Nulitate parţială titlu de proprietate


Titlu Nulitate parţială titlu de proprietate

Tip speta decizie civilă

Nr.74

Data 28 ianuarie 2016

Domeniu asociat  Fond funciar

Continut speta  . Nulitate parţială titlu de proprietate. Calitate procesuală activă

Prin sentinţa civilă nr. 5178 din 21 septembrie 2015 pronunţată de judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. 3884/288/2015 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de pârâţi prin întâmpinări şi s-a respins acţiunea promovată de reclamanta P A contradictoriu cu pârâţii  T P şi Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar şi Comisia Judeţeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Vâlcea, ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că la data de 27 aprilie 2014, reclamanta  … a chemat în judecată pe pârâţii …., COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR OCNELE MARI prin PRIMAR …., COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR VÂLCEA solicitând instanţei,  ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea parţială a titlului de proprietate nr.3/30.05.2006 emis pârâtului …., cu privire la suprafaţa de teren de 3.755 mp, situat pe raza oraşului  Ocnele Mari punctul „Dealul Sîmii”cu vecinii N – pădure; E – drum; V – T N, S – drum.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, este beneficiara unui contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere încheiat cu fostul socru al acesteia, P G – în prezent decedat,  prin care acesta, i-a înstrăinat construcţii şi terenul aferent acestora. Suprafaţa de 3.755 mp ce face obiectul prezentului litigiu, situată în punctul „Dealul Sîmii”, a aparţinut potrivit rolului agricol socrului său, P G şi în mod inexplicabil a fost reconstituit dreptul de proprietate numitului T P. Se precizează că titlul de proprietate contestat este nelegal pentru că „ poartă ştampila ilizibilă la poziţia prefect şi secretar al prefectului” făcând şi alte observaţii fără legătură cu temeiul cauzei.

În drept, au fost indicate prevederile art. 1247, 1250 Cod civil, iar în dovedirea acţiunii s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâţilor şi înscrisuri.

Pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar şi … au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, întrucât, astfel cum însăşi reclamanta menţionează în cuprinsul acţiunii, este beneficiara unui contract de întreţinere în baza căruia a dobândit în proprietate anumite bunuri imobile identificate limitativ în cuprinsul înscrisului, între acestea neregăsindu-se terenul menţionat în titlul de proprietate emis pârâtului pentru care se solicită constatarea nulităţii.

De asemenea, pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Ocnele Mari prin Primar  a învederat instanţei că numitul .. nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu a contestat hotărârile comisiei locale.

Având în vedere că excepţia lipsei calităţii procesuale active se analizează cu prioritate conform art.  248 C. pr. civ., instanţa de fond a reţinut că din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, precum şi din precizările reclamantei date în sala de judecată atât personal cât şi prin intermediul apărătorului său, are calitate de noră a numitului ….  şi a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat la BNP Firan Rodica sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nuda proprietate asupra imobilului  compus din teren curţi construcţii în suprafaţă de 662 mp şi una casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu ţiglă, imobil situat în intravilanul oraşului  Ocnele Mari str.  ….. nr. 4 judeţul Vâlcea cu vecinii S – ….; N – str.  Alexandru Ioan Cuza; E – …,  E – rest proprietate vânzător.

 Reclamanta a precizat că nu deţine acte de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, dar, în calitate de noră a defunctului …, este îndreptăţită la dobândirea trenului pe care socrul său l-a deţinut potrivit menţiunilor din registrul agricol.

Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim. Interesul legitim justificat de reclamantă ar fi determinat de existenţa dreptului său de proprietate ori de posibilitatea constituirii ori reconstituirii acestui drept în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.18/1991/R. însă, deşi reclamanta susţine că acest teren este proprietatea socrului său astfel cum ar rezulta din evidenţele registrului agricol, nu a făcut dovada celor susţinute şi nici că s-ar fi urmat procedura reconstituirii dreptului de proprietate.

Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim. Interesul legitim justificat de reclamantă ar fi determinat de existenţa dreptului său de proprietate ori de posibilitatea constituirii ori reconstituirii acestui drept în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.18/1991/R. însă, deşi reclamanta susţine că acest teren este proprietatea socrului său astfel cum ar rezulta din evidenţele registrului agricol, nu a făcut dovada celor susţinute şi nici că s-ar fi urmat procedura reconstituirii dreptului de proprietate.

Conform art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar din interpretarea dispoziţiilor Legii fondului funciar, cât şi a regulamentelor de aplicare a acesteia, rezultă că acestea stabilesc modalitatea de exercitare a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate prin cerere, deci în formă scrisă, norma fiind imperativă. Toate modificările succesive ale dispoziţiilor legale în materie, în ce priveşte întinderea dreptului, condiţionează atribuirea în proprietate a diferenţelor suprafeţelor de teren „la cerere”, cerere care trebuie depusă într-un anumit termen, fiind stabilite condiţii de formă şi autoritatea competentă să soluţioneze această cerere.

