Prin cererea înregistrata la Judecatoria Oltenita sub nr. 3902/269/2009 reclamantul NS a chemat în judecata pe pârâta Comuna C. – prin Primar pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 1,00 ha. teren arabil situat pe Balta com. Chirnogi de la autorii sai AM si AN.
In motivarea actiunii, reclamantul arata ca a fost plecat în strainatate o perioada mai lunga de timp aflându-se în imposibilitatea de a depune în termenul prevazut de Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, la Primaria C. cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Parintii sai datorita vârstei înaintate, a starii de sanatate, precum si a lipsei de pregatire nu au stiut de existenta Legii nr. 247/2005 pe temeiul careia ar fi trebuit sa si întemeieze cererea si nici de termenul prevazut acolo pentru depunerea cererilor, astfel încât a depus cererea de retrocedare mai târziu.
In drept reclamantul a invocat dispoz. art. 82 c.pr.civila.
La dosar reclamantul a depus taxa judiciara de timbru, certificatul nr. 42/52/A/23.01.1992 emis de Judecatoria Oltenita, copii acte de identitate, copii certificate de nastere, de casatorie si de deces.
La termenul din 8.12.2009, instanta a procedat, din oficiu, la luarea unui interogatoriu reclamantului care a relatat ca terenul pentru care solicita repunerea în termen pentru a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a apartinut bunicilor sai materni care nu mai traiesc. Bunicul lui a cerut, înainte de a deceda, sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu, dar nu i s-a raspuns la nici o cerere. Mama lui nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ca urmare a cererilor formulate de tatal ei. A formulat (petentul) o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate catre Comisia locala M, i s-a dat un nr. de înregistrare, dar nu i s-a spus ca trebuie sa se adreseze Comisiei locale C. Nu s-a adresat însa si Comisiei locale C. Nu are probleme de sanatate ci numai mama lui care este bolnava de inima si pensionata de ani de zile. Urmare a acestei declaratii a reclamantului, instanta, din oficiu, a dispus o adresa catre Comisia locala M, pentru a comunica cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de reclamant în anul 2005, pentru terenul arabil de 1 ha situat în extravilanul C., urmând sa precizeze daca a înaintat aceasta cerere, din oficiu, Comisiei locale C, sau daca aceasta cerere a primit o alta solutionare.
Drept urmare, Comisia locala M, a depus la dosar adresa cu nr. 3395/5.01.2010, copia adresei nr. 78/27.02.2006, copia cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de NE, mama reclamantului si copia certificatului nr. 42/52/A/23.01.1992.
Pârâta Comuna C, prin Primar, a depus la dosar adresa de la fila 26 prin care a precizat ca reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul prev. de Legea nr. 247/2005 si lasa la latitudinea instantei de judecata, cererea formulata de reclamant.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
Solutionând cauza, Judecatoria Oltenita prin sentinta civila nr. 18/12.01.2010 a respins cererea formulata de reclamantul NS în contradictoriu cu pârâta Comuna C prin Primar.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca reclamantul nu a facut dovada unei situatii obiective care sa-l puna în imposibilitatea de a formula în termenul prevazut de Lg. nr. 247/2005 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului detinut de bunicii sai paterni.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs în termenul legal recurentul reclamant NS.
Recurentul reclamant nu a adus critici sentintei instantei de fond prin cererea de recurs depusa la dosar, solicitând doar pronuntarea unei solutii favorabile în raport de înscrisurile depuse la dosar.
La termenul de judecata stabilit pentru solutionarea recursului, având în vedere ca recurentul reclamant nu a aratat care sunt motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza cererea de recurs, tribunalul din oficiu a invocat exceptia nulitatii recursului.
Analizând actele si lucrarile dosarului sub acest aspect, tribunalul a retinut urmatoarele;
Potrivit dispozitiilor art. 303 Cod pr.civila, recursul se motiveaza prin însasi cererea de recurs sau înauntrul termenului de recurs sub sanctiunea nulitatii, potrivit dispozitiilor art. 306 al.1 Cod pr.civila.
Potrivit dispozitiilor art. 306 al.3 Cod pr.civila indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila încadrarea lor într-unul din cazurile prevazute de art. 304 Cod pr.civila.
Per a contrario, neindicarea motivelor de casare si modificare prevazute de art. 304 Cod pr.civila sau imposibilitatea încadrarii din oficiu a criticilor formulate într-unul dintre aceste cazuri expres si limitativ prevazute de lg. pentru exercitarea caii de atac a recursului, atrage sanctiunea nulitatii cererii de recurs.
In speta, recurentul reclamant nu s-a conformat exigentelor cerute de art. 303 al.1 Cod pr.civila, întrucât nu a indicat motivele de casare sau modificare a hotarârii prevazute de art. 304 Cod pr.civila.
Având în vedere ca recursul nu poate fi analizat în afara motivelor expres prevazute de art. 304 Cod pr.civila, tribunalul apreciaza ca sanctiunea care se impune în aceasta situatie este nulitatea recursului, sanctiune prevazuta de art. 306 Cod pr.civila.
In consecinta, tribunalul urmeaza sa constate nul recursul.
