Citeste şi


Recurs civil admis. Fond funciar.


Recurs civil admis. Fond funciar.

DECIZIA CIVILĂ NR. 235/2012/R/04 Aprilie 2012

Prin cererea înregistrată la Judecătoria O sub nr. xxx/2011, reclamantul GI a chemat în judecată pe pârâţii Comisia Judeţeană de Fond Funciar Călăraşi, Comisia Locală de Fond Funciar L şi Comisia Locală de Fond Funciar N pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea HCJ nr. 676/25.08.2011 emisă de Comisia Judeţeană Călăraşi şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,2 ha teren arabil extravilan sau a cotei de ? din această suprafaţă, dacă se va dovedi că şi fratele său este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate alături de el, precum şi anularea Titlui de Proprietate nr.54462/16.04.2007 eliberat de Comisia Judeţeană Călăraşi la propunerea Comisiei Locale N cu consecinţa obligării pârâtelor la punerea sa în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, fiind singurul îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3,2 ha teren arabil extravilan. În cazul în care se va dovedi că şi fratele său este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 3,2 ha, solicită rectificarea titlului de proprietate în sensul înscrierii lui în acest titlu.

În motivarea acţiunii, reclamantul arată că la data intrării în vigoare a Legii 18/1991, fratele său GI a formulat şi depus la sediul primăriei L cererea nr.399/09.03.1991, prin care în nume propriu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de fostul CAP tatălui lor GD (solicitarea viza suprafaţa de 3,46 ha întrucât la acea dată aceasta era suprafaţa despre care ei, copii defunctului GD aveau cunoştinţă că a fost introdusă în CAP de tatăl lor).

 La data de 18.03.1991 el a formulat şi înregistrat la sediul aceleiaşi Primării L, cererea nr.1149, prin care, în nume personal, dar şi în numele celorlalţi doi fraţi ai săi (GI şi SI), au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate tatălui lor de fostul CAP, cu menţiunea că el a solicitat numai 3,36 ha întrucât atât i s-a indicat să scrie în cerere de către reprezentantul primăriei şi că la rândul ei şi sora sa a formulat şi depus în nume propriu cererea în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.

Precizează că această cerere (nr.1149/18.03.1991) a fost semnată numai de el, nu şi de ceilalţi doi fraţi ai săi.

În data de 06.12.1999, comisia judeţeană eliberează şi comunică celor trei moştenitori ai defunctului lor tată GD, Titlul de Proprietate nr.45489 pentru suprafaţa de teren de 3,26 ha (rezolvând astfel 3 cereri înregistrate în temeiul Legii 18/1991).

Din informaţiile culese de la rudele sale mai în vârstă (ulterior termenului până la care se putea formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii 18/1991) a aflat că în realitate tatăl lor GD introdusese în fostul CAP mai mult de 3,26 ha cât le fusese restituit prin titlul de proprietate mai sus indicat, motiv pentru care după intrarea în vigoare a Legii nr.1/2000, în termen legal a formulat şi depus o cerere la Primăria comunei L, cerere aprobată de comisia locală şi în baza căreia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren arabil extravilan de 1(un) ha prin Titlul de Proprietate nr.163.661/22.10.2007.

Constatând că în fapt tatălui său îi fusese preluată de fostul CAP suprafaţa de 7,46 ha (iar lor le fusese reconstituit dreptul de proprietate numai pentru 4,26 ha) în temeiul dispoziţiilor Legii 247/2005 a formulat şi depus la sediul Primăriei L o nouă cerere (tot în nume personal), înregistrată sub nr.22/14.09.2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra diferenţei de teren dintre terenul preluat tatălui său de fostul CAP şi terenul restituit lor prin aplicarea legii fondului funciar.

Întrucât cu toate insistenţele sale (deplasări personale la sediul Primăriei L, convorbiri telefonice) cererea sa nr.22/14.09.2005 nu a primit nici un răspuns, fiind nevoit să se adreseze instanţei de judecată (Judecătoria O) care prin sentinţa civilă nr.2443/1010 a obligat pârâta Comisia Locală de Fond Funciar L să-i analizeze cererea şi să dispună asupra acesteia printr-o hotărâre a sa.

