Art.1201 Cod civil .Întrunirea triplei identităţi –de părţi , obiect şi cauză – pentru a se reţine autoritatea de lucru judecat.
Potrivit art. 1201 cod civil există autoritate de lucru judecat când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi , făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate . Motivare contradictorie în sensul că deşi se reţine existenţa autorităţii de lucru judecat cu privire la o hotărâre judecătorească anterioară , se constată că faţă de această decizie petenţii au calitatea de terţi. Lipsa în acest context a identităţii de părţi coroborată şi cu neconcordanţa cauzei juridice , fac inaplicabile disp.art.1201 cod civil.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru aşa cum a fost precizată , petenţii N D. V, N D. D. şi B. I. I au chemat în judecată pe detentorii L. I. şi R.E.a pentru ca în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală Dragoteşti şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar, să se constate nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise în favoarea detentorilor din 8.11.1995 şi 14.04.2008.
Prin sentinţa civilă nr. 836 din 25.03.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 1460/263/2008 a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat referitoare la nulitatea titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 şi a fost respinsă acţiunea .
Pentru a pronunţa această sentinţă s-a reţinut că prin decizia civilă nr. 768/2005 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar 3496/1995 s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 şi în condiţiile în care se contestă acelaşi act de proprietate , s-au apreciat incidente în cauză disp. art. 1201 cod civil privind autoritatea de lucru judecat .
Referitor la titlul de proprietate nr. 1502524/2008 , s-a reţinut că acesta a fost emis , potrivit susţinerilor Comisiei Locale Dragoteşti ca urmare a deciziei 768/2005 a Tribunalului Gorj , prin care s-a dispus obligarea la eliberarea unui nou titlu de proprietate pe numele moştenitorilor autorului L D I.
A apreciat instanţa de fond că petentul invocă aceiaşi situaţie de fapt şi de drept care a fost reţinută şi analizată de instanţa anterioară , dar petenţii fiind terţi faţă de hotărâre , nu intră în discuţie aplicarea disp. art. 1201 cod civil , dar a susţinut că nu se mai poate pune în discuţie situaţia de fapt şi de drept , întrucât s-ar încălca principiul stabilităţii juridice.
A precizat instanţa de fond că instanţa anterioară a analizat mai întâi calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate a beneficiarilor titlului contestat , că deşi petentul s-a prevalat de mijloace de probă noi ce nu au fost avute în vedere de instanţa anterioară , acesta nu justifică un interes legitim în promovarea acţiunii, existând totuşi posibilitatea promovării unei acţiuni în revendicare în care să fie comparate titlurile de proprietate ale părţilor.
Împotriva sentinţei au declarat recurs petenţii , criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie .
Din sintetizarea motivelor de recurs aşa cum au fost expuse şi oral , criticile aduse sentinţei vizează greşita soluţionare a capătului de cerere privind anularea titlului de proprietate din anul 1995 pe excepţia autorităţii de lucru judecat, titlu ce nu există la dosar şi necercetarea fondului cauzei în ceea ce priveşte al doilea titlu de proprietate , întrucât nu au fost avute în vedere nici una din probele depuse şi administrate de către petenţi şi în special hotărârile judecătoreşti .
Recursul s-a apreciat întemeiat pentru următoarele considerente;
Acţiunea petenţilor a vizat atât nulitatea titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 cât şi a titlului de proprietate 1502524/2008.
Instanţa de fond a reţinut raportat la primul titlu de proprietate existenţa în cauză a autorităţii de lucru judecat .
Potrivit art. 1201 cod civil există autoritate de lucru judecat când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi , făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate .
Prin decizia civilă 768/15.07.2005 a Tribunalului Gorj în raport de care s-a reţinut autoritatea de lucru judecat , s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1320306/8.11.1995 , însă se observă că acţiunea dedusă judecăţii vizează pe reclamanţii L. D. Ion , L. E. , U. V. M. şi pârât L. I. I, fără a fi părţi în acel litigiu şi petenţii din prezenta cauză .
Deci , evident că nu se poate vorbi de o identitate de părţi , singura identitate fiind cea de obiect, neexistând nici identitate de cauză juridică , întrucât invocarea dispoz. art. III pct. 1 lit. a din Leg. 169/1997 s-a raportat la dispoz. art. 13 pct. 3 din Leg. 18/1991, respectiv la faptul că se impunea reconstituirea în indiviziune atât pentru reclamanţi în calitate de moştenitori testamentari, cât şi pentru pârât în calitate de moştenitor legal autorului L.D I .
Este evident că nu putem vorbi nici de o opozabilitate a deciziei tribunalului faţă de petenţi .
De altfel , hotărârea instanţei de fond cuprinde o motivare contradictorie în sensul că deşi reţine existenţa autorităţii de lucru judecat cu privire la decizia tribunalului , constată că faţă de această decizie petenţii au calitatea de terţi.
În contextul în care s-ar fi reţinut pe baza unui probatoriu concludent şi nu numai pe baza susţinerilor Comisiei Locale de Fond Funciar că titlul de proprietate din anul 2008 a fost emis în baza deciziei 768/2005 , instanţa de fond putea reţine exclusiv numai împrejurarea că titlul din anul 2005 nu mai este în fiinţă şi că interesul promovării acţiunii de către petenţi trebuia raportat la titlul din anul 2008 , având în vedere că potrivit deciziei tribunalului noul titlu este diferit de cel vechi doar în ceea ce privesc titularii acestuia , nefiind anulate menţiunile referitoare la suprafeţele reconstituie şi amplasamentul acestora .
Concordanţa sub aspectul respectării suprafeţelor şi a tuturor celorlalte menţiuni din titlul de proprietate mai puţin cele referitoare la beneficiarii titlului de proprietate dintre cele două titluri nici nu putea fi constatată în lipsa ataşării al dosar a titlului din anul 2005 , existând ipotetic posibilitatea modificării amplasamentelor în noul titlu faţă de cel anterior , şi în acest mod eventual afectarea dreptului de proprietate al petenţilor .
Cert este însă că instanţa de fond nu a lămurit obiectul cererii de chemare în judecată , întrucât deşi prin precizarea de la fila 92 se consemnează susţinerea petentului N V în sensul că solicită nulitatea absolută a titlurilor de proprietate cu privire la parcelele descrise în cererea de chemare în judecată , nu se precizează în conţinutul sentinţei ,care sunt aceste parcele şi nu se motivează strict cu privire la acestea .
În concluziile depuse de petenţi la fila 94 se arată tocmai că titlul de proprietate din 2008 nu concordă cu cel din anul 1995 , respectiv în titlul din 2005 este trecută la tarlaua 240 parcela de 841 m.p., iar în titlul din 2008 este trecută suprafaţa de 1144 m.p.
Din toate cererile formulate de petenţi rezultă că s-au prevalat în apărare de hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile care s-au purtat între părţi anterior , iar instanţa de fond nu a lămurit pe bază de probe concludente în ce măsură terenul în litigiu ( de care instanţa de fond nici nu face vorbire ) a făcut obiectul judecăţilor anterioare.
Aşadar , s-a constatat că judecătoria nu a cercetat fondul cauzei şi în baza art. 312 alin. 5 c.pr.civ. a fost admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare.
Decizia nr.2239 din 15 oct.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.4325/95/2009
