3.Recurs civil. Stabilirea cadrului procesual. Principiul rolului activ si principiul disponibilităţii. Dosar 3325/223/2011
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 28.07.2011 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgăşani sub nr. /223/2011, reclamanta K. E., în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond Funciar …., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată intimata să procedeze la eliberarea titlului de proprietate pe numele reclamantei, în calitate de moştenitoare a autoarei T. I. C.. Arată în motivare faptul că numitul T. L., după moartea mamei reclamantei şi-a deschis rol pe numele său, în care a inclus toate terenurile care au fost proprietate a bunicului autoarei. Ulterior la data de 03.10.2011, reclamanta a formulat cerere de precizare a acţiunii, prin care a arătat că înţelege să solicite nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 691/50913 eliberat pe numele T. N., T. I., T.Ioana, în calitate de moştenitori ai autorului T. L..
Cererii formulate petenta a anexat copie titlu de proprietate nr. . 691/50913/2002, copie certificat de naştere al petentei, copie certificat de deces T.I., copie certificat de deces P.Constantina, copie registrul agricol T. I..
La data de 10.08.2011 intimata Comisia locala de fond funciar …. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
În motivare aceasta a arătat că, în recensământul agricol pe anul 1941, anexă la lista de gospodărie nr. 46, tatal reclamantei P. Ghe. figurează cu 0,70 ha pentru care s-a propus validarea acesteia ca mostenitoare a autorului P. Ghe.. Totodată reclamanta a fost validata pe anexa 37 cu suprafaţa de 0,30 ha conform HCJ nr. 43/2011. În ceea ce priveşte titlul de proprietate emis pe numele mostenitorilor numitului T. L., intimata arată că la registrul agricol al anilor 1951-1955 apare numitul T. L., iar în componenta familiei apare bunicul reclamantei T. I..
T. I. nu mai apare înscris cu poziţie de rol. Ca urmare a cererii de reconstituire nr. 1105/1991, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor numitului T. L., cărora li s-a eliberat titlul de proprietate care face obiectul prezentei cauze.
La termenul din data de 10.10.2011 instanţa a pus în vedere petentei să precizeze cadrul procesual sub aspectul părţilor cu care înţelege să se judece în prezenta cauză.
Intimata a menţionat că nu înţelege să se judece în contradictoriu cu moştenitorii numitului T. L..
În raport de această precizare, instanţa la termenul din data de 24.10.2011, a pus în discuţia părţii prezente excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Analizând excepţia menţionată prin prisma prevederilor art. 137 alin. 1 C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură cât şi a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea de fond a pricinii, instanţa a reţinut următoarele:
Prin cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond Funciar …., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată intimata să procedeze la eliberarea titlului de proprietate pe numele reclamantei, în calitate de moştenitoare a autoarei T. I. Constantina. Ulterior la data de 03.10.2011, reclamanta a formulat cerere de precizare a acţiunii, prin care a arătat că înţelege să solicite nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 691/50913 eliberat pe numele T.N., T. I., T. Ioana, în calitate de moştenitori ai autorului T.L..
Deşi la termenul de judecată din data de 10.10.2011 instanţa a pus în vedere reclamantei precizarea acţiunii în sensul de a indica persoanele cu care înţelege să se judece în contradictoriu, aceasta a arătat că îşi menţine cadrul procesual iniţial fixat.
Din întreaga reglementare adoptată în materie funciară rezultă că implicate în procedura emiterii titlului de proprietate sunt atât Comisia locală de fond funciar cât şi Comisia Judeţeană (art.12 din Legea nr.18/1991, art.22 din Legea nr.1/2000, art.9, art.10 din HG nr.890/2005), situaţie ce impune şi chemarea acestor persoane în judecată, în calitate de pârâte, dar şi persoana pe numele căreia s-a eliberat titlul de proprietate.
Rolul activ al judecătorului în cadrul procesului civil nu poate fi analizat în mod abstract de principiul disponibilităţii, în acord cu care părţile sunt cele care fixează limitele în care va avea loc judecata din punct de vedere al obiectului, al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale şi al fundamentului pretenţiei deduse judecăţii.