Conform art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar din interpretarea dispoziţiilor Legii fondului funciar, cât şi a regulamentelor de aplicare a acesteia, rezultă că acestea stabilesc modalitatea de exercitare a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate prin cerere, deci în formă scrisă, norma fiind imperativă. Toate modificările succesive ale dispoziţiilor legale în materie, în ce priveşte întinderea dreptului, condiţionează atribuirea în proprietate a diferenţelor suprafeţelor de teren „la cerere”, cerere care trebuie depusă într-un anumit termen, fiind stabilite condiţii de formă şi autoritatea competentă să soluţioneze această cerere.

Apoi, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moştenitorii (…) sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Apoi, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moştenitorii (…) sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Din cele expuse mai sus rezultă că, neformulând cerere, …, în eventualitatea în care ar fi fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate conform menţiunilor din registrul agricol, nu a fost niciodată beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate şi cu atât mai puţin reclamanta. Temeiul de drept indicat în cuprinsul acţiunii reclamantei respectiv prevederile art.  1247, 1250 Cod civil nu îşi regăseşte aplicabilitate în prezenta cauză, unde sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale, anterior enunţate.

Reclamanta nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate, întrucât autorul său sau aceasta nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Mai mult, soţul reclamantei, …, a decedat înaintea tatălui său, astfel cum rezultă din certificatul de deces de la fila 52 dosar, astfel că, şi în eventualitatea în care socrul său ar fi formulat cerere de reconstituire, reclamanta, în calitate de noră nu era îndreptăţită la moştenirea acestuia, neavând vocaţie succesorală. Reclamantei i se cuvin bunurile dobândite prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nefiind beneficiara drepturilor succesorale ale socrului său.

În consecinţă, s-a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă şi în consecinţă acţiunea a fost respinsă ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta …, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în condiţiile prevăzute de art. 466 şi următor C. pr. civ. întrucât instanţa de fond a admis greşit excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de pârât, deoarece aceasta justifică un interes procesual privind nulitatea parţială a titlului de proprietate emis pârâtului cu încălcarea dispoziţiilor legale, făcându-se astfel o greşită aplicare a dispoziţiilor legale.

Prin întâmpinarea de la filele 14-16 dosar, intimatul-pârât …. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât apelanta-reclamantă nu are calitate procesuală activă în prezenta cauză şi ca atare nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate, deoarece autorul său nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările şi completările ulterioare.

Examinând apelul formulat în raport de motivele invocate, dispoziţiile legale aplicabile şi probatoriul administrat, tribunalul constată că este nefondat.

Din actele de proprietate depuse la dosarul cauzei, precum şi din precizările apelantei-reclamante date în sala de judecată atât personal cât şi prin intermediul apărătorului său, rezultă că este nora numitului …  şi a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nuda proprietate asupra imobilului  compus din teren curţi construcţii în suprafaţă de 662 mp şi una casă de locuit construită din cărămidă acoperită cu ţiglă, imobil situat în intravilanul oraşului  Ocnele Mari str.  …. nr. 4 judeţul Vâlcea cu vecinii S – …; N – str.  Alexandru Ioan Cuza; E – …,  E – rest proprietate vânzător.

 Apelanta-reclamantă a precizat că nu deţine acte de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, dar, în calitate de noră a defunctului …., este îndreptăţită la dobândirea trenului pe care socrul său l-a deţinut potrivit menţiunilor din registrul agricol.

Din cele expuse mai sus rezultă că, neformulând cerere, …., în eventualitatea în care ar fi fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate conform menţiunilor din registrul agricol, nu a fost niciodată beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate şi cu atât mai puţin reclamanta. Temeiul de drept indicat în cuprinsul acţiunii reclamantei respectiv prevederile art.  1247, 1250 Cod civil nu îşi regăseşte aplicabilitate în prezenta cauză, unde sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale, anterior enunţate.

Aşadar apelanta-reclamantă nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate, întrucât autorul său sau aceasta nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Mai mult, soţul reclamantei, …, a decedat înaintea tatălui său, astfel cum rezultă din certificatul de deces de la fila 52 dosar, astfel că, şi în eventualitatea în care socrul său ar fi formulat cerere de reconstituire, reclamanta, în calitate de noră nu era îndreptăţită la moştenirea acestuia, neavând vocaţie succesorală. Reclamantei i se cuvin bunurile dobândite prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat la BNP … sub nr. 945/ 28 aprilie 1998 nefiind beneficiara drepturilor succesorale ale socrului său.

Faţă de starea de fapt reţinută mai sus, rezultă că în mod corect instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei-reclamante, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinările de la filele 23, 30-34 dosar, întrucât aceasta nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate, din moment ce autorul său nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991.

Verificând şi din oficiu legalitatea sentinţei apelate, tribunalul nu constată că au fost nesocotite dispoziţii legale de ordine publică care să justifice schimbarea în tot sau în parte ori, după caz, anularea acesteia.

Aşa fiind, potrivit art. 480 alin. 1 C. pr. civ., tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.

Văzând şi dispoziţiile art. 451 alin. 1 C. pr. civ., apelanta urmează a fi obligată la 700 lei cheltuieli de judecată către intimatul-pârât Trică Petre reprezentând onorariu avocat.