Judecatoria Buftea
Practica relevanta pe trimestrul al III-lea 2009.
Prin sentinta civila nr. 3846/13.07.2009 a Judecatoriei Buftea, s-a admis exceptia de netimbrare a primului capat din cererea reconventionala, invocata de catre reclamantul-pârât prin întâmpinare, s-a anulat primul capat din cererea reconventionala (constatarea dreptului de proprietate asupra constructiilor) formulata de pârâta-reclamanta MN, ca netimbrat, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata de catre pârâtii-reclamanti prin întâmpinare si unita cu fondul cauzei, ca neîntemeiata, s-a admis actiunea principala astfel cum a fost precizata de reclamantul-pârât GT, în contradictoriu cu pârâtii-reclamanti MN si MF, au fost obligati pârâtii-reclamanti sa lase reclamantului-pârat în deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 430 mp (428 mp din masuratori), situat în Voluntari, au fost obligati pârâtii-reclamanti sa ridice constructiile CI (locuinta 36,70 mp), C2 (locuinta P+1E 80 mp), O (bucatarie de vara 8,50 mp), C4 (magazie si wc 12 mp) si C5 (magazie 9,30 mp) edificate pe terenul proprietatea reclamantului-pârât, a fost autorizat reclamantul-pârât sa ridice, în caz de refuz a pârâtilor-reclamanti si pe cheltuiala acestora din urma, constructiile mentionate mai sus si a fost respins al doilea capat din cererea reconventionala (constatarea calitatii de constructor de buna-credinta), ca neîntemeiat.
Pentru pronuntarea acestei sentinte, s-au retinut urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 16.01.2009, reclamantul a chemat în judecata pe pârâta MN, solicitând instantei ca, prin hotarârea ce o va pronunta, s-o oblige pe aceasta din urma sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie terenul de 430 mp situat în Voluntari, precum si sa desfiinteze constructia edificata pe acest teren, cu cheltuieli de judecata.
în motivare, reclamantul a aratat ca, desi este proprietarul terenului respectiv, conform contractului de vânzare-cumparare nr. 3291/26.07.1963 si a certificatului de mostenitor nr. 49/28.04.2005, totusi pârâta 1-a ocupat abuziv din anul 1991 si a ridicat pe acest teren o constructie fara autorizatie. A precizat ca a efectuat numeroase demersuri la Primaria si Politia Voluntari pentru eliberarea terenului, dar nu s-a ajuns la nicio finalitate. A mentionat ca pârâta a introdus o cerere de constatare a dreptului de proprietate prin uzucapiune, care i-a fost însa respinsa în mod definitiv si irevocabil. A sustinut ca pârâta este constructor de rea-credinta, întrucât constructiile au fost ridicate fara autorizatie si fara acordul proprietarului, stiind ca terenul nu este proprietatea sa.
In drept, reclamantul a invocat dispozitiile ait. 480, 494, 1909 si 1910 C civil.
in dovedire, reclamantul a solicitat încuviintarea probelor ci; -nscn^nn si interogatoriu, sens in care a depus la dosar un set de acte, in copie ce ml ic au pentru e< adormitate cu originalul (hlele 5-19).
Cererea a fost timbrata provizoriu cu 245,96 lei taxa judiciara ck timbru u 0.3 lei timbru judiciar.
La data de C2.C2.2C09, reclamantul a depus la dosar o cerere de completare a auiunii (Iilelc 21-22), prin care a aratat ca întelege sa cheme m judecata si pe MM. întrucât acesta a edificat. împreuna cu MN, constructiile pe terenul in litigiu.
în drept, a invocat prevederile art. 132 CPC 480. 481, 494. 1075-107″ ( civ.
In dovedire, a depus la dosar un set de inscnsun, în copie ccmhcau pentru conlormitate cu ongmalul (filele 23-35).
La data de 16.03.2009, pârâta MN a depus la dosar întampuiare-cerere ‘•¦conventionala (filele 44-46), prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale acnee a reclamantului-pârât, întrucât acesta nu detine un titlu de proprietate pentru teienul în litigiu, ci doar un certificat de mostenitor, care nu poate face dovada calitatii proprietar.
