Iesire din indiviziune. Teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit legii nr. 18/1991. Dovada calitatii de mostenitor si a calitatii procesuale.
Prin cererea înregistrata pe rolul instantei la data de 24.09.2009, sub nr. 7660/303/2008, reclamanta PEM a chemat în judecata pe pârâtele SA si MM, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra terenurilor în suprafata totala de 3,5 ha mentionate în titlul de proprietate nr.73433/2006, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca ea si pârâtele sunt mostenitoare ale defunctei TE si beneficiarele unui drept de proprietate întemeiat pe dispozitiile Legii nr.18/1991, în cote egale de 1/3, urmând ca în conformitate cu art.741 Cod civil, sa se dispuna iesirea din indiviziune prin atribuirea terenului în natura, fara stabilire de sulta.A mai mentionat reclamanta ca în titlul de proprietate este nominalizata reprezentanta sa, întrucât, la momentul aparitiei Legii nr.18/1991, reclamanta avea doar 5 ani.
La 15.10.2008, pârâta MM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata. În motivare a aratat ca reclamanta nu are calitate procesuala deoarece nu este nominalizata în titlul de proprietate nr.73433/2006 si nici în actele premergatoare care au stat la baza emiterii acestui titlu. În subsidiar, s-a solicitat ca în cazul în care se va admite actiunea, sa se dispuna iesirea din indiviziune în cote de 2/4 pentru pârâta MM si în cote de ¼ pentru fiecare din celelalte parti, cote prestabilite prin certificatul de mostenitor necontestat nr.79/1989. A mentionat pârâta ca unica mostenitoare a defunctei TE, decedata la 26.06.1977 este PI, conform certificatului de mostenitor nr.48/1978, iar în urma defunctei PI au ramas ca mostenitori conform certificatul de mostenitor necontestat nr.79/1989, pârâta MM cu cota de 2/4, în calitate de fiica si legatara universala, reclamanta PM cu cota de ¼ si pârâta SA cu cota de 1/4.În conditiile în care certificatul de mostenitor nr.79/1989 nu a fost anulat, nu se justifica retinerea unor cote egale de 1/3, asa cum solicita reclamanta.
La 10.11.2008, reclamanta a formulat cerere precizatoare sub aspectul cadrului procesual activ, în sensul ca reclamanta este PM, care figureaza în titlul de proprietate nr.73433/2006 alaturi de celelalte doua pârâte.
La 10.11.2008, pârâta SA a formulat întâmpinare si cerere reconventionala, pe calea întâmpinarii solicitând admiterea actiunii principale si sistarea indiviziunii existente între parti, iar pe cale de cerere reconventionala a solicitat iesirea din indiviziune în cote egale de 1/3 pentru fiecare din parti.
La 08.12.2008, pârâta reclamanta MM a formulat nota precizatoare cu privire la calitatea numitei PM, aratând ca prin sentinta civila nr.753/2008 pronuntata de Judecatoria Sector 6 s-a retinut ca minora PEM, reprezentata de mama sa, PM, era îndreptatita la reconstituire, apreciindu-se ca doar o eroare materiala a dus la înscrierea în titlul de proprietate a numelui reprezentantului legal, PM si nu a celui îndreptatit la restituire, respectiv PEM.
Prin încheierea din 08.12.2008, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei pârâte PEM, ca neîntemeiata, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei pârâte PM si a dispus scoaterea acesteia din urma din cauza.
La 18.05.2009, a formulat în cauza cerere de interventie în interes propriu intervenientul AP, aratând ca a preluat drepturile litigioase de la pârâta reclamanta SA, prin actul autentic nr.861/2009, solicitând sa se ia act ca a preluat calitatea procesuala activa pasiva a pârâtei reclamante SA si sa se dispuna scoaterea acesteia din cauza, sa se dispuna iesirea din indiviziune în sensul atribuirii în natura a lotului alaturat celui ce se va atribui reclamantei pârâte PEM.
Prin încheierea de dezbateri din 15.06.2009, instanta a apreciat ca cererea de interventie este lipsita de interes si în consecinta a respins-o, considerând ca de plano calitatea procesuala pasiva s-a transmis catre AP odata cu încheierea contractului de cesionare de drepturi litigioase, acesta dobândind prin transmisiune în timpul judecatii calitatea de pârât reclamant, iar nu aceea de intervenient.
Prin sentinta civila nr. 5082/22.06.2009, devenita irevocabila prin neapelare, instanta a admis în parte cererea reclamantei pârâte PEM, a admis în parte cererea reconventionala formulata de pârâta reclamanta MM, a admis în parte cererea reconventionala formulata de pârâta reclamanta SA, a carei calitate procesuala pasiv-activa s-a transmis pârâtului reclamant AP, a constatat ca reclamanta pârâta PEM, pârâta reclamanta MMi pârâtul reclamant AP sunt indiviziune cu privire la terenul în suprafata totala de 3,5 ha, individualizat prin titlul de proprietate cu nr.73433/2006 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Ilfov, reclamanta pârâta PEM având dreptul la o cota de 1/4 din teren, pârâta reclamanta MM la o cota de 2/4 din teren, iar pârâtul reclamant AP la o cota de ¼ din teren si a dispus iesirea din indiviziune conform raportului de expertiza efectuat în cauza.