Nici în timpul judecării cauzei, nici ulterior finalizării procesului, comisia locală L nu i-a comunicat hotărârea sa privind ultima sa cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ca atare a depus la sediul comisiei locale L o cerere prin care a solicitat să fie pusă în aplicare sentinţa civilă nr.2443/2010. Această cerere a sa a fost înregistrată la sediul pârâtei sub nr.878/2011, iar ca răspuns i-a fost comunicată în data de 05.08.2011 adresa nr.878/03.08.2011 la care era ataşată Hotărârea Comisiei Locale L nr.1/15.07.2011 prin care, cererea sa (de punere în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti !!!) se respinge motivat de faptul că „… li s-a reconstituit tot terenul cu care figurau în Registrul Agricol L conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000). Comisia Locală L menţionează de asemenea că cererea sa înregistrată sub nr.22/14.09.2005 a fost luată în discuţie de comisie în data de 23.09.2005, iar în Hotărârea nr.1/2005 cererea a fost respinsă deoarece „… figura în anexa nr.39 conform legii 1/2000 cu suprafaţa de 1,00 ha.”!!!

Solicită instanţei să aibă în vedere următoarele aspecte: comisia locală L motivează respingerea cererii sale (de punere în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti!) prin faptul că cererea sa (de reconstituire a dreptului de proprietate) nr.22/14.09.2005 (la care până azi nu a primit nici un răspuns, nici măcar la solicitarea instanţei de judecată care a pronunţat sentinţa civilă nr.2443/2010!) a fost analizată şi respinsă prin hotărârea nr.1/23.09.2005 motivat de faptul că figurează cu suprafaţa de 1,00 reconstituită în baza Legii 1/2000, pentru care titlul de proprietate a fost eliberat cu peste doi ani mai târziu decât data la care a fost analizată cererea şi a fost emisă hotărârea comisiei locale (titlul de proprietate a fost eliberat la 22.10.2007, iar comisia locală hotărâse în baza acestui titlu de proprietate încă din 23.09.2005!!!).

Împotriva hotărârii nr.1/15.07.2011 emisă de comisia locală L, în termen legal, a formulat contestaţie înregistrată sub nr.M454/2011 la sediul pârâtei Comisia Judeţeană Călăraşi de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, de la care în data de 12.09.2011, i-a fost comunicată Hotărârea nr.676/25.08.2011 prin care i se respinge contestaţia şi se menţine ca temeinică şi legală hotărârea nr.1/15.07.2011 emisă de comisia locală L.

Analizând toate înscrisurile necesare adoptării hotărârii sale, Comisia Judeţeană de Fond Funciar constată că tatălui său i-au fost preluate de fostul CAP suprafaţa de 7,46 ha, dar respinge contestaţia sa sub motivaţia :”… de la autorul GD a fost reconstituită întreaga suprafaţă de 7,46 ha cu care figura în registrul agricol în perioada 1959 – 1963, astfel: în baza Legii 18/1991 a fost reconstituită…. suprafaţa de 3,46 ha, în baza Legii 1/2000 a fost reconstituită suprafaţa de 1,00 ha conform Titlului de Proprietate 163661/2007, iar 3,00 ha au fost reconstituite în baza Legii 18/1991 la comuna N, lui GI, unul dintre fii autorului GD, conform însemnărilor efectuate pe fila din registrul agricol în perioada 1959-1963 cu partida GD, în care se precizează că 3,00 ha au fost date la comuna N.

Motivaţia este una lipsită de elementarul profesionalism necesar unei instituţii publice întrucât adevărul este următorul: prin Titlul de Proprietate nr. 45489/06.12.1999 a fost reconstituit în baza Legii 18/1991 – dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,26 ha (nu există un titlu de proprietate pentru suprafaţa de 3,46 ha!!!) rezolvându-se astfel de către comisia locală L, cererile nr.399/09.03.1991 şi 1149/18.03.1991 depuse de fratele său GI şi de el (în numele său şi al fraţilor săi GI şi SI – dar semnată numai de el!) precum şi cererea surorii lor SI.

Prin Titlul de Proprietate nr.153661/22.10.2007, i-a fost reconstituit în temeiul Legii 1/2000 dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,00.

Prin Titlul de Proprietate nr.54462/16.04.2007 a fost reconstituit fratelui său GI dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3,9400 ha în comuna N, judeţul Călăraşi. Ori, după cum afirmă Comisia Judeţeană, acest ultim titlu de proprietate (nr.54462/2007) a fost emis fratelui său în temeiul Legii 18/1991 şi în baza unei adnotări olografe din registrul agricol al anilor 1959 – 1963 în care tatăl său figura cu 7,46 ha teren preluat de la fostul CAP L.