Pe cale reconventionala, pârâta-reclamanta a solicitat sa se constate dreptul sau de proprietate asupra constructiilor, precum si calitatea sa de constructor de h umi¬linta, cu cheltuieli ele judecata.
In motivare, a aratat ca a început sa folosesca terenul respectiv din anul L>75 si. împreuna cu sotul si fiul sau care între timp au decedat, a edificat pe acesta o casa. a c -ei ridicare si finisare a durat aproximativ 10 ani, timp în care nu a iost deranjata sub nicio forma de reclamantul-pârât, ba dimpotriva, acesta a fost de acord cu ndicarea constructiei, afirmând ca are un imobil în Otopeni si nu se poate ocupa de acest teren.
A mentionat ca mama reclamantului-pârat. GC i-a dat acest teren cu dreptul de a dispune de el definitiv, minând ca ulterior sa perfecteze actele ele an/arc-cumparare. A mentionat ca terenul i-a fost dat de aceasta ieri schimbul întretinem si una a construi o casa. A precizat ca marna reclamantului-pârât a decedat la scurt rimp, nemaifiind posibila perfectarea actelor, dar s-a înscris însa în evidentele 1 .scale “t epand cu anul 1983.
A mai precizat ca in anul 1995 fiul ei a edificat pe teren o constructie L-ML, 1 încât la acest moment terenul este ocupat în proportie de 7C% de constructii, iar lamilia sa este recunoscuta în localitate ca fiind adevarata proprietara a imobilului pectiv, prin uzucapiunea începuta din anul 1975.
Pârâta-reclamanta a aratat ca nr. postal ai imobilului este u5 (lost ‘v>2). i.u <u. nui .» .<>st identificat atât de ambele parti, fara a fi vorba despre o substituire ele iotim. cai ;! de expertul Manas Gonstantin în rapomii de expertiza efectuat m dosam. w. I 141 /94/2007. in legatura cu care partile nu au formulat obiectiuni.
In drept, a invocat prevederile art. 115-120 GPG.
In dovedire, a solicitat încuviintarea probelor cu inscnsun. manon si u -ogatonu
Gereiea a iost timbrata cu taxa de timbru de X ici. -notn –euim , …….
¦ aaaa ‘ srduu du ¡6.03 eCC9, instanta a pus in vede-e rarau, e:Ue>>a>>ie ¦
capat din cererea reconventionala (constatarea dreptului de proprietate asupra constructiilor).
La data de 21.05.2009, pârâta-reclamanta a aratat ca valoarea constructiilor este de 120000 lei (fila 84), astfel încât instanta i-a pus în vedere sa achite taxa de timbru de 3647,20 lei si timbru judiciar de 5 lei.
La data de 13.04.2009, reclamantul-pârât a depus la dosar întâmpinare la cererea reconventionala (filele 67-69), prin care a invocat exceptia de netimbrare a capatului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra constructiilor si exceptia autoritatii de lucru judecat în ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea calitatii de constructor de buna-credinta. A solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active ca neîntemeiata, întrucât cu actele depuse la dosar a dovedit calitatea sa de proprietar asupra terenului în litigiu.
A aratat ca pârâtii-reclamanti sunt constructori de rea-credinta, întrucât au încercat sa induca autoritatile în eroare prin declaratii mincinoase si stergerea nr. postal real al imobilului (92) si înscrierea unui nr. fals (95), au deschis rol fiscal abia în 1995 (iar nu în 1983), au ocupat terenul abuziv si au construit fara acordul proprietarului si fara autorizatie de construire, au avut plângere penala pentru tulburare de posesie.
In drept, a invocat prevederile art. 115 CPC
La data de 13.04.2009, reclamantul-pârât a depus la dosar cerere de acordare a ajutorului public judiciar (fila 70), prin care a solicitat scutirea sau reducerea platii taxei de timbru, cerere care a fost respinsa ca neîntemeiata prin încheierea de sedinta din 13.04.2009 (fila 75), definitiva prin încheierea nr. 213 1/28.04.2009 prin care s-a respins ca neîntemeiata cererea de reexaminare (dosar nr. 2772/94/2009).
