Prima zi de înfăţişare


Prima zi de înfăţişare. Stabilire. Modificarea ulterioară a cererii de chemare în judecată

Conform art.134 Cod procedură civilă prima zi de înfăţişare este aceea în care părţile, legal citate, pot pune concluzii.

Termenul de judecată când s-a dispus amânarea pentru ca reclamantul să ia cunoştinţă de întâmpinare sau să-şi precizeze cadrul procesual nu poate constitui prima zi de înfăţişare deşi procedura era completă, întrucât această parte nu putea formula concluzii.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte sub nr. 4552/315/2009, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii CLPFF, CJDFF, B.N.P. N.N. şi D.I.M., constatarea nulităţii absolute parţiale a  titlului de proprietate nr. 20484 din 14.01.1994, a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 a B.N.P. N.N. şi radierea din cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate pentru 1000 mp a lui D.I.M.

În motivare, reclamantul a arătat că titlul atacat a fost eliberat numitei P.E., pentru o suprafaţă de 900 mp intravilan, deşi aceasta nu era îndreptăţită decât la reconstituirea pentru suprafaţa de 600 mp, aşa cum figura soţul acesteia P.P. înainte de anul 1990 şi că, deşi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1200 mp la care era îndreptăţit, i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 800 mp, că cei 1200 mp i-au aparţinut lui cât şi tatălui său P.M., astfel cum rezultă din înscrierile în registrul agricol, că în baza procesului-verbal nr. 2325 din 25.11.1991 emis de Primăria comunei V. proprietatea lui P.P., delimitată prin schiţă cu front stradal de 13 m şi adâncime de 77 m, în total de 1000 mp, a fost vândută către pârâtul D.I.M. împreună cu casa de pe aceasta prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 11111 din 26.11.1991, că în urma adresei nr. 1803 din 10.04.1998 emisă de Primarul comunei V., a fost emisă de către B.N.P. N.N. încheierea de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998, în sensul modificării laturilor proprietăţii prin majorarea lăţimii terenului de la 13 m la 19 m şi a lungimii de la 77 m la 50 m şi că prin hotărârea nr. 23 din 18.07.1991 CJD a validat anexele 1 şi 3 unde la poziţia 199 din anexa 3 rezultă că suprafaţa solicitată de P.E. în calitate de moştenitoare a numitului P.P. a fost de 3,81 ha arabil extravilan şi 0,06 ha curţi-construcţii, deci mai puţin decât apare în titlul de proprietate al acesteia.

Reclamantul a mai arătat că solicită şi constatarea nulităţii absolute a adresei nr. 1803 din 10.04.1998 emisă de Primăria comunei V. şi a schiţei aferente acesteia, întrucât nu corespunde nici cu procesul-verbal nr. 2325 din 25.11.1991 şi nici cu titlul de proprietate nr. 20484 din 14.01.1994, că în ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 a B.N.P. N.N., a arătat că aceasta este urmarea constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 20484/14.01.1994, în ceea ce priveşte suprafaţa de 200 mp şi ea atrage şi constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11111 din 1991, fără a menţiona că solicită şi acest lucru, mai mult arătând la termenul din data de 18.04.2011 că nu solicită anularea contractului de vânzare, impunându-se rectificarea cărţii funciare nr. 451 a comunei V., în sensul radierii suprafeţei de 300 mp şi înscrierea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 700 mp.

La data de 09.12.2009 pârâta CLPFF a formulat o întâmpinare, prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de cererea de constatare a nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate.

În ceea ce priveşte cererea de constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N., a apreciat că este neîntemeiată, întrucât îndreptarea a fost efectuată la cererea primăriei, având în vedere că asupra titlului de proprietate nr. 20484 din 1994 instanţa s-a pronunţat şi nu a considerat că se impune anularea.

Sub aspectul ultimului capăt de cerere a arătat că reclamantul se contrazice, solicitând iniţial radierea din cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate pentru 1000 mp şi ulterior radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 300 mp şi înscrierea pentru suprafaţa de 700 mp, apreciind totodată că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996, motiv pentru care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

La data de 09.05.2011, reclamantul a formulat cerere intitulată „precizări”, prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. 11111 din 26.11.1991, încheiat între numita P.L. şi D.I.M.

