Judecătoria Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 557 din 16.01.2009 s-a constatat că reclamantul are calitate procesuală activă, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Z.S. si s-a respins acţiunea acţiunea formulată de reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană Iaşi de Aplicare a Legii 18/1991, Comisia Comunală Schitu Duca Pentru Aplicarea Legii 18/1991, R. A. , Z.G. s.a.
Prima instanta a retinut ca reclamantul nu a făcut dovada (inclusiv cu martori – proprietari vecini pe toate laturile terenului) că titlul de proprietate constituit a fost emis pe terenul ce îi revenea mamei sale, C. M. De altfel, acesta nu a dovedit că a avut loc un transfer de proprietate şi nici în ce an. În adresa de la Arhivele Statului nu sunt precizate vecinătăţile terenului.
Recursul declarat de reclamantul M.V. a fost respins, retinandu-se de catre Tribunalul Iasi ca reclamantul, născut în anul 1927, în Comarna, este fiul numitei C. M., decedată în decembrie 1965, în Comarna, născută în Ciorteşti.
În cauză nu s-a susţinut, iar din probe nu rezultă că terenul în discuţie s-ar fi aflat vreodată anterior cooperativizării în rolul reclamantului, ori al autoarei sale.
Reclamantul arată că terenul provine de la bunicii săi materni, iar din actele depuse rezultă că aceştia, respectiv M. I. şi T., au decedat cu mult înainte de cooperativizarea agriculturii (1946 şi 1953).
Singura evidenţă agricolă privitoare la aceştia şi aflată la dosar este cea la care face referire certificatul de arhivă nr. 6680/1992, respectiv registrul agricol din perioada 1948-1950 în care M. V. apare cu suprafeţele totale de 5,67 ha şi respectiv 3,75 ha în comuna Ciorteşti, suprafeţe pentru care, cum corect reţine şi prima instanţă, nu sunt precizate amplasamentele.
Cât priveşte susţinerea reclamantului că terenul în discuţie ar fi fost dobândit de către mama sa ca efect al unui partaj de ascendent făcut verbal de către tatăl ei, prima instanţă a reţinut în mod corect că nu s-a dovedit un transfer de proprietate.
Aceasta deoarece, pe de o parte, potrivit art. 759 Cod civil, împărţeala de ascendent se face numai cu respectarea formelor cerute pentru donaţii şi testamente – ambele acte solemne, care nu pot îmbrăca formă verbală.
Pe de altă parte, cum s-a reţinut deja, din nici o probă a cauzei nu rezultă că mama reclamantului şi-ar fi apropiat terenul prin înscrierea lui în vreo evidenţă, ori prin deţinere.