Notificare formulată în baza Legii nr. 10/2001. Imobil ce face obiect al legilor fondului funciar. Consecinţe


În situaţia în care situaţia imobilului obiect al notificării este reglementată de legile fondului funciar, notificarea va fi înaintată comisiilor constituite în temeiul acestor legi.

Prin sentinţa civilă nr.1101/12.04.2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr.6731/30/2010 a fost respinsă contestaţia formulată de reclamanta I.L. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Timişoara.

Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere că reclamanta a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 1299 emisă de pârâtul Primarul Municipiului Timişoara solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea dispoziţiei antemenţionate prin care s-a respins notificarea nr. 658 pentru imobilul situat în Timişoara, […], înscris în CF nr.18[…] şi, pe cale de consecinţă, să se dispună restituirea în natură a imobilului antemenţionat, iar, în subsidiar, în condiţiile în care restituirea în natură nu este posibilă, să se dispună acordarea de despăgubiri în echivalent.

În motivare, reclamanta a arătat că imobilul în litigiu a fost până în anul 1948 proprietatea bunicului său.

În drept, cererea a fost întemeiată pe Legea nr.10/2001, precum şi pe normele metodologice de aplicare ale acesteia.

În cauză s-a efectuat expertiza tehnică judiciară pentru stabilirea situaţiei actuale a imobilului.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa a reţinut că obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă contestaţia împotriva dispoziţiei nr. 1299 emisă de pârâtul Primarul Municipiului Timişoara în baza Legii nr.10/2001.

Prin notificarea nr.658, antecesoarea reclamantei – în calitate de moştenitoare legală a proprietarului imobilului a solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001 restituirea în natură a acestuia.

Din analiza extrasului CF nr. 18[…] rezultă că terenul în litigiu este evidenţiat drept arător în canal, fiind expropriat în baza adresei ocolului Agricol Agricol Central Timişoara nr. 518/1945 şi a procesului verbal de expropriere.

La poziţia B 3 din această carte funciară se menţionează că: „la data de 08.12.1994 a intrat cu nr. 29101 cf.  În baza cererii înregistrate cu numărul de mai sus şi a actelor anexă, imobilele de sub A I 1-7 au fost … transcrise prin unificare în CF nou înfiinţat cu nr. 32[…] ca proprietatea lui R.R. cu titlu de reconstituire de drept de proprietate în condiţiile prevăzute de Legea nr.18/1991”.

Toate aceste menţiuni demonstrează că terenul solicitat prin notificare este arabil şi face obiectul de reglementare al legilor fondului funciar.

Conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989: „Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare”.

Instanţa a reţinut că dispoziţia atacată este legală şi temeinică, astfel că în mod corect a fost respinsă notificarea formulată, dar cu motivaţia substituită, în sensul că imobilul revendicat are destinaţie agricolă, fiind exceptat de la obiectul de reglementare al Legii nr.10/2001.

Împotriva sentinţei a declarat recurs în termen reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând, în principal, casarea hotărârii cu trimitere la prima instanţă sau, în subsidiar, modificarea ei în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost precizată.

În motivare a invocat că în mod greşit a reţinut prima instanţă incidenţa dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, câtă vreme imobilul este situat în intravilanul localităţii şi pe teren sunt amplasate construcţii, conform expertizei întocmite în cauză.

A reiterat situaţia de fapt expusă în primă instanţă referitoare la preluarea imobilului de la bunicul său, la caracterul abuziv al preluării, la notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 de moştenitoarea acestuia – mama reclamantei, la calitatea sa de moştenitor al mamei sale, la demersurile efectuate pentru restituirea imobilului.

A făcut referire la dispoziţiile art. 2 lit. f), art. 11 şi următoarele din Legea nr. 10/2001, art. 1 din H.G. nr. 250/2007.

A invocat că, întrucât s-a reţinut că imobilul face obiect de reglementare a legilor fondului funciar se impunea trimiterea dosarului la organul competent să soluţioneze notificarea având acest obiect dispoziţiile art. 8 din Legea nr.10/2001, art. V din Titlul I al Legii nr. 247/2005 fiind incidente.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate şi în baza art. 3041, 306 alin. (2) C. pr. civ., faţă de dispoziţiile art. 299 şi următoarele C. pr. civ., instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa legii terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 şi prin Legea nr. 1/2000.

Cum în mod corect a reţinut prima instanţă, conform înscrierilor de carte funciară imobilul ce face obiect al dispoziţiei contestate are destinaţia de „Arător la canal”, iar parcelele evidenţiate în CF nr. 18[…] au fost abnotate din această carte funciară şi transcrise în cartea funciară nou înfiinţată F. ca proprietatea lui R.R., cu titlu de drept reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile prevăzute de Legea nr.18/1991.

Este evident astfel că, încă la data apariţiei Legii nr. 10/2001, terenul în litigiu a fost inclus în sfera bunurilor ce constituie obiect de reglementare a legilor fondului funciar, regimul său juridic fiind supus dispoziţiilor acestor legi.

Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 8.2 din H.G. nr. 250/2007, în cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele mai sus-menţionate, acestea urmează a fi înaintate, în temeiul art. V alin. (2) din Titlul I din Legea nr. 247/2005, comisiilor locale de fond funciar constituite potrivit Legii nr. 18/1991 şi, respectiv, Legii nr. 1/2000.

În consecinţă, în mod nelegal a procedat entitatea investită cu soluţionarea notificării formulată în baza Legii nr. 10/2001 la examinarea şi respingerea notificării vizând imobilul în litigiu – al cărui regim juridic a fost în mod legal reţinut în primă instanţă ca fiind cel reglementat de legile fondului funciar, aceasta fiind ţinută să trimită notificarea (şi dosarul administrativ formulat în baza acesteia) la organul competent în a o soluţiona, respectiv la Comisia locală de fond funciar a Municipiului Timişoara, aceasta având aptitudinea legală de a se pronunţa asupra caracterului preluării imobilului şi a calităţii de persoană îndreptăţită a reclamantei.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1), (2), (3) C. pr. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., instanţa a admis recursul declarat de reclamantă, a modificat sentinţa recurată, a anulat Dispoziţia nr. 1299/06.07.2010 emisă de Primarul Municipiului Timişoara în baza Legii nr. 10/2001 şi a dispus trimiterea notificării nr. 658/14.11.2001 formulată de petentă şi dosarul administrativ vizând notificarea la Comisia Locală de Fond Funciar Timişoara spre competentă soluţionare.