În motivare a arătat că solicită acest lucru în aplicarea principiului că cererile accesorii urmează soarta celor principale, apreciind că cererea privind constatarea nulităţii absolute a adresei nr. 1803/10.04.1998 şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602/13.04.1998 a B.N.P. N.N. au caracter principal faţă de cererea în cauză şi că instanţa investită cu cererea principală este obligată să se pronunţe şi asupra cererilor accesorii sau incidentale.

Prin încheierea din data de 09.05.2011, instanţa de fond a calificat cererea ca fiind o modificare a cererii introductive şi a admis excepţia tardivităţii modificării cererii de chemare în judecată invocată de pârât şi a constatat decăderea reclamantului din dreptul de a-şi modifica cererea.

Prin sentinţa civilă nr. 2204 din 10.06.2011, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de constatare a nulităţii absolute a adresei nr. 1803 din 10.04.1998 emisă de Primăria comunei V. şi a schiţei aferente acesteia, invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de constatare a nulităţii absolute a adresei nr. 1803 din 10.04.1998 emisă de Primăria comunei V. şi a schiţei aferente acesteia ca fiind inadmisibilă şi a respins cererea de constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 20484 din 14.01.1994 eliberat de CJDFF ca neîntemeiată.

Totodată, a disjuns cererile de constatare a nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 a B.N.P. N.N. şi de radiere din cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate pentru 1000 mp pentru D.I.M. şi a dispus formarea unui nou dosar cu termen la data de 27.06.2011.

La data de 15.06.2011, cererile disjunse au fost înregistrate sub nr. 6379/315/2011.

La data de 06.09.2011, reclamantul a formulat o cerere intitulată „precizări”, prin care a arătat că solicită constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N.

În motivare a arătat că la baza acestei încheieri a stat adresa nr. 1803 din 10.04.1998 a Primăriei V., în sensul că în actul de vânzare-cumpărare nr. 11111/1991 rectificat în 1998 se preiau vecinătăţile şi dimensiunile laturilor terenului vândut menţionate în această adresă, că această adeverinţă şi procesul verbal nr. 2325 din 25.11.1998 au produs consecinţe juridice şi l-au prejudiciat, aşa cum reţine Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, că în aceste condiţii şi având in vedere consecinţa acestora, încheierea de îndreptare eroare materială, este nulă, preluând datele eronate privind vecinătăţile şi lungimile laturilor terenului din adresă, că al doilea temei al cererii îl constituie art. 61 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, în sensul că îndreptarea presupunea prezentarea tuturor exemplarelor contractului şi respectarea dispoziţiilor Codului civil şi ale Codului de procedură civilă si că nulitatea absolută rezultă şi din soluţia ce va fi pronunţată asupra cererii de constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 20484/1994, ce face obiectul dosarului 4552/315/2009, întrucât pârâtul B.N.P. N.N. în adresa către instanţă a precizat că la baza emiterii încheierii de îndreptare eroare materială a stat acest titlu de proprietate şi că în ceea ce priveşte cererea de rectificare a cărţii funciare pentru suprafaţa de 200 mp, temeiul de drept îl reprezintă art. 33 alin. (1) şi (4) şi art. 34 din Legea nr. 7/1996.

Prin încheierea din data de 03.10.2011, instanţa a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la soluţionarea irevocabilă a cererii ce face obiectul dosarului nr. 4552/135/2009.

