Rolul activ al instanţei. Exercitarea cu bună credinţă a drepturilor procesuale. Admisibilitatea recursului declarat de o persoană care n-a fost conceptată ca parte în proces de către instanţa de fond.
Instanţa de fond în virtutea rolului activ, aşa cum este reglementat atât de alin. 4, cât şi de alin. 5 al articolului 129 c.pr.civ., este obligată să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, trebuie să stabilească exact cadrul procesual sub aspectul părţilor, prin raportare la obiectul cererii deduse judecăţii .
În condiţiile în care au fost contestate acte de proprietate emise pe numele altei persoane decât reclamanţii, instanţa avea abilitarea legală să constate că titularul actelor contestate sau moştenitorii acestuia au calitate de pârâţi în cauză şi în acest contest să dispună citarea lor, luând lămuririle necesare de la reclamanţi cu privire la locul unde urmează să fie citaţi .
În condiţiile în care au fost contestate acte de proprietate emise pe numele altei persoane decât reclamanţii, instanţa avea abilitarea legală să constate că titularul actelor contestate sau moştenitorii acestuia au calitate de pârâţi în cauză şi în acest contest să dispună citarea lor, luând lămuririle necesare de la reclamanţi cu privire la locul unde urmează să fie citaţi .
Ca atare, faptul că hotărârea supusă recursului nu a fost pronunţată şi în contradictoriu cu titularul actelor contestate de către reclamanţi sau cu moştenitorii acestuia , nu face inadmisibilă calea de atac a recursului promovată de către persoana care justifică o astfel de calitate .
Ca atare, faptul că hotărârea supusă recursului nu a fost pronunţată şi în contradictoriu cu titularul actelor contestate de către reclamanţi sau cu moştenitorii acestuia , nu face inadmisibilă calea de atac a recursului promovată de către persoana care justifică o astfel de calitate .
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 16345/318/2008 pe rolul Judecătoriei Tg.Jiu, reclamanţii M. E şi V I. I, în calitate de moştenitori ai def. V Ghe. au chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală Băleşti de aplicare a Legii 18/1991, P A în calitate de preşedinte al Comisiei Locale şi Comisia Judeţeană Gorj, solicitând instanţei să se dispună nulitatea adeverinţei nr. 955/21.05.1993 şi a proceselor verbale de punere în posesie din 04.02.1994 şi 23.04.1996.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că, prin HCJ 50/1991 la anexa 7 poziţia 10 s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,07 ha, în favoarea autorului lor V. C. Ghe. în mai multe puncte, printre care ,, Crihala,, , ,, Silişte casă,, şi altele , însă cu toate acestea Comisia Locală Băleşti a emis adeverinţa de proprietate nr. 955/1993 şi proces verbal de punere în posesie din 04.02.1994 pe numele lui V Ghe. D. pentru suprafaţa de 4972 mp în pct. ,, Crihala,, teren arabil, precum şi procesul verbal din 23.06.1996 tot pe numele de V Ghe. D. pentru suprafaţa de 0,28 ha în pct. ,, Silişte casă,, .
Prin sentinţa civilă nr. 4278 din 11.06.2009 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în dosarul nr.16345/318/2008 a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii M. E. şi V. I. I, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală Băleşti de aplicare a Legii 18/1991, P. A. în calitate de preşedinte al Comisiei Locale şi Comisia Judeţeană Gorj .
S-a constatat nulitatea absolută a adeverinţei de proprietate nr. 955/21.03.1993 şi a procesului verbal de punere în posesie din 04.02.1994.
S-a constatat nulitatea absolută parţială a procesului verbal de punere în posesie din 23.04.1996, pentru suprafaţa de 2800 mp. ( 0,20 ha siliştea casei şi 0,08 ha curţi – clădiri).
Au fost obligate intimatele să înainteze documentaţia, respectiv să emită titlu de proprietate pentru suprafaţa de 2800 mp. ( 0,20 ha siliştea casei şi 0,08 ha curţi – clădiri), precum şi pentru suprafaţa de 4972 mp. din pct. ,, Crihala,, pe numele tuturor moştenitorilor autorului V. C. Ghe., iar în caz de refuz de a se înainta documentaţia, a fost obligat preşedintele Comisiei Locale Băleşti – primar P. A., la 100 lei/zi daune cominatorii începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la executarea efectivă a obligaţiei.
Au fost obligaţi intimaţii în solidar la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că prin HCJ nr. 50/1991 s-a validat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,07 ha în favoarea autorului reclamanţilor, respectiv V. C. Ghe; că deşi li se validase cererea de reconstituire reclamanţilor ,în calitate de moştenitori ai autorului V. C. Ghe., prin adeverinţa de proprietate nr. 955/02.05.1993 şi prin procesul verbal de punere în posesie din 04.02.1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 4972 mp. în pct.,,Crihala,, , teren arabil lui V. Ghe. D., în prezent decedat , iar prin procesul verbal din 23.04.1996 i s-a reconstituit aceluiaşi autor suprafaţa de 0,28 ha în pct. ,, Silişte casă,, .
Cu privire la filiaţia reclamanţilor faţă de autorul lor comun, s-a reţinut că aceştia sunt moştenitorii, respectiv nepoţi de fiu predecedaţi ai autorului V. C. Ghe., iar V. Ghe. D. pe numele căruia au fost eliberate actele de proprietate nu este moştenitor al autorului V. C. Ghe.