Drept urmare, la data de 28.04.2009, reclamantul-pârât a depus la dosar taxa de timbru de 2968 lei si timbru judiciar de 5 lei.
In sedinta publica din 25.05.2009, în baza art. 137 alin. 2 CPC, instanta a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale active si a respins ca neîntemeiata exceptia autoritatii de lucru judecat, pentru considerentele aratate în încheierea de sedinta de la acea data (fila 88).
La data de 08.04.2009, pârâta-reclamanta a depus la dosar cerere de scutire de la plata taxei de timbru (fila 63), ce a fost admisa în parte prin încheierea din 25.05.2009 (fila 89), prin care s-a redus cuantumul taxei de timbru datorate de la 3647,20 lei la 1923,60 lei, urmând ca pârâta-reclamanta sa achite taxa de timbru în suma de 1823,60 lei pâna la termenul de judecata din 06.07.2009, sub sanctiunea anularii primului capat din cererea reconventionala ca netimbrat.
întrucât pârâta-reclamanta nu a depus la dosar dovada achitarii taxei de timbru de 1823,60 lei, la termenul de judecata din data de 06.07.2009, instanta a pus în discutie si a admis exceptia de netimbrare a primului capat din cererea reconventionala, invocata de reclamantul-pârât prin întâmpinare, si pe cale de consecinta a anulat capatul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al pârâtei-reclamante asupra constructiilor, ca netimbrat.
In cauza s-au încuviintat si administrat probele cu înscrisuri (în cadrul careia partile au aratat expres ca înteleg sa se foloseasca de raportul de expertiza tehnica iLidiciara de specialitate topografie nr. 376/14.01.2008 întocmit de expert Ia nas
Constantin în dosarul nr. 1141/94/2007 al Judecatoriei Buftea), interogatorii reciproce (filele 99-102), declaratiile martorilor Scarlat Gheorghe si Nastase Ilie (filele 103-104).
în ceea ce priveste exosptia lipsei calitatii procesuale aaiw, invocata de pârâtii-reclamanti prin întâmpinare si unita cu fondul în sedinta din 25.05.2009, instanta o va respinge ca neîntemeiata, întrucât prin actele depuse la dosar, reclamantul-pârât si-a dovedit legitimitatea procesuala activa, si anume calitatea de proprietar al terenului în litigiu.
Astfel, potrivit contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3291/26.07.1963 de catre Notariatul de stat al raionului 1 Mai Bucuresti (fila 6), GQ autoarea reclamantului-pârât, a dobândit de la numita NA dreptul de proprietate asupra terenului loc de casa în suprafata de 430 mp, situat în comuna Cetatea Voluntareasca.
Conform certificatului de mostenitor nr. 49/28.04.2005 emis de BNP Ene
George (fila 7), GC a decedat la data de 22.08.1995, în masa sa succesorala fiind inclus
si terenul de 430 mp, iar singurul mostenitor legal acceptat fiind reclamantul-pârât
GT, în calitate de fiu.’
Prin urmare, din coroboarea contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3291/26.07.1963 cu certificatului de mostenitor nr. 49/28.04.2005, instanta constata ca reclamantul-pârât si-a dovedit calitatea de proprietar asupra terenului în litigiu, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata de pârâtii-reclamanti prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamantul este proprietarul terenului intravilan de 430 mp, situat îh Voluntari, astfel cum rezulta din contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3291/26.07.1963 si din certificatul de mostenitor nr. 49/28.04.2005.
Atât din raspunsurile la interogatoriu, cât si din declaratiile martorilor (filele 103-104), rezulta ca imobilul îh cauza a fost ocupat de catre pârâtii-reclamanti, care desi nu aveau un titlu de proprietate asupra terenului respectiv, au edificat pe acesta doua case de locuit si anexe, fara a detine nici autorizatie de construire.