La data de 16.12.2011, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

La data de 13.02.2012, reclamantul a formulat o cerere intitulată „precizări”, calificată de instanţă ca o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, prin care a precizat cadrul procesual şi motivele de nulitate a încheierii de îndreptare eroare materială, arătând că stabilirea cadrului procesual se face de către reclamant, că instanţa nu poate introduce din oficiu o altă persoană decât cele arătate în cererea de chemare în judecata şi că în acest sens înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâtul B.N.P. N.N. şi cu pârâtul D.I.M., că în ceea ce priveşte motivele de nulitate cererii sale de chemare în judecată a arătat că solicită constatarea nulităţii absolute a încheierii nr. 1602/13.04.1998, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară pronunţării încheierii, că în acest sens înţelege să invoce sentinţa penală nr. 121 din 10.03.2009, pronunţată de Judecătoria Târgovişte în dosarul nr. 8057/315/2008 şi rezoluţiile din 14.08.2008 şi 04.12.2008 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte în dosarul nr. 17/P/2008, în cuprinsul cărora s-a reţinut că funcţionarii publici din cadrul Primăriei comunei V. prin emiterea procesului-verbal nr. 2325 din 25.11.1998 şi a adresei nr. 1803 din 10.04.1998, au inserat aspecte necorespunzătoare realităţii şi care au produs efecte juridice determinând prejudicierea reclamantului, că încheierea atacată este, de fapt, un nou act de proprietate, inform, întocmit fără respectarea dispoziţiilor legale obligatorii pentru notar, de verificare a situaţiei proprietăţii şi a sarcinilor bunului, conform art. 70 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, că nu au fost respectate dispoziţiile imperative ale legii privind transferul dreptului de proprietate în formă autentică, îndreptarea fiind operată pe baza unei simple schiţe, fără cote şi măsurători specifice, fără respectarea evidenţelor registrelor agricole si că încheierea atacată se întemeiază pe un act fără forţă juridică, respectiv adresa nr. 1803 eliberată de Primăria comunei V., a cărei cerere de constatare a nulităţii a fost respinsă de instanţă ca inadmisibilă.

La data de 07.05.2012, reclamantul a formulat o nouă cerere intitulată „precizatoare”, calificată de instanţă la termenul din data de 29.08.2012 ca fiind o cerere modificatoare, prin care a arătat că motivele de nulitate a încheierii de îndreptare erorii materiale nr. 1602 din 13.04.1998 sunt că aspectul ce a făcut obiectul îndreptării depăşeşte limitele unei erori materiale, întrucât a fost schimbat terenul ce a făcut obiectul actului de vânzare-cumpărare, că îndreptarea nu a fost rezultatul unei cereri a părţilor din contract ci a Primăriei comunei V. şi că titlul de proprietate este un act ulterior încheierii contractului de vânzare cumpărare şi care nu a stat la baza încheierii acestuia, că nefiind parte în contractul de vânzare-cumpărare renunţă la cererea de repunere a părţilor în situaţia anterioară, că nu înţeleg să se judece asupra capetelor de cerere disjunse în contradictoriu cu comisiile de fond funciar şi că solicită obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 18.07.2012, reclamantul a formulat o nouă cerere, prin care a arătat că înţelege să se judece şi în contradictoriu cu moştenitoarea lui P.L., vânzătoarea din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 11111 din 26.11.1991, în prezent decedată, sens în care a solicitat introducerea în cauză şi citarea numitei D.I., singurul moştenitor al acesteia, conform certificatului de moştenitor nr. 95/21.09.2007, ataşat la dosar.

Prin încheierea din data de 29.08.2012, instanţa a admis excepţia tardivităţii cererii de modificare a cererii de chemare în judecată, a constatat decăzut reclamantul din dreptul de a-şi modifica cererea, a anulat cererea modificatoare şi a admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a B.N.P. N.N. şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.I.M., în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602/13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N. şi a stabilit termen pentru continuarea judecăţii asupra celuilalt capăt de cerere la data de 17.09.2012.

Prin sentinţa civilă nr. 4134/17.09.2012 Judecătoria Târgovişte a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B.N.P. N.N., excepţie invocată din oficiu de instanţă, a respins cererea formulată de reclamantul P.P. în contradictoriu cu B.N.P. N.N., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.I.M., în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602/13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N., excepţie invocată din oficiu de instanţă, a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602/13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N. formulat de către reclamantul P.P. în contradictoriu cu pârâtul D.I.M., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins capătul de cerere având ca obiect radierea din cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1000 mp a lui D.I., ca neîntemeiat.

Pentru a pronunţa această sentinţă civilă instanţa de fond a reţinut că întrucât s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a B.N.P. N.N., ca şi a pârâtului D.I.M., va fi respins capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare a erorii materiale nr. 1602/13.04.1998 emisă de B.N.P. N.N., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, că în ceea ce prieşte capătul de cerere având ca obiect rectificarea cărţii funciare, potrivit art. 33 alin. (4) şi art. 76 din Legea nr. 7/1996, rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţie autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, iar conform art. 34 orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că  înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, că  dreptul înscris a fost greşit calificat, că nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea şi că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului, că în cauză reclamantul nu a prezentat vreo hotărâre judecătorească în cuprinsul căreia să se fi constatat aspectele menţionate de textul de lege citat, şi că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 33 şi 34 din Legea nr. 7/1996, pentru a se putea dispune rectificarea cărţii funciare.

