Prin cererea ce face obiectul dosarului nr. 4467/320/2008 al Judecătoriei Tg. Mureş, reclamanţii F Sa şi O M au solicitat în contradictoriu cu G A, C L, S M, Comisia locală de fond funciar Tg. Mureş şi Comisia judeţean de fond funciar Mureş
-să se constate că reclamanţii sunt succesorii legali ai defunctelor G A, respectiv G V căsătorită Orza,
-să se constate că pârâtele de rang 1-3 sunt succesoarele defunctului G I jr.
-să se constate că bunica reclamanţilor, defuncta G A căs. F, este succesoare în calitate de soră a defuncţilor G M şi G I
-să se constate că defunctul G I jr. a fost succesor legal în calitate de fiu al defuncţilor G i sen. Şi G R, şi e frate a defuncţilor G M şi G I
-să se constate că defuncta G A, căs. F, G V căs. O şi G I jr. sunt beneficiarii dreptului de acrescământ după fraţii defuncţii G M şi G I
-să se constate că succesiunea după G I sen. Şi B R urmează a reveni în părţi egale defuncţilor G A căs. F, G V căs. O şi G I jr.
-să se constate că masa succesorală este formată din imobilul cuprins în CF 567 Mureşeni, nr. top. 588/33/2, cuprins în titlul de proprietate nr. 133272/1993, nr. top. 1169/2/14, 1184/4, 1219/2/1
-să se modifice titlul de proprietate în sensul de a fi inclus în el şi reclamanţii, alături de pârâtele de rang 1-3
-să se dispună partajarea imobilului în 3 parcele egale
-să se dispună înscrierea partajului în CF
-cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea civilă din data de 20.05.2008 instanţa a încuviinţat disjungerea petitului 9 din acţiunea iniţială, privind modificarea titlului de proprietate, petit ce formează obiectul prezentului dosar.
În motivare se arată că imobilul cuprins în CF nr. 567 Mureşeni nr. top. 588/33/2 constituie dreptul de proprietate al numiţilor G M, G I G A, G V şi G I jr. G M şi G I au decedat fără moştenitorii, succesori fiind cei 3 fraţi supravieţuitori. La apariţia Legii nr. 18/1991 s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind eliberat titlul de proprietate nr. 133305/1993, pentru 0,41 ha în favoarea celor 3 şi titlul de proprietate nr. 133272/1993 pentru 0,94 ha doar în favoarea lui G I jr. acest din urmă titlu de proprietate se solicită a fi modificat, în sensul de a fi înscrişi toţi cei 3 fraţi moştenitori.
În probaţiune au fost depuse: titlul de proprietate nr. 133305 şi 133272, fişa de punere în posesie, acte de stare civilă şi identitate ale reclamanţilor, declaraţie privind stabilirea drepturilor în indiviziune succesorală, sentinţa civilă nr. 8342/11.11.1991.
Reclamanţii şi-au precizat acţiunea în sensul că solicită modificarea titlului de proprietate în sensul de fi înscrişi şi ei, alături de defunctul G I jr. În drept cererea a fost întemeiată pe art. 18, art. 27 alin. 2/2 din Legea nr. 18/1991 şi art. III lit. a şi e din Legea nr. 169/1997.
Pârâtele de rang 1-3 au depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii. În motivare se arată faptul că antecesorul lor G I jr. era unicul proprietar al terenului ce face obiectul titlului de proprietate nr. 133272. Acesta deţinea terenul încă din 1959, ulterior fiind cooperativizat. Asupra acestui teren s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul cererii depuse în nume propriu şi a actelor doveditoare, respectiv extras din Registrul Agricol şi adeziune de intrare în CAP. Pe parcursul procedurii pârâta G A a decedat, fiind introduse în cauză în calitate de moştenitoare ale acesteia pârâtele C L şi S M.
Pârâta Comisia Locală de fond funciar Tg. Mureş a formulat întâmpinare, prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive şi a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Consideră că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut cu respectarea normelor legale în vigoare. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din 15.01.2008.
În cauză s-a administrat proba cu interogatoriul pârâtelor. Au fost depuse actele care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 133305 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 4100 mp teren, în favoarea solicitanţilor F A, G I.I, şi O V. Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în favoarea solicitanţilor în calitate de succesori ai defunctei G R.
