Furtul săvârşit prin violare de domiciliu reprezintă o singură infracţiune de furt calificat, prin reţinerea elementului circumstanţial agravant, conform art. 229 alin. 2 lit. b C. pen. Infracţiunea de violare de domiciliu este absorbită în infracţiunea de furt calificat.
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T B şi înregistrat pe rolul acestei instanţe, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V C, pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. (1969) şi furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969).
Prin actul de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 23.06.2012, în jurul orei 1400, trecând pe lângă locuinţa persoanei vătămate M A, din aceeaşi localitate şi cunoscând faptul că ea nu este acasă, inculpatul V C a pătruns pe poarta neasigurată în curte, cu intenţia de a sustrage bani sau alte bunuri.
Lângă contorul de energie electrică de la casă a observat o fereastră întredeschisă şi a decis să pătrundă pe ea în locuinţă. A răvăşit prin lucruri şi a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, în bancnote de 50 şi 100 lei, pe care a pus-o în buzunar. În continuare a deschis o uşă şi a intrat în altă cameră. Aici a căutat alţi bani şi a găsit diverse sume de bani sub un milieu aflat pe televizor, cât şi în masa pe care se afla acesta, pe care i-a pus în buzunar fără să-i numere. Înainte de a părăsi interiorul locuinţei, inculpatul şi-a uitat pe lada frigorifică bricheta de culoare roşie pe care a descoperit-o partea vătămată când a venit acasă de la câmp. Ajuns acasă, el a numărat suma de bani şi a constatat că a sustras 4000 de lei. Persoana vătămată a reclamant iniţial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior să revină şi să susţină că i-a fost luată suma de 4700 lei.
Din declaraţiile persoanei vătămate, coroborate cu declaraţiile inculpatului, ale părţii responsabile civilmente V M şi ale martorului V I, rezultă că din prejudiciul produs a fost recuperată suma de 1600 lei.
Pentru dovedirea situaţiei de fapt, au fost menţionate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate M A (fila 4, dosar u.p.), declaraţia persoanei vătămate (filele 29-32, dosar u.p.), proces-verbal de cercetare la fata locului (filele 5-8 dosar u.p.), planşe foto (filele 9-28, dosar u.p.), declaratii martori (filele 58-70, dosar u.p.), declaraţii inculpat (filele 37-42, dosar u.p.), declaraţia părţii responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) raport de expertiză medico-legală psihiatrică privind inculpatul minor nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.), proces-verbal de conducere în teren şi planşe foto (filele 43-53, dosar u.p.), cazier judiciar (fila 71, dosar u.p.).
În cursul judecăţii, la termenul din 24.04.2014 înainte de începerea cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat cererea inculpatului de soluţionare a cauzei potrivit procedurii recunoaşterii de vinovăţie (art. 375 raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.) în baza căreia inculpatul a dat o declaraţie în acest sens (fila 36, dosar fond) pentru considerentele arătate în cuprinsul încheierii de la acel termen.
Persoana vătămată, M A, a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferenţa nerecuperată din suma sustrasă şi 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpat. Faţă de pretenţiile civile ale persoanei vătămate, inculpatul minor, în prezenţa şi cu acordul părţilor responsabile civilmente, a declarat că este de acord să o despăgubească.
Analizând, conform procedurii prevăzute de art. 375 C.pr.pen., probatoriul administrat în faza de urmărire penală, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:
În ziua de 23.06.2012, în jurul orei 1400, trecând pe lângă locuinţa părţii vătămate M A, din aceeaşi localitate şi cunoscând faptul că aceasta nu este acasă, inculpatul V C a pătruns pe poarta neasigurată în curte, cu intenţia de a sustrage bani sau alte bunuri. Lângă contorul de energie electrică de la casă a observat o fereastră întredeschisă pe unde a pătruns în locuinţă. A răvăşit prin lucruri şi a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, în bancnote de 50 şi 100 lei, după care a intrat în altă cameră, căutând alţi bani pe care i-a găsit sub un milieu aflat pe televizor, cât şi în masa pe care se afla acesta, luându-i fără a-i număra. Înainte de a părăsi interiorul locuinţei, inculpatul şi-a uitat pe lada frigorifică bricheta de culoare roşie pe care a descoperit-o partea vătămată când a venit acasă de la câmp.
Ajuns acasă, inculpatul a numărat suma de bani şi a constatat că a sustras 4000 de lei. Partea vătămată a reclamant iniţial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior să revină şi să susţină că i-a fost luată suma de 4700 lei.
Din declaraţiile părţii vătămate, coroborate cu declaraţiile inculpatului, ale părţii responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) şi ale martorului V I (filele 65-66, dosar u.p.), rezultă că din prejudiciul produs a fost recuperată suma de 1600 lei.
Partea vătămată, M A, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferenţa nerecuperată din suma sustrasă şi 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpat.
1.Fapta inculpatului V C, în ziua de 23.06.2012, ora 1400, de a intra fără drept în curtea părții vătămate MA din comuna D, satul C, județul G, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 şi urm. C.pen. (1969).
2. Fapta inculpatului V C, de a sustrage în aceeaşi zi, prin escaladarea unei ferestre, din locuinţa părţii vătămate M A suma de 4000 de lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 şi urm. C.pen. (1969).