Împotriva sentinţei civile a declarat recurs reclamantul, susţinând că instanţa de fond a considerat în mod greşit să respingă ca tardiv formulate cererile modificatoare la cererea de chemare în judecată, faţă de decizia Tribunalului Suprem, respectiv decizia nr. 417/16.02.1972, care dispune că nu este tardivă formularea unor noi capete de cerere privind nulitatea absolută, chiar dacă acestea nu au fost formulate în termen legal, că prin încheierea din 29.08.2012 instanţa de fond în mod greşit a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor B.N.P. N.N. şi D.I.M. în ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a încheierii de îndreptare eroare materială cu nr. 1602/13.04.1998, că sarcina indicării calităţii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptăţit să-l cheme în judecată pe pârât, că în cauza ce are ca obiect nulitatea absolută a încheierii de îndreptare materială cu nr. 1602/13.04.1998 calitatea părţilor rezultă din faptul că acestea sunt părţi în actul juridic menţionat şi că în speţă există identitate între persoana pârâţilor şi cei obligaţi în cadrul raportului juridic, făcându-se dovada identităţii între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Examinând sentinţa civilă în raport de motivele de recurs, de actele şi lucrările dosarului ca şi de dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul va admite recursul pentru următoarele considerente:

Referitor la motivul de recurs precum că în mod greşit s-a respins ca tardivă cererea de modificare a acţiunii, acesta este fondat.

Conform art. 134 Cod procedură civilă, prima zi de înfăţişare este aceea în  care părţile legal citate pot pune concluzii, norma procedurală enunţată instituind două condiţii pentru calificarea unui termen de judecată ca prima zi de înfăţişare şi anume că la acel termen părţile să fie legal citate şi să poată pune concluzii.

Potrivit art. 132 Cod procedură civilă, la prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii.

Modificarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant sub aspectul cadrului procesual s-a realizat la termenul din data de 20.07.2012, după cum rezultă din încheierea de şedinţă de la acel termen.

Din punct de vedere procedural, termenul din data de 29.08.2012 are semnificaţia primei zile de înfăţişare.

Astfel, la termenele de judecată acordate fie că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, fie că deşi procedura de citare a fost îndeplinită părţile nu au putut pune concluzii faţă de diferite împrejurări, respectiv ca reclamantul să-şi angajeze apărător sau să-şi precizeze acţiunea sau pentru a se comunica precizările la acţiune către B.N.P. N.N. sau ca reclamantul să depună procesul verbal de cercetare întocmit în dosarul nr. 2925/315/2007 şi să precizeze cadrul procesual, iar la termenul de judecată din data de 20.07.2012 cauza a fost amânată la cererea apărătorului reclamantului, acesta fiind în imposibilitatea de a se prezenta, cerere ce a fost însoţită de acte justificative.

Este evident că faţă de situaţia reţinută, existând motive justificate de amânare care au împiedicat părţile să pună concluzii legate de judecata propriu-zisă a cauzei, prima zi de înfăţişare s-a decalat pentru termenul din data de 29.08.2012 cu atât mai mult cu cât însăşi instanţa a pus în vedere reclamantului să facă precizări cu privire la cadrul procesual în sensul dacă înţelege să se judece şi cu moştenitorii defunctei P.L., la termenul din data de 18.06.2012.

Aşadar, termenul la care reclamantul şi-a modificat acţiunea nu a fost ulterior primei zile de înfăţişare, completarea cadrului procesual sub aspectul pârâţilor făcându-se cu respectarea dispoziţiilor art. 132 raportat la art. 134 Cod procedură civilă.

Având în vedere considerentele de mai sus, tribunalul urmează să înlăture dispoziţia referitoare la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului D.I.M.

Faţă de cele reţinute mai sus, tribunalul apreciază că instanţa de fond a încălcat principiul disponibilităţii prin neexaminarea cererii deduse judecăţii în limitele cadrului procesual determinat de reclamant şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa sentinţa civilă şi va trimite cauza spre rejudecare. (decizia nr. 552 din 04 iunie 2013)