Potrivit raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 376/14.01.2008 întocmit de expert Manas Constantin în dosarul nr. 1141/94/2007 al Judecatoriei Buftea (filele 8-16), îh legatura cu care partile au aratat expres ca înteleg sa îl foloseasca si în prezenta cauza (îh cadrul probei cu înscrisuri), terenul mentionat mai sus a fost identificat si delimitat prin punctele 1-2-3-4 din anexa 1, pe acesta aflându-se edificate mai multe constructii: CI (locuinta 36,70 mp), C2 (locuinta P+1E 80 mp), C3 (bucatarie de vara 8,50 mp), C4 (magazie si wc 12 mp) si C5 (magazie 9,30 mp), dintre care pârâta-reclamanta MN locuieste în casa de paianta formata din 2 camere si bucatarie (CI) construita împreuna cu defunctul ei sot MD în anul 1991, iar pârâtul-reclamant MFM locuieste împreuna cu familia sa în C2, care a fost construita în anul 1995.
Din cuprinsul raportului de expertiza, îh ceea ce priveste identificarea terenului, instanta retine ca expertul, în urma deplasarii la fata locului si efectuarii masuratorilor, a stabilit ca vecinatatile au fost trecute gresit în actul din 1963, în sensul ca strada Popa Sapca este la nord (iar nu la apus), terenul se învecineaza cu Dobrogeana în partea de sud (iar nu ia rasarit), iar celelalte doua laturi de 30,50 ml sunt la est si la vest (iar nu la nord si sud).
De asemenea, în legatura cu nr. postal, instanta retine ca imobilul ce figura la nr. 92 are în prezent inscriptionat nr. 95 (pe partea de strada cu numere cu sot) scris de mana cu vopsea, însa expertul a identificat terenul ca fiind cel situat între nr. postale 90 si 94 (în planurile cadastrale din anexa 2 -filele 14-16 -fiind reprezentat un imobil cu nr. 95 care nu face obiectul acestui dosar). In acelasi sens, martorul SG (fila 103) a aratat ca a observat la fata locului ca pe gardul imobilului scria nr. 95 si în paranteza era trecut „fost 92″, iar în acelasi timp pe partea opusa se afla un imobil cu nr. 95.
Din adresele nr. AC21156/03.10.2008 si DI 11492/03.05.2007 emise de Primaria Voluntari (filele 18, 56), instanta retine ca pentru strada Popa Sapca nr. 95 (fost 92) s-a deschis rol fiscal conform J1079/18.01.1995 în anul 1995 pentru cladire în suprafata de 36,75 mp si teren în suprafata de 400 mp, în baza declaratiei pe proprie raspundere, fara acte de proprietate la dosarul fiscal; pentru strada Popa Sapca nr. 92, a figurat în evidentele fiscale SC (nepotul de fiica al lui GQ, începând cu 15.12.1973, rolul fiscal fiind rectificat la data de 25.03.2005 pe numele GG
De asemenea, prin adresa nr. 21886/26.05.2005 emisa de Primaria Voluntari (fila 54), s-a adeverit ca, în evidentele registrului agricol pentru perioada 1986-1990, voi. 7, fila 171, în strada Popa Sapca, nr. 92, figureaza SC (mutat în Bucuresti) cu un teren în suprafata de 400 mp, si s-au facut urmatoarele mentiuni: „apare casa demolata, proprietar mutat în alta localitate, teren viran”.
Pe de alta parte, mai este relevant în cauza faptul ca, prin sentinta civila nr. 1039/03.03.2008 pronuntata de Judecatoria Buftea în dosarul nr. 1141/94/2009, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 2072/25.11.2008 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a Civila (filele 48-49), a fost respinsa ca neîntemeiata cererea pârâtei-reclamante MN prin care a solicitat sa se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului de 400 mp prin uzucapiune.