Prin titlul de proprietate nr. 133272 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 9400 mp în favoarea lui G I. I, în nume propriu.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de pârâte prin întâmpinare, instanţa constată faptul că temeiul juridic al cererii de modificare a titlului de proprietate, aşa cum a fost indicat de reclamante prin precizarea de acţiune formulată (fila 62) este, printre altele, art. III alin. 1 lit. a şi e din Legea nr. 169/1995. Ori, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 din acelaşi act normativ „ nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror, precum şi de alte persoane care justifică un interes legitim „.
Faţă de cele reţinute, având în vedere excepţia invocată, instanţa constată faptul că reclamanţii justifică un interes în promovarea prezentei acţiuni, interes rezultând din posibilitatea modificării titlului de proprietate şi a înscrierii lor ca beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, în faza analizării excepţiei, respectiv înainte de pronunţarea asupra fondului, instanţa constată că formal reclamanţii justifică un interes, cu deosebire prin prisma motivelor de nulitate invocate, urmând ca la analizarea pe fond să se verifice incidenţa normelor de drept invocate.
Pentru motivele mai sus expuse, instanţa urmează a respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.
Pe fondul cauzei, instanţa constată faptul că reclamanţii solicită modificarea titlului de proprietate emis în favoarea autorului pârâtelor, invocând motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. a şi e din Legea nr. 169/1997.
În conformitate cu prevederile lit. a) a articolului mai sus menţionat, „ sunt lovite de nulitate absolută…următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991…actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri”. Ori, raportat la aceste prevederi legale, instanţa constată faptul că reclamanţii nu au invocat niciodată faptul că autorul pârâtelor nu ar avea calitatea de persoană îndreptăţiră la reconstituirea dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte lit. e) din acelaşi articol, instanţa constată faptul că această prevedere se referă la cazul de constituire a dreptului de proprietate în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege, ca atare la o situaţie de fapt total diferită de cea din prezentul dosar.
În ceea ce priveşte incidenţa articolelor enunţate din Legea nr. 18/1991, instanţa constată că acestea se referă la „cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului” (art. 27 alin. 2/2, Legea nr. 18/1991), situaţie de fapt care nu a fost nici susţinută şi nici dovedită în prezenta speţă.
În schimb, analizând cazurile de nulitate absolută prevăzute de Legea nr. 169/1997 cu aplicare la situaţia de fapt probată, instanţa constată faptul că autorul pârâtelor a fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul titlului de proprietate nr. 133272/1993. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 18/1991 republicată, „suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori”. Potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, „stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol”.
Autorul pârâtelor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dovedind atât prin copie a registrului agricol (fila 25)cât şi prin declaraţia de intrare în CAP (fila 24) , faptul că a deţinut teren în proprietate. Atât Legea nr. 18/1991 cât şi Legea nr. 1/2000 au impus reconstituirea dreptului de proprietate pe baza consemnărilor efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperativele de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, acte care au o valoare declarativă cu privire la proprietate.
Ori, antecesorul pârâtelor a fost în măsură să dovedească cu toate aceste acte faptul că a deţinut în proprietate teren, motiv pentru care cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate a fost admisă.
Susţinerile reclamanţilor potrivit cărora terenul ar fi aparţinut antecesorului comun G I sen, fiind doar o coincidenţă de nume, sunt contrazise chiar de datele existente în Registrul Agricol, unde apare ca membru G I, căsătorit cu G A, având ca fiică pe G M (actualmente Spineanu). Ca atare, nu poate fi vorba în nici un caz de o coincidenţă de nume, ci este clar individualizat antecesorul pârâtelor.
În acelaşi timp, susţinerile reclamanţilor potrivit cărora antecesorul pârâtelor ar fi depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în numele tatălui său G I sen. sunt contrazise atât de actele mai sus enumerate (declaraţie de intrare în CAP, registrul agricol), cât şi de însuşi titlul de proprietate atacat, care este eliberat cetăţeanului GI. I, în nume propriu, fără a fi moştenitor al unui fost proprietar.
Faţă de cele mai sus prezentate, instanţa urmează a respinge acţiunea introductivă astfel cum a fost formulată.