Solicită instanţei să aibă în vedere următoarele aspecte:

În primul rând, în temeiul Legii 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se putea realiza numai dacă: beneficiarii legii fondului funciar formulează şi depun în termenul legal la primăria localităţii unde se află înregistrat terenul o cerere semnată personal. Terenul se regăsea în patrimoniul CAP-ului din localitatea la a cărei primărie s-a înregistrat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate (art.8 alin.1 – forma iniţială a legii). Ori, în speţa de faţă, GI, înregistrează la Primăria L cererea nr.399/09.03.1991 (întemeiată pe dispoziţiile Legii 18/1991) iar cererea acestuia, ca şi cererea sa înregistrată sub nr.1149/18.03.1991 la aceeaşi primărie, au fost admise şi în baza lor a fost emis Titlul de Proprietate nr.45489/06.12.1999.

Ca atare, în baza cererii nr.399/09.03.1991 (adresată Primăriei L) nu se putea reconstitui dreptul de proprietate lui GI pentru 3,9400 ha în comuna N conform Titlului de Proprietate nr.54462/16.04.2007!!!

De asemenea, nu este admisibil ca în baza unei adnotări olografe (ale căror caracteristici grafologice sunt vizibil diferite de cele înserate pe aceeaşi filă la momentul completării de către persoana abilitată şi semnării de către tatăl său) efectuate ulterior pe fila registrului agricol al anilor 1959 – 1963 din care rezultă că „16 februarie i-am dat 3,00 ha comuna N” să fie eliberat un titlu de proprietate unei persoane.

Consideră că inscripţia olografă „16 februarie. I-am dat 3 ha comuna nana” a fost efectuată după intrarea în vigoare a Legii 18/1991 în scopul de a i se încălca dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de fostul CAP tatălui său, că această inscripţie nu face dovada că cele 3 ha au fost proprietatea fratelui său GI, nici că acestuia i-au fost preluate de fostul CAP N cele 3 ha şi nici că singura persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate este fratele său GI. Ca atare solicită să se constate că Titlul de Proprietatenr.54462/16.04.2007 emis în baza Legii 18/1991 de comisia judeţeană pe numele GI la propunerea comisiei locale N, este emis în condiţii de nelegalitate şi în consecinţă titlul de proprietate este lovit de nulitate absolută (Titlul de Proprietate emis: fără a exista o cerere înregistrată de fratele său GI în termenul legal prevăzut de Legea 18/1991 la Comisia Locală N; fără nici o dovadă că acest teren de 3,000 ha a fost proprietatea fratelui său GI; fără nici o dovadă a preluării de către fostul CAP a suprafeţei de 3 ha de la fratele său GI şi în condiţiile în care chiar Comisia Judeţeană – emitenta Titlului de Proprietate recunoaşte că tatălui său GD i-au fost preluate de fostul CAP 7,46 ha, situaţie în care el este singura persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât a formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate tatălui său, în termenele legale prevăzute de legile fondului funciar).

Cum cererile adresate de fratele său şi de el în temeiul Legii 18/1991 (nr.399/09.03.1991 respectiv 1149/18.03.1991) au fost adresate Primăriei L şi cum aceste cereri au fost aprobate şi validate prim emiterea Titlului de Proprietate 45489/06.12.1999, dacă inscripţia din registrul agricol „16 februarie.I-am dat 3 ha com.Nana” ar fi fost efectuată înainte de data emiterii Titlului de Proprietate 45489/06.12.1999, comisiile pârâte ar fi trebuit să dea aplicare dispoziţiilor art.10, alin.3 din legea 18/1991 (forma iniţială) potrivit cărora „Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei şi terenurilor deţinute de cooperativa la 01.01.1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa până la data intrării în vigoare al legii”, deci cele 3 ha „date la comuna N” în 16 februarie (anul ?) ar fi trebuit incluse în Titlul de Proprietate 45498/06.12.1999 şi nu s-ar mai fi emis Titlul de Proprietate nr.54462/16.04.2007 (în care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui GI pentru terenuri introduse în CAP de …? GI, care nu el a introdus în CAP cele 3,0 ha ci tatăl lor GD).