Prin urmare, cum instanţa nu are prerogativa de a introduce din proprie iniţiativă un terţ în proces şi, în raport de obiectul acţiunii cu care reclamanta a învestit instanţa, s-a constatat că soluţionarea cauzei este inadmisibilă în cadrul procesual stabilit de către aceasta, anume fără chemarea în judecată a beneficiarului titlului de proprietate contestat şi a Comisiei Judeţene de fond funciar …., excepţia fiind admisă şi respinsă acţiunea.
Împotriva sentinţei …./24.10.2011 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani a formulat recurs reclamanta apreciind-o ca nelegală şi netemeinică.
Prin motivele de recurs, recurenta reiterează aceleaşi argumente pentru care solicită obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar …… să îi elibereze titlul de proprietate de pe urma bunicului său T. I. şi aceleaşi critici aduse titlului de proprietate eliberat pe numele moştenitorilor lui T.L.. A solicitat admiterea recursului şi pe fond admiterea cererii.
Intimata Comisia Locală de fond funciar ….nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Recurenta a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care a invocat o excepţie de nelegalitate a întâmpinării formulate de intimată pe motiv că aceasta nu este însoţită de dovezi certificate.
Instanţa, constată pe de o parte că această „excepţie” nu este o veritabilă excepţie iar , pe de altă parte, se referă la o întâmpinare care nici nu s-a formulat în cauză, ca atare neavând obiect.
Analizând recursul formulat în cauză, tribunalul reţine că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta-reclamantă a chemat în judecată Comisia Locală de Fond Funciar …., solicitând obligarea acesteia să îi elibereze titlu de proprietate în temeiul Legii 18/1991 de pe urma mamei sale T. Constantina şi respectiv a bunicului T. I.. A mai solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate 691/50913/27.12.2002 eliberat pe numele moştenitorilor lui T.L..
Având în vedere dispoziţiile Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi HG 890/2005 potrivit cărora în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate sunt implicate Comisiile Locale de aplicare a Legii 18/1991 şi Comisiile Judeţene de aplicare a Legii 18/1991 şi faptul că cererea de constatare nulitate a unui titlu de proprietate nu se poate soluţiona decât în contradictoriu şi cu persoanele deţinătoare ale titlului, instanţa a pus în vedere reclamantei să precizeze cadrul procesual.
Cum reclamanta a refuzat să introducă în cauză atât Comisia Judeţeană …. cât şi moştenitorii autorului T.L., instanţa a invocat excepţia de inadmisibilitate a cererii, pe care apoi a admis-o, respingând acţiunea.
Şi cu ocazia soluţionării recursului recurenta a manifestat aceeaşi poziţie de refuz de a introduce în cauză Comisia Judeţeană …. şi deţinătorii titlului de proprietate a cărui nulitate o solicită.
Potrivit dispoziţiilor art. 129 al.4 cod procedură civilă, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicaţii, oral sau în scris, precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare.
De asemenea, potrivit al.5 al aceluiaşi articol, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
Însă , potrivit principiului disponibilităţii în procesul civil, doar reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual, adică doar el poate decide cu cine înţelege să se judece, fără ca instanţa să poată interveni, rolul activ al judecătorului neputând să fie extins peste principiul disponibilităţii părţilor.
Ca urmare, în condiţiile în care, în prezentul litigiu de fond funciar, reclamanta a chemat în judecată doar Comisia Locală de Fond funciar …. , fără a chema în judecată Comisia Judeţeană de Fond Funciar ….., cea care întocmeşte şi care eliberează titlurile de proprietate în temeiul Legii 18/1991 şi nici persoanele înscrise pe titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită.
Faţă de aceste considerente, tribunalul reţine că hotărârea primei instanţe fiind legală şi temeinică, recursul formulat este nefondat şi în temeiul art. 312 cod procedură civilă va fi respins .