Din cuprinsul raportului de expertiză, coroborat cu registrele agricole 1959-1963, s-a reţinut că pe lângă suprafeţele ce i se cuveneau conform registrului agricol şi care i-au fost validate lui V. Ghe. D., i-au fost reconstituite şi alte suprafeţe ce se regăsesc în registrul agricol al lui V. C. Ghe. şi care au fost validate acestuia; că în urma transpunerii în teren a actelor de proprietate deţinute de către reclamanţi, expertul a constatat că suprafaţa de 4972 mp. reconstituită lui V. Ghe. D. prin adeverinţa nr. 955/1993 şi procesul verbal de punere în posesie din 04.02.1994, se regăseşte în registrul agricol al lui V. C. Ghe., respectiv 0,50 ha în pct. ,, Crihala,, teren ce nu a fost solicitat prin cererea de reconstituire; că, aceste suprafeţe de teren, respectiv 0,20 ha în pct. ,, Siliştea casei,, , precum şi 0,50 ha în pct. ,, Crihala ,, au fost solicitate de către reclamanţi prin cererea de reconstituire nr. 2795 din 28.02.1991, aflată la fila 39 din dosar.
A concluzionat astfel instanţa că reclamanţii în calitate de moştenitori ai autorului V. C. Ghe., au reuşit să facă dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren, respectiv 0,20 ha în pct. ,, Siliştea casei,, , precum şi 0,50 ha în pct. ,, Crihala ,, , incluse în adeverinţa de proprietate şi procesele verbale de punere în posesie, eliberate pe numele lui V. Ghe. D., fiindu-le validată suprafaţa de 1,07 ha prin HCJ 50/1991 Anexa 7 poziţia 10; că referitor la amplasamentul terenurilor solicitate prin cererea de reconstituire de către reclamanţi, în calitate de moştenitori ai autorului V. C. Ghe., s-a constatat că aceste suprafeţe de teren se regăsesc în registrul agricol al autorului, astfel că în mod nelegal au fost eliberate acte de proprietate pe numele lui V. Ghe. Ghe, acesta fiind persoană neîndreptăţită la reconstituire pentru aceste suprafeţe de teren, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. III din Legea 169/1997 Republicată.
Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul V. D. D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului recurentul a invocat nelegalitatea sentinţei , întrucât instanţa s-a pronunţat cu privire la anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate ( adeverinţa de proprietate nr. 955/21.05.1993 şi procesul verbal de punere în posesie din 04.02.1994) eliberate pentru V Gh. D., fără a se dispune citarea acestuia în cauză sau a moştenitorilor săi.
Recurentul a invocat interesul său în formularea recursului, raportat la calitatea de moştenitor al lui V. Gh. D., cât şi legat de faptul că pe terenul din pct. ,,Tihala,, are edificată o gospodărie , iar investiţia este de o valoare foarte mare .
În susţinerea recursului a depus copia certificatului de urbanism eliberat pe numele lui V. Gh. D., certificatul de moştenitor nr. 6/23.01.2003, copia contractului de donaţie nr. 249/2003, copia certificatului de urbanism nr.41/25.05.2004 şi a autorizaţiei de construcţie 45/2005.
Reexaminând actele şi lucrările dosarului, recursul se priveşte a fi întemeiat, în sensul celor ce urmează ;
Prin cererea dedusă judecăţii reclamanţii M. E. şi M. I. au solicitat , în contradictoriu cu Comisia Locală Băleşti şi Comisia judeţeană Gorj de fond funciar, anularea adeverinţei nr.955/21.05.1993 şi a procesului verbal din 4.02.1994, precum şi a celui din 23.04.1996, acte emise pe numele lui V. Gh. D., fără a chema în judecată în mod expres pe titularul actelor contestate sau pe moştenitorii acestuia .
Potrivit art. 129 alin. 4 c.pr.civ. cu privire la situaţia de fapt şi motivarea de drept pe care părţile le invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceartă acestora să prezinte explicaţii , oral sau în scris , precum şi să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare.
Şi în speţa dedusă judecăţii, instanţa de fond în virtutea rolului activ, aşa cum este reglementat atât de alin. 4, cât şi de alin. 5 al articolului 129 c.pr.civ., potrivit acestuia din urmă judecătorii fiind obligaţi să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, trebuia să stabilească exact cadrul procesual sub aspectul părţilor, prin raportare la obiectul cererii deduse judecăţii .
Se are în vedere şi faptul că potrivit art. 723 al. 1 c.pr.civ. drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credinţă, ori reclamanţii, în virtutea acestei dispoziţii, trebuiau să cheme în mod expres în judecată şi pe titularul actului contestat sau pe moştenitorii acestuia iar în raport de cele arătate nu intră în discuţie încălcarea principiului disponibilităţii părţilor , prin citarea în cauză a titularului actului contestat de reclamanţi.
Fiind astfel evident interesul recurentului V. D D. ca moştenitor al titularului actelor contestate de către reclamanţi, raportat la faptul că în cadrul procesual ce rezultă din obiectul şi motivarea cererii de chemare în judecată trebuiau avute în vedere ca părţi, pârâţi în cauză, moştenitorii titularului actelor de proprietate contestate de reclamanţi , în baza art. 312 alin. 5 c.pr.civ. a fost admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare , apreciindu-se necercetat fondul cauzei, atâta vreme cât în cauză nu au fost citaţi moştenitorii titularului actelor contestate de către reclamanţi, încălcându-se evident dreptul acestora din urmă la apărare şi principiul contradictorialităţii .
Cu ocazia rejudecării, va fi stabilit cadrul procesual şi raportat la părţile din proces, respectiv vor fi citaţi ca pârâţi moştenitorii titularului actelor de proprietate contestate de către reclamanţi , aceştia din urmă urmând eventual să ofere datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare .
În contradictoriu cu aceştia va fi soluţionată cererea, prin administrarea probatoriilor ce se impun, luând în calcul apărările ce se vor formula de către părţi.
Tribunalul Gorj-secţia civilă .Dosar nr. 873/95/2010 – decizia nr. 763 din 01 Aprilie 2010.
1
