangerii impotriva hotararii comisiei judetene, iar art. 60 din Legea fondului funciar nr.18/1991, care conferea calitate procesuală activă in procedura plangerii numai persoanelor solicitante şi autorităţilor implicate în procedura reconstituirii, a fost abrogat prin titlul IV art.1 pct. 11 din Legea nr.247/2005, astfel încât şi terţii vătămaţi în drepturile lor prin hotărârea comisiei judeţene pot folosi calea plângerii îndreptate împotriva acestor acte şi nu doar calea acţiunilor de drept comun, petitorii sau posesorii.
Fata de cele mentionate, tribunalul apreciaza ca nefondate criticile formulate de recurenta-intimata Comisia Judeţeană Dolj de aplicare a Legilor fondului funciar referitoare la solutia instantei de fond asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a petentei.
Tot in mod corect a apreciat prima instanta ca este neintemeiata exceptia lipsei de interes a petentei in promovarea actiunii, intrucat petenta are un drept de administrare asupra terenului in supraf. de 169,96 ha la care se face referire in art.3 şi art.4 din Hotărârea nr. 1029/06.06.2008 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, iar atata timp cat dispoziţiile contestate ar avea ca efect stingerea dreptului de administrare asupra terenului al cărui titular este petenta, rezulta ca petenta are un interes legal, actual şi propriu de a solicita si obtine anularea acestora, prin acţiunea formulata. Sub acest aspect, tribunalul constata ca sunt nefondate motivele de recurs formulate cu privire la aceasta exceptie.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul constata ca prima instanta a interpretat in mod corect actele depuse la dosar si a aplicat in mod corespunzator dispozitiile legale in materia fondului funciar, retinand in mod temeinic ca dispozitiile 3 si 4 din Hotărârea Comisiei Judeţene Dolj de fond funciar nr.1029/06.06.2008 nu au respectat dispoziţiile imperative ale art.9 alin.1 din Legea nr.213/2008, care stabilesc competenţa exclusivă a Guvernului de a dispune trecerea terenului administrat de staţiunea petentă din domeniul public al satului in domeniul privat al statului sau in domeniul public al unei unităţii administrative, pentru a putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in baza Legilor Fondului Funciar si nici dispoz. art. 10 din HG 890/2005 si art. 9 si 10 din Legea 1/2000 privind posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente in perimetrul unitatilor de cercetare –dezvoltare pe acele terenuri care nu sunt indispensabile cercetarii.
Astfel, potrivit art. 3 alin.2 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, forma actualizată, „domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute la pct. I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naţional, declarate ca atare prin lege.”.
Terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice fac parte din domeniul public al statului, fiind cuprinse expres în enumerarea din Anexa I la Legea nr.213/1998 – la pct.5.
Potrivit art.11 din aceeaşi lege, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, neputând fi înstrăinate, ci date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii, nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale şi nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinţă asupra bunurilor mobile, actele juridice încheiate cu încălcarea acestor dispoziţii fiind lovite de nulitate absolută.
Dezafectarea din domeniul public şi introducerea în circuitul civil a acestor bunuri este reglementată de dispoziţiile art.10 din Legea nr. 213/1998 care stabilesc la alin.1 că „Dreptul de proprietate publică încetează, dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat. Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.”.
Art. 9 alin. 1 stabileşte competenţa exclusivă a Guvernului de a decide asupra trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ teritoriale: „Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.”
In speta, terenul in litigiu in supraf. de 169,96 ha constituie bun public al statului si deci pentru trecerea lui din domeniul public al statului in domeniul privat al statului sau in domeniul public al unitatii administrativ teritoriale – judetul Dolj era necesara o hotarare a guvernului, Comisia Judeteana Dolj de aplicare a Legilor fondului funciar neavand competenta de a hotari trecerea terenului din domeniul public al statului in domeniul privat al statului.
In ceea ce priveste aplicabilitatea art. III alin. . 11 din Legea nr. 169/1997 si implicit a art. 27 alin. 7 indice 7 din HG 890/2005, tribunalul constata ca aceste dispozitii legale nu sunt incidente in cauza, sub acest aspect fiind neintemeiata sustinerea intimatei-recurente Comisia Judeţeană de Fond Funciar – Dolj privind apartenenţa terenului în cauză la domeniul public ca efect al H.G. nr. 1882/2005, act administrativ care şi-ar fi suspendat efectele potrivit art. III alin. 11 din Legea nr. 169/1997.