Din considerentele acestei sentinte, instanta retine urmatoarele aspecte de fapt, intrate în puterea de lucru judecat si care nu mai pot fi repuse în discutie într-un alt dosar (1) la acest moment, pârâta-reclamanta nu poate invoca cu succes nici uzucapiunea de lunga durata, întrucât termenul de 30 ani nu s-a împlinit, din moment ce intrarea în posesie s-a realizat în anul 1983 sau chiar dupa 1990, nici uzucapiunea de scurta durata, întrucât nu detine un just titlu, în conditiile în care chitanta prezentata este nula absolut pentru lipsa formei autentice si nu poate constitui un just titlu; (2) posesia exercitata nu a avut un caracter util, în conditiile în care reclamantul-pârât i-a formulat plângere penala pentru savârsirea infractiunii de tulburare de posesie; (3) pârâta-reclamanta a încheiat cu mama reclamantului-pârât cel mult un contract de comodat, fiind un detentor precar care nu a exercitat posesia pentru sine; (4) în cadrul cercetarii la fata locului, în prezenta cadastristului din cadrul Primariei Voluntari, s-a stabilit ca imobilul în litigiu are nr. postal 92, desi pe poarta pârâtei-reclamante a fost scris recent nr. 95.
în drept, instanta retine ca actiunea în revendicare este o actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. O astfel de actiune, fiind întemeiata direct si nemijlocit pe existenta dreptului de proprietate, opozabil erga omnes, obliga pe reclamant sa faca dovada, conform art. 1169 Cciv, ca este proprietarul bunului revendicat; în aparare, pârâtul poate opune titlul sau, a carei examinare judiciara este fireasca si esential necesara solutionarii pricinii
In ceea ce priveste calitatea de proprietar a reclamantului-pârât asupra imobilului în litigiu, instanta retine ca aceasta rezulta din contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3291/26.07.1963 si din certificatul de mostenitor nr. 49/28.04.2005, în timp ce pârâtii-reclamanti nu au depus la dosar niciun înscris din care sa rezulte ca pot invoca vreun drept real asupra terenului respectiv.
Dimpotriva, prin sentinta civila nr. 1039/03.03.2008 a Judecatoriei Buftea, definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 2072/25.11.2008 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a V-a Qvila, a fost respinsa ca neîntejneiata cererea pârâtei-reclamante MN prin care a solicitat sa se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului de 400 mp prin uzucapiune, iar chitanta depusa în acest dosar este lovita de nulitate absoluta pentru lipsa formei autentice necesara în cazul înstrainarii de terenuri.
Pentru aceste motive, în baza art. 480 Cciv, instanta va obliga pârâtii-reclamanti sa lase reclamantului-pârât îh deplina proprietate si linistita posesie terenul în suprafata de 430 mp (428 mp din masuratori), situat în Voluntari, delimitat prin punctele 1-2-3-4 în Anexa nr. 1 a raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitatea topografie nr. 376/14.01.2008 întocmit de expert Manas Constantin în dosarul nr. 1141/94/2007 al Judecatoriei Buftea.
In ceea ce priveste cererea de ridicare a constructiilor, instanta retine ca, potrivit art. 494 Cciv, daca constructiile au fost facute de o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamântului are dreptul de a le tine pentru sine sau de a îndatora acea persoana sa le ridice (alin. 1); daca proprietarul pamântului cere ridicarea constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut (alin. 2); daca constructiile au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamântului nu va putea cere ridicarea acestora (alin. 3).
Pornind de la aceste dispozitii legale, instanta constata ca, din ansamblul probator administrat în cauza, rezulta fara echivoc faptul ca pârâtii-reclamanti au edificat constructiile respective cu rea-credinta, întrucât, desi au fost constienti ca nu au un titlu translativ de proprietate asupra terenului, ci sunt cel mult detentori precari, au început sa construiasca si au finalizat doua case de locuit plus anexe gospodaresti, fara a solicita si obtine acordul proprietarului terenului si documentele prevazute de lege (certificat de urbanism, autorizatie de construire etc) si fara a înscrie constructiile respective în evidentele fiscale locale (pentru casa de paianta s-a deschis rol fiscal abia în 1995, iar pentru constructia P+1E nu exista nici în prezent rol fiscal, astfel cum au recunoscut chiar pârâtii-reclamanti la interogatoriu).