Ambele fapte au fost săvârșite în concurs real, ca formă a pluralităţii de infracţiuni, fiind săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. (1969).
Având în vedere dispoziţiile art. 5 C.pen. care prevăd aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanţa urmează a face aplicarea acestor dispoziţii. Astfel că, în baza art. 386 C. pr. pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului minor V C, din infracţiunile de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 C.pen. (1969) cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. (1969) şi furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 şi urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969) într-o singură infracţiune de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. d şi alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 113 şi urm. C. pen. şi art. 375 C. pr. pen.
Codul penal, ca lege penală mai favorabilă, prevede numai sancţionarea măsurilor educative pentru infractorii minori, fiind eliminate în totalitate pedepsele pentru această categorie de persoane. Mai mult decât atât, Codul penal reţine o singură infracţiune în formă agravată faţă de pluralitatea de infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului minor V C, conform Codului penal din 1969.
La individualizarea măsurii educative pentru infracţiunea în formă agravată reţinută în sarcina inculpatului minor, instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv: gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială
Cu privire la persoana inculpatului minor, se reţin: vârsta acestuia (15 ani la data săvârşirii infracţiunii) şi gradul de dezvoltare psihică şi intelectuală incompletă; gradul mediu de educaţie al inculpatului; lipsa antecedentelor penale şi atitudinea de cooperare cu organele de Poliţie.
Inculpatul minor a fost expertizat în temeiul art. 113 alin. 2 C. pen., concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.) întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală G, fiind următoarele: minorul prezintă intelect normal, tulburare de conduită, iar discernământul asupra faptei comise a fost păstrat.
Conform referatului de evaluare nr. 748/19.02.2014 (filele 12-16, dosar fond), întocmit de Serviciul de Probaţiune G, se constată că inculpatul minor, V C, a renunţat la procesul educativ din cauza lipsurilor financiare, însă se preocupă să-şi câştige existenţa, ajutând la treburile din gospodăria familiei Pasat, care îl remunerează. Conform referatului de evaluare, factorii care au favorizat comportamentul infracţional al minorului sunt: vârsta imatură, consumul de alcool, precum şi lipsa unui venit cu care să-şi acopere nevoile personale. Propunerile privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor sunt de aplicare a unei măsuri neprivative de libertate, respectiv stagiul de formare civică, pe durata prevăzută de lege.
Având în vedere factorii de natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional, respectiv slaba supraveghere exercitată de tatăl inculpatului minor la care acesta din urmă locuieşte, în contextul în care părinţii sunt despărţiţi în drept, şi gravitatea faptei săvârşite (furt calificat prin violare de domiciliu), instanţa apreciază că se impune luarea măsurii educative a asistării zilnice pe o durată de 3 luni sub coordonarea Serviciului de Probaţiune astfel încât minorul să conştientizeze consecinţele legale şi sociale ale săvârşirii de noi infracţiuni pentru a nu mai fi expus riscului de săvârşire a unor fapte de natură penală.
În baza art. 121 alin. 1 lit. a şi e C. pen., instanţa impune inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională şi să se prezinte la Serviciul de Probaţiune G la datele fixate de acesta.
Supravegherea executării măsurii educative şi a executării obligaţiilor este încredinţată Serviciului de probaţiune G.
Instanţa atrage atenţia inculpatului minor asupra dispoziţiilor art.123 C.pen. care prevăd consecinţele nerespectării obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul executării măsurii educative a asistării zilnice pe durata a 3 luni, caz în care măsura educativă luată poate fi prelungită pe durata ei maxima de 6 luni, cu eventuala impunere de noi obligaţii ori sporirea condiţiilor de executare a celor existente.
În cauză, persoana vătămată, M A, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferenţa nerecuperată din suma sustrasă şi 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul minor.
În raport de situaţia de fapt, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 C.civ., respectiv fapta ilicită (însuşirea fără drept a unor bunuri), prejudiciul (valoarea bunurilor), raportul de cauzalitate (prejudiciul nu s-ar fi produs în lipsa faptei ilicite) şi vinovăţia (inculpatul a urmărit dobândirea bunurilor în mod ilicit).
În temeiul art. 19 C.pr. pen. şi art. 397 C. pr. pen., cu referire la art. 1357 C. civ., instanţa va obliga inculpatul minor: V C, în solidar cu părţile responsabile civilmente: V M şi V N, la plata sumei de 3100 lei, cu titlu de despăgubiri materiale pentru restul de prejudiciu nerecuperat produs prin comiterea infracţiunii de furt calificat, iar în temeiul art. 276 alin. 1 şi 4 C.pr.pen., va obliga inculpatul minor: V C, în solidar cu părţile responsabile civilmente: V M şi V N, la plata sumei de 135 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă.
În temeiul art. 274 alin. 1 şi 3 C. pr. pen., instanţa va obliga pe inculpatul minor V C, în solidar cu părţile responsabile civilmente: V M şi V N la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, pentru faza de urmărire penală în cuantum de 400 lei şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru faza de judecată în primă instanţă în cuantum de 200 lei, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.