Pentru a dispune astfel instanta a retinut ca în conformitate cu titlul de proprietate cu nr.73433/2006 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Ilfov, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 3,5 ha situat în Bucuresti, sector 6, în favoarea numitelor SA, MM, PM, ca mostenitori ai defunctei TA.
Prin sentinta civila nr.753/2008 pronuntata de Judecatoria Sector 6, definitiva si irevocabila-fila 47 dosar, s-a retinut cu putere de lucru judecat ca îndreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma numitei TI erau MM, SA si minora PEM, numai în urma unei erori materiale în actele emise anterior titlului de proprietate si ulterior în titlul de proprietate ce face obiectul cauzei de fata s-a trecut numele reprezentantului legal (PM) si nu a celui îndreptatit la restituire, respectiv PEM.
Cum în timpul procesului de fata calitatea procesuala a pârâtei reclamante SA s-a transmis catre pârâtului reclamant AP prin contract de cesiune drepturi litigioase, instanta a constatt ca reclamanta pârâta PEM, pârâta reclamanta MM si pârâtul reclamant AP sunt indiviziune cu privire la terenul în suprafata totala de 3,5 ha, individualizat prin titlul de proprietate cu nr.73433/2006 emis de Comisia Judeteana pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Ilfov.
În ceea ce priveste cotele ce revin fiecareia din parti, Legea 18/1991 prevede în art.8 ca stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta, precum si, în conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamânt în cooperativa si alte persoane anume stabilite de lege.
Instanta retine ca, asa cum rezulta din titlul de proprietate nr.73433/2006 dreptul de proprietate a fost reconstituit de pe urma defunctei Tanase Elena pe numele mostenitorilor acesteia, care asa cum s-a retinut în sentinta nr.753/2008 pronuntata de Judecatoria Sector 6 erau MM, SA si minora PEM.
Conform art.13 din Legea 18/1991 calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotarârii judecatoresti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun. Prin urmare, partile primesc cotele determinate în certificatul de mostenitor cu care si-au dovedit calitatea de mostenitor.
În acest sens, retinând ca persoana îndreptatita la reconstituire era TE, instanta a constatat ca unica mostenitoare a acesteia era numita PI, conform certificatului de mostenitor nr.48/22.02.1978. Conform certificatului de mostenitor nr.79/1989 mostenitoarele defunctei PI sunt partile din prezenta cauza: MM cu cota de 2/4, SA cu cota de ¼ din masa succesorala si PEM cu cota de ¼ din masa succesorala.
Reiterând dispozitiile art.13 din Legea 18/1991 în sensul ca la iesirea din indiviziune urmeaza sa se procedeze conform dreptului comun, instanta a retinut ca în conformitate cu art.88 din Legea 36/1995 pâna la anularea sa prin hotarâre judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada deplina în privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor în parte. Prin urmare cât timp certificatul de mostenitor nu a fost anulat acesta face dovada deplina a cotelor ce revin partilor, acestea beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate numai în calitate de mostenitoare ale persoanei îndreptatite, iar nu în nume propriu pentru a se considera ca au cote egale de 1/3.
În acelasi sens a decis si instanta Judecatoriei Buftea prin sentinta civila nr.3329/2008, definitiva, prin care partile au iesit din indiviziune referitor la un alt teren, dar cu privire la care dreptul de proprietate fusese reconstituit tot în baza legii 18/1991, de pe urma aceleiasi defuncte TE.
Referitor la apararea pârâtei reclamante în sensul ca certificatele de mostenitor nr.48/22.02.1978 si nr.79/1989, nu îsi produc efectele deoarece la baza acestuia din urma sta testamentul nr.2940/1987 prin care PI o numeste legatar universal pe fiica sa MM, iar prin acesta s-a lasat mostenire doar bunurile care se vor gasi în patrimoniul sau la data încetarii sale din viata, iar terenul respectiv nu se gasea în patrimoniul acesteia la data decesului, instanta a apreciat-o ca neavenita deoarece nu se poate dispune ca pentru unele bunuri din patrimoniul defunctei sa se retina o anumita cota a mostenitorilor, iar pentru altele o cota egala, prezumându-se fara motiv ca defuncta, daca ar fi stiut ca terenurile autoarei sale ar fi reintrat în patrimoniul sau nu ar fi testat în favoarea pârâtei reclamante M.
Astfel fiind, instanta a constatat ca reclamanta pârâta PEM având dreptul la o cota de 1/4 din teren, pârâta reclamanta MM la o cota de 2/4 din teren, iar pârâtul reclamant AP la o cota de ¼ din teren, iar în ceea ce priveste modalitatea de iesire din indiviziune, instanta s-a a avut în vedere concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza.