La dosar reclamantul a depus cererile nr.399/09.03.1991 şi 1149/18.03.1991 pe numele de GI şi GI adresate Primarului comunei L, copiile titlurilor de proprietate nr.45489/06.12.1999, nr.54462/16.04.2007, şi  nr.163661/22.10.2007, adresele nr.878/03.08.2011 şi 994/5.09.2011 ale Comisiei Locale de Fond Funciar L, Hotărârea nr.1/15.07.2011 a Comisie Locale de Fond Funciar L, Hotărârea nr.676/25.08.2011 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Călăraşi.

La prima zi de înfăţişare, reclamantul prin apărător a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a fratelui său GI, având în vedere faptul că titlul de proprietate nr.54462/2007 pentru suprafaţa de 3,94 ha a fost eliberat pe numele acestuia.

Pentru o justă soluţionare a cererii au fost solicitate celor două comisiei locale şi Comisiei Judeţene, toate actele care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate reclamantului şi pârâtului GI şi a hotărârii atacate. Totodată a fost ataşat la prezentul dosar, dosarul nr.4154/269/2010 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr.2443/7.12.2010 rămasă definitivă prin decizia civilă nr.200/24.02.2011 a Tribunalului Călăraşi.

În dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat probele cu înscrisuri, interogatorii.

Soluţionând cauza, Judecătoria O prin sentinţa civilă nr. XX/2012 a admis acţiunea formulata de reclamantul GI, aşa cum a fost modificată, în parte.

A anulat hotărârea Comisiei Judeţene pentru aplicarea Lg.nr.18/1991 Rep. Călăraşi nr.676/25.08.2011 si reconstituie reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,2 ha arabil extravilan situat pe teritoriul com. L, jud. Călăraşi de la autor GD.

A respins capătul de cerere prin care solicită anularea titlului de proprietate nr.54.462/16.04.2007 eliberat de Comisia Judeţeană Călăraşi pentru aplicarea Lg.nr.18/1991 Rep. pe numele pârâtului GI.

Pentru a soluţiona astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Cu cererea înregistrată sub nr.1149/11.03.1991 la Primăria comunei L reclamantul GI a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,36 ha de la autorul său GD. În aceeaşi cerere sunt menţionaţi şi fraţii săi GI şi SI. Cu cererea înregistrată sub nr.399/9.03.1991 la Comisia Locală L GI solicită şi el reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3,46 ha de la autorul GD.

Prin Titlul de Proprietate nr.45489/6.12.1999 reclamantului, pârâtului GI şi numitei SI i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 3,26 ha teren pe teritoriul comunei L judetul Călăraşi.

Cu cererea înregistrată sub nr.26/21.01.1998 la Comisia Locală L reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitor al defunctului GD asupra terenului în suprafaţă de 7,36 ha.

Pârâtul GI cu cerere înregistrată sub acelaşi nr.26/21.01.1998 la Comisia Locală L a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 1,00 ha de la autor GD motivat de faptul că aşa cum rezultă din registrul agricol volumul III fila 12, tatăl său figura în anul 1959 cu suprafaţa de 7,46 ha , din care s-au scăzut 3 ha care i-au fost date lui la comuna N, astfel că autorul a mai rămas cu o suprafaţă de 4,46 ha, însă din eroare în registrul agricol s-a înscris 3,46 ha.

Prin Titlul de Proprietate nr.163661/22.10.2007 a fost reconstituit dreptul de proprietate reclamantului GI de la autor GD pentru suprafaţa de 1,00 ha teren arabil extravilan pe teritoriul comunei N.

După apariţia Legii 247/2005 cu cererea înregistrată sub nr.22/14.09.2005 la Comisia Locală L reclamantul GI a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate terenurile ce au aparţinut autorului său, respectiv diferenţa de 3,2 ha din totalul de 7,46 ha.

Prin Hotărârea nr.1/23.09.2005 Comisia Locală de Fond Funciar L a respins cererea reclamantului reţinând în procesul verbal încheiat la aceeaşi dată că, acesta figurează în anexa 39 conform Legii nr.247/2005.

Această hotărâre nu a fost comunicată petentului.

Întrucât modul de soluţionare a cererii sale înregistrată sub nr.22/14.09.2005 nu i-a fost comunicat, petentul a adresat numeroase memorii comisie judeţene, cererea nefiind însă soluţionată.