Potrivit art. art. III alin. . 11 din Legea nr. 169/1997, actele adminstrative prin care au fost trecute in domeniul public sau privat la statului sau al localitatilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privata isi suspenda efectele cu privire la aceste terenuri pana la solutionarea cererii de catre comisia de fond funciar, cu exceptia terenurilor intrate deja in circuitul civil, iar potrivit art. 27 alin. 7 indice 1 din HG 890/2005 , hotararile de validare ale comisiei judetene vor cuprinde, atunci cand sunt aplicabile dispoz. art. III alin. 1 indice 1 din Legea 169/1997, un articol distinct prin care se constata trecerea suprafetei supuse reconstituirii din domeniul public in domeniul privat al statului sau al localitatii si punerea sa la dispozitie comisiei locale in vederea punerii in posesie.
Aşa cum s-a mentionat mai sus, terenul în cauză constituie domeniul public al statului conform Legii nr. 213/1998, fiind evidenţiat în Anexa I, pct.5 la Legea nr.213/1998, fiind lipsită de relevanţă suspendarea efectelor H.G. nr. 1882/2005, având în vedere că şi anterior emiterii acestui act administrativ terenul avea acelaşi regim juridic.
Asa cum corect a retinut prima instanta, derogarea de la dispoziţiile imperative ale Legii nr.213/1998 prin art. III alin. 11 din Legea nr. 169/1997 nu poate fi reţinută în cauză. În primul rând, dispoziţiile invocate nu derogă de la cele ale Legii nr.213/1998, ci suspendă efectele unor acte administrative prin care au fost trecute în domeniul public al statului sau al localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire.
Dispoziţiile Legii nr.213/1998 nu au putut fi suspendate în baza acestui articol, având în vedere că aceasta este o lege în sensul de act normativ emis de Parlament în urma procedurii specifice, iar nu un act administrativ, iar suspendarea nu poate fi extinsă pe cale de interpretare şi asupra actelor normative.
În consecinţă, constatarea prin hotărârea de validare a trecerii suprafeţei supuse restituirii din domeniul public în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, în baza art.27 alin. 71 din H.G. nr. 890/2005, poate fi admisă numai în măsura în care trecerea în domeniul public al statului s-a realizat exclusiv în baza unui act administrativ şi nu a unui act normativ.
In ceea ce priveste delimitarea prin art.9 din Legea nr.1/2000 a terenurilor rămase în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare agricolă si procedura prev. de art. 10 de art. 10 alin. 8 din HG 890/2005 privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente in perimetrul unitatilor de cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt indispensabile cercetarii, tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit art. 9 din Legea 1/2000, terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele si statiunile de cercetare, destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categorii biologice superioare si de animale de rasa, raman in administrarea acestora, cu exceptia terenurilor agricole preluate de la fostii proprietari si solicitate de persoanele indreptatite la reconstituire, terenurile din perimetrele statiunilor, institutelor si centrelor de cercetare ce fac obiectul retrocedarii delimitandu-se in sole compacte, incepand de la marginea perimetrului, conform Legii 290/2002.
Potrivit art.223 din Legea nr.290/2002, „suprafeţele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităţilor, centrelor, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, precum şi a instituţiilor de învăţământ superior agricol şi silvic rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la reconstituire, precum şi a celor prevăzute în anexa nr. 61. Terenurile aparţinând foştilor proprietari, dar indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare, colecţiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafeţele destinate producerii de sămânţă şi material de plantat din verigi superioare, testărilor tehnologice şi terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de experienţă şi producţie, plantaţiile cu rol în ameliorare, parcelele amenajate special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit sume importante dificil de recuperat sau care implică investiţii noi considerabil de mari, vor fi păstrate în administrarea unităţilor de profil.”
Pe de alta parte, potrivit art. 10 din Legea nr. 1/2000, „ Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, precum şi de regiile autonome cu profil agricol sau de societăţile naţionale cu profil agricol li se vor atribui terenuri în natură din terenurile proprietate privată a statului.
(2) În situaţia în care suprafeţele proprietate privată a statului sunt insuficiente acestea pot fi suplimentate cu suprafeţe ce se vor scoate din domeniul public al statului, în condiţiile legii, la propunerea prefectului, sau se vor acorda despăgubiri.”
Rezulta ca in speta, in mod corect prima instanta a apreciat ca prin art. 3 si 4 din Hotararea Comisiei Judeţene Dolj de fond funciar nr.1029/06.06.2008 nu au fost respectate dispozitiile legale mentionate mai sus, in sensul ca nu au fost delimitate pe sole, incepand de la marginea perimetrului, terenurile aflate in administrarea petentei Statiunea de Cercetare – Dezvoltare Podari si care pot face obiectul reconstituirii fostilor proprietari pe vechiul amplamsent solicitat, terenuri care sa nu fie indispensabile cercetarii in intelesul art. 9 din Legea 1/2000, art. 10 din HG 890/2005 si art. 223 din Legea nr.290/2002, terenuri cu privire la care sa se faca propuneri de trecere in domeniul privat al statului pentru punerea la dispoziţia comisiei locale , in conformitate cu dispoz. art. 10 din Legea 1/2000 si art. 10 din Legea 213/1998.