Mai rnult^ instanta nu poate_ret^reconventionala, în
sensul ca reclamantul-pârât ar fi avut o atitudine pasiva, întrucât din înscrisurile aflate
la dosar rezulta ca acesta a cerut de nenumarate ori pârâtei-reclamante sa evacueze terenul si chiar a formulat o plângere penala pentru tulburare de posesie.
De altfel, instanta subliniaza ca atitudinea proprietarului terenului nu intereseaza deloc în operatiunea de stabilire a bunei/relei-credinte a constructorului, întrucât este vorba despre atitudini subiective strict ale autorului lucrarii, si nicidecum ale proprietarului fondului. Conceptia ca reaua-credinta a constructorului ar putea fi anihilata de reaua-credinta a proprietarului (ce rezulta si din decizia de îndrumare nr. 13/1959 a Plenului Tribunalului Suprem), pe lânga faptul ca este tributara doctrinei socialiste comuniste din perioada 1948-1989 si, deci, contrara spiritului Codului civil, nu are niciun suport juridic si vine în contradictie cu principiul ca buna-credinta a constructorului trebuie sa existe în momentul edificarii, în timp ce atitudinea de pasivitate sau toleranta a proprietarului fondului survine dupa momentul începerii lucrarii (tocmai de aceea art. 454 din Proiectul Codului civil prevede în mod clar ca „proprietarului nu i se poate opune, în niciun caz, pasivitatea pe care ar fi vadit-o pe durata edificarii constructiei”).
Dincolo de aceste consideratii teoretice, instanta subliniaza ca pârâtii-reclamanti nu au facut dovada bunei lor credinte la momentul executarii lucrarilor, în ipoteza prevazuta de art. 494 Cciv, faptul vecin si conex care genereaza prezumtia de buna-credinta este justul titlu, astfel ca autorul constructiei care se pretinde de buna-credinta trebuie sa faca dovada titlului pe care se întemeiaza; numai astfel proprietarul terenului poate dovedi, la rândul sau, viciile titlului si împrejurarea ca autorul lucrarii cunostea aceste vicii.
Or, daca ar fi sa acceptam apararea construita de pârâta-reclamanta, în sensul ca în anul 1975 mama reclamantului-pârât, GQ i-a dat terenul „fara pretentii”, cu dreptul de a dispune de el definitiv, urmând ca ulterior sa perfecteze actele de vânzare-cumparare, însa a decedat la scurt timp, nemaifiind posibila perfectarea actelor, concluzia care se desprinde în mod clar este ca pârâta-reclamanta nu a avut niciodata un just titlu (actul de înstrainare a terenului în lipsa formei autentice este nul absolut) si a cunoscut viciile acestuia (din moment ce urmarea sa încheie contractul de vânzare-cumparare, dar mama reclamantului-pârât a decedat „la scurt timp”, respectiv la 20 de ani dupa acest moment!!!, fila 7)
Având în vedere ca pârâtii-reclamanti au construit pe terenul reclamantului-pârât fara a putea justifica vreun drept de proprietate sau de folosinta asupra terenului respectiv, fara autorizatie de construire si fara a deschide rol fiscal, fiind astfel constructori de rea-credinta, instanta, în baza art. 494 Cciv, va respinge al doilea capat din cererea reconventionala (constatarea calitatii de constructor de buna-credinta) ca neîntemeiat, va obliga pe pârâtii-reclamanti sa ridice constructiile CI (locuinta 36,70 mp), C2 (locuinta P+IE 80 mp), O (bucatarie de vara 8,50 mp), C4 (magazie si wc 12 mp) si C5 (magazie 9,30 mp) edificate pe terenul proprietatea reclamantului-pârât si identificate în Anexa nr. 1 a raportului de expertiza tehnica judiciara de specialitatea topografie nr. 376/14.01.2008 întocmit de expert Manas Constantin în dosarul nr. 1141/94/2007 al Judecatoriei Buftea, iar în subsidiar va autoriza pe reclamantul-pârât sa ridice, în caz de refuz a pârâtilor-reclamanti si pe cheltuiala acestora din urma, constructiile mentionate mai sus