Prin cererea înregistrată sub nr.4154/269/2010 reclamantul a solicitat instanţei de judecată obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar L să-i soluţioneze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.-22/14.09.2005. Prin sentinţa civilă nr.2443/7.12.2010 rămasă definitivă şi irevocabilă cererea reclamantului a fost admisă şi comisia locală obligată să-i soluţioneze cererea.

Prin hotărârea nr.1/15.07.2011 Comisia locală L a respins cererea reclamantului prin care acesta solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3,2 ha de la autori GD, cu motivarea că acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toată suprafaţa cu care autorul său figura înscris în registrul agricol L în baza Legii nr.18/1991 şi Legii nr.1/2000. În aceeaşi hotărâre este menţionată şi hotărârea nr.1/23.09.2005 care nu a fost niciodată comunicată.

Împotriva aceste hotărâri petentul a formulat plângere la Comisia Judeţeană care prin hotărârea nr.676/25.08.2011 a respins contestaţia ca neîntemeiată. În considerentele hotărârii se reţine că de la autor GD a fost reconstituită întreaga suprafaţă de teren cu care acesta figura în registrul agricol, respectiv 7,46 ha astfel: în baza Legii 18/1991 a fost reconstituită la pozitia 242 din anexa 3 suprafaţa de 3,46 ha în baza Legii nr.1/2000 a fost reconstituită suprafaţa de 1,00 ha conform titlului de proprietate nr.163661/2007, iar 3,00 ha au fost reconstituite în baza legii nr.18/1991 la comuna N pârâtului GI, unul dintre fii autorului GD conform însemnărilor efectuate pe fila din registrul agricol din perioada 1959 – 1963 la partida acestuia în care se menţionează că 3,00 ha au fost date la comuna N.

Aşa cum rezultă din Registrul Agricol pe anii 1959 – 1963 la comuna L, autorul reclamantului şi al pârâtului GI figura înscris în anul 1959 cu suprafaţa de 7,46 ha la pct.A – „Evidenţa terenurilor gospodăriei”. În acelaşi registru în anul 1960 apare înscrisă suprafaţa de 3,46 ha şi menţiunea la subsolul filei din registrul agricol fără dată şi semnătură „De la 16 februarie s-au dat 3 ha comunei N”. La punctul B din registrul agricol anii 1959 – 1963 „Identificarea pe parcele a terenurilor în posesia gospodăriei” apare denumirea întovărăşirii în care este înscrisă gospodăria, respectiv „16 februarie” şi suprafaţa de teren înscrisă, respectiv 6,64 ha precum şi denumirea parcele şi locul de asezare al celorlalte terenuri în posesia gospodăriei.

Rezultă din cele de mai sus că autorul reclamantului s-a înscris în întovărăşirea „16 februarie” cu suprafaţa de 6,64 ha, iar menţiunea din registrul agricol „De la 16 februarie s-au dat 3 ha comunei N” a fost făcută după înscrierea în întovărăşire.

La apariţia Legii 18/1991 cu cererea înregistrată sub nr.1353/30.03.1991 la comisia locală N, pârâtul GI a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4,00 ha teren cu care s-a înscris în CAP. La cerere a ataşat o dovadă eliberată de Primăria comunei L 11.03.1991 în care se arată că în volumul III fila 12 la pozitia autorului GD din Registrul Agricol este înscris că s-a scăzut suprafaţa de 3,00 ha teren arabil şi s-a trecut la fiul său GI din comuna N.

În baza cererii formulate şi a dovezii eliberate de Primăria comunei L pârâtului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate şi i s-a eliberat titlul cu nr.54462/16.04.2007 pentru suprafaţa de 3,94 ha.

Conform adresei nr.1746 din 10.01.2012 a Comisiei locale N pârâtul GI nu figurează cu cerere de înscriere în fostul CAP N. În răspunsurile la interogatoriu Comisia Locală N recunoaşte faptul că autorul GD nu are cerere de înscriere în CAP N, acesta figurând în registrul agricol al comunei L.

Din cele de mai sus nu rezultă că suprafaţa de teren de 3,00 ha despre care în Registrul Agricol de la comuna L se face menţiune că a fost dată la comuna N, a fost dată pârâtului GI, cu atât mai mult cu cât acesta nu apare înscris în registrul agricol. Singura referire la faptul că această suprafaţă a fost dată pârâtului este cea din dovada eliberată de Primăria L la data de 11.03.1991, dovadă care nu are la bază nici un document din care să rezulte că această suprafaţă a fost dată fiului şi că efectiv terenul s-a aflat pe teritoriul comunei N.

Terenul a fost înscris de autorul reclamantului şi al pârâtului în întovărăşirea „16 februarie” din comuna L.

Mai mult, titlul de proprietate nr.54462/16.04.2007 este eliberat pe numele pârâtului în nume propriu şi nu în calitate de moştenitor al autorului GD.

Petentului şi fraţilor săi li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza cererilor formulate conform Legii 18/1991 şi Legii nr.1/2000 pentru o suprafaţă de 4,26 ha şi nu 4,46 ha cum reţine eronat comisia locală L şi comisia Judeţeană Călăraşi diferenţa până la 7,46 ha fiind de 3,2 ha.

Împotriva acestei  sentinţe, în termen legal a declarat recurs pârâta Comisia Judeţeană, apreciind-o netemeinică şi nelegală, solicitând admiterea recursului, modificarea  sentinţei şi respingerea contestaţiei ca neîntemeiată apreciind hotărârea nr. 676/25.08.2011 ca temeinică şi legală pentru următoarele considerente:

Reclamantul solicită anularea HCL nr. 676/25.08.2011 şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra diferenţei de teren de la autorul său, GD, în suprafaţa de 3,20 ha pe raza comunei L, jud. Călăraşi, deşi de la autorul său a fost reconstituită întreaga suprafaţă de teren deţinută în Registrul agricol.  Ca dovadă sunt cele trei titluri de proprietate, respectiv: TP nr. 45489/06.12.1999 – 3,26 ha la L,  TP nr. 163661/22.10.2007 – 1, ha la N, TP nr. 54462/2007 – 3,94 ha la N. Adunând suprafeţele, rezultă 8,2 ha teren, o suprafaţă mai mare decât cea trecută în registrul agricol. Autorul reclamantului nu a deţinut o altă suprafaţă de teren, în afara celei de 7,46 ha trecută în Registrul agricol şi reconstituită deja.

Prin cererea nr. 26/21.01.1998, fratele reclamantului, GI, arată faptul că suprafaţa deţinută de autorul său este de 7,46 ha din care s-a scăzut suprafaţa de ”3 ha de teren care mi s-a acordat mie şi s-a trecut la comuna N”. Chiar pe manşetă din registrul agricol este trecută această suprafaţă la comuna N, restul suprafeţei fiind în mod corect reconstituită celorlalţi moştenitori.

Numitul GI, fratele reclamantului a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului situat pe raza comunei N, jud. Călăraşi, tot terenul autorului GD, dar trecut la comuna N, jud. Călăraşi.

Conform dispoziţiilor art. 6 alin. 1”2, alin. 2”1din Legea 1/2000, art.9 alin. 1 şi art. 11  din Legea 18/1991 privind fondul funciar, suprafaţa adusă în C.A.P. este cea rezultată din actele de proprietate, cartea funciară, cererile de înscriere în C.A.P., registrul agricol de la data intrării în C.A.P., evidenţele cooperativei, toate conţinând însemnări efectuate între anii 1945-1990.

Reclamantul  nu a depus nici un certificat eliberat de Arhivele Naţionale din care să rezulte faptul că, în perioada de referinţă a legii 1945-1990, autorul său deţinea mai mult decât terenul trecut în registrul agricol.

Deşi se înţelege cu claritate, atât din susţinerile reclamantului, cât şi din actele depuse la dosarul cauzei, că singura suprafaţă de reconstituit este cea deţinută de autorul GD, respectiv 7,46 ha, instanţa de judecată, în mod nelegal a admis acţiunea şi a dispus să se reconstituie reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,20 ha pe teritoriul comunei L, jud. Călăraşi. S-a reconstituit astfel, cu 3,2 ha mai mult decât a deţinut autorul reclamantului vreodată (fără să punem la socoteală suprafaţa reconstituită deja peste cele 7,46 ha).

În drept se invocă art. 282 şi următoarele c.p.c. şi se solicită judecarea în lipsă.

Se depun acte.

Prin adresa nr. 503/26.03.2012 Consiliul Local L arată că nu este de acord cu ce a stabilit Judecătoria O reluând poziţia recurentei.

Intimatul reclamant GI depune şi concluzii scrise.

În raport de actele şi lucrările dosarului, de probele administrate, de motivele de recurs invocate, neîncadrate în drept (art. 304 c.p.c.) tribunalul urmează, în baza art. 312 c.p.c., a admite recursul pentru următoarele considerente:

Este indubitabil că autorul GD a deţinut 7,46 ha, aspect cu care părţile sunt de acord.

În cauză contestatorului, după autor, i s-au reconstituit 4,26 ha:

-3,26 ha pentru cei trei moştenitori, la comuna L, conform titlului 45489/1999

-1 ha (numai pentru contestator) la comuna N, conform titlului 163661/104323.

Din acte şi din prezenţa părţilor însă terenul a fost în com. L, chiar dacă reconstituirea se face şi la com. N, însă această chestiune nici nu se critică, nici nu se contestă.

Conform aceloraşi părţi rezultă că pe fila din Registrul Comerţului apare menţiunea ”16 februarie s-au dat 3 ha com. N”. Însă nu rezultă nici când s-a făcut această menţiune, nici în baza cărui act, cerere şi nici către cine s-a dat acest teren.

Însă acest teren se susţine că s-a dat fratelui contestatorului căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, însă în nume propriu, deşi nici el dar nici tatăl lui nu apare ca intrând în cooperativă cu suprafaţa de 3 ha la comuna N.

Într-o atare situaţie, problema legalităţii acestei reconstituiri nu poate înfrânge dreptul contestatorului la reconstituirea suprafeţei de teren până la întreaga suprafaţă obţinută de autorul său. De altfel, recurenta nu critică capătul de cerere privind anularea titlului de proprietate emis pe numele fratelui contestatorului rezumându-se la a afirma că s-a reconstituit întreg dreptul de proprietate, neinteresând-o în ce modalitate s-a făcut acest lucru.

Deci simpla menţiune din registru a transferului fără alte date, aşa după cum s-a arătat şi a reţinut şi instanţade fond, nu poate fi opozabilă contestatorului, care a făcut dovada suprafeţei deţinută de tatăl său, dreptul reconstituit şi diferenţa rămasă de reconstituit.

Părţile nu contestă că autorul contestatorului a deţinut 7,46 ha din care: 3,26 ha reconstituite la L pentru cei 3 moştenitori conform titlului 45489/1999, 1 ha pe numele contestatorului, la N, conform titlului 163661/2007 iar 3,94 ha la N, reconstituite în nume propriu pentru GI, fratele contestatorului.

Contestatorul apreciază că nu s-a reconstituit întreg dreptul după autorul lor, că nelegal s-a reconstituit dreptul pentru fratele său şi că, în esenţă, menţiunea olografă din registrul agricol nu-i este opozabilă.

Apreciem  sentinţa nelegală, precum şi reţinerea judecătoriei cum că din acte nu rezultă către cine, când şi cum s-a făcut transferul terenului de 3 ha de la L la N.

Însăşi conduita părţilor conduce la concluzia reţinută şi de către comisia recurentă, deoarece, deşi susţin că au aflat treptat de adevărata suprafaţă de teren deţinută de autorul lor, ce i-a determinat să depună cereri succesive în timp, în realitate contestatorul şi ceilalţi moştenitori nu depun alte acte decât cele din care rezultă indubitabil că autorul lor a deţinut nici mai mult nici mai puţin decât 7,46 ha.

Ori,  este clar, în această situaţie că au acceptat şi recunoscut transferul la N şi implicit pe numele lui I, căruia i s-a recunoscut dreptul, fiind obligat să dea şi o declaraţie în sensul celor petrecute.

Instanţa nu poate suplini voinţa părţilor reclamante dar nici contribui la o reconstituire sau la menţinerea unei reconstituiri nelegale.

Pentru aceste motive, apreciind că în cauză s-a reconstituit deja mai mult decât  era în drept (3,26+1+3,94=8,20 faţă de 7,46 ha), tribunalul urmează a admite recursul, a modifica sentinţa cu privire la modul de soluţionare al contestaţiei în sensul respingerii acesteia şi menţinerii ca temeinică şi legală a hotărârii comisiei judeţene, menţinând celelalte dispoziţii, nefiind nici recurate, nici criticate.

1