Furt calificat. Condamnarea inculpatului minor la o pedeapsa privativa de libertate. Înlaturarea apararilor inculpatului si a pozitiei nesincere a partii vatamate. Minori. Probe. Proprietate privata. Infractiuni contra proprietatii


Prin sentinta penala nr.2344 pronuntata la data de 2 iulie 2009, instanta a dispus condamnarea inculpatului B.G.A. la pedeapsa de un an si 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. e, g Cod penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 40 alin. 1 si art. 99 alin. 3 Cod penal. Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Într-o seara, în jurul orelor 23,00, partea vatamata P.P. s-a deplasat la un chiosc pe b-dul I. din mun. Iasi, pentru a încerca sa vânda un lantisor din aur, având o valoare aproximativa de 120 de lei. De serviciu la chioscul respectiv era martora F.I.. La fata locului mai erau prezenti N.L., o cunostinta a gestionarei, împreuna cu prietenul ei, martorul C.C., si un amic al acestuia, inculpatul B.A.G.. Martora F.I. nu a fost interesata de cumpararea lantisorului. În schimb, o discutie pe aceasta tema a început între partea vatamata si inculpat, care a cerut lantisorul pentru a-l examina, în vederea unei eventuale cumparari. Între timp, N.L. si C.C. au plecat de lânga chiosc. La un moment dat, inculpatul, având asupra sa lantisorul, a fugit cu bicicleta, fiind observat de cei doi. Din urma sa a venit partea vatamata, care a solicitat ajutorul acestora pentru a-si recupera bunul, aratând ca i se furase lantisorul, însa cei doi i-au spus ca nu o pot ajuta. Partea vatamata a plecat în cautarea inculpatului, gasind un echipaj de politie si reclamând cele întâmplate. N.L. si C.C. s-au întâlnit cu inculpatul si, dupa ce au fost contactati de organele de politie prin intermediul martorei F.I., si s-au întors toti trei spre statia de autobuz, unde s-au întâlnit cu patrula de politie iar inculpatul a restituit lantisorul.

Inculpatul a avut o atitudine procesuala constant nesincera, însa a fost oscilant în versiunea proprie a celor întâmplate. Astfel, el a sustinut ca s-a înteles cu partea vatamata sa mearga la un amanet în zona Garii, unde nu era necesara cartea de identitate, urmând ca diferenta între suma obtinuta si cea de 100 de lei pe care o dorea partea vatamata sa îi ramâna lui. În cursul urmaririi penale a declarat ca a luat-o înainte cu bicicleta din cauza unor tineri care erau cu câinii la plimbare si care l-au speriat, a ajuns în fata casei de amanet, unde a asteptat-o pe partea vatamata 10 minute, apoi a plecat acasa. În cursul judecatii inculpatul a declarat ca a luat-o înainte pentru ca era pe bicicleta iar partea vatamata mergea prea încet. Dincolo de aceasta diferenta în ceea ce priveste aspectul esential al motivului pentru care inculpatul a plecat cu lantisorul de lânga partea vatamata, instanta a retinut ca versiunea inculpatului este ilogica si nesincera, întrucât acesta, conform propriilor sale declaratii, nu a asteptat-o pe proprietara bunului decât câteva minute, dupa care a plecat acasa, cu toate ca afirma ca avea cu aceasta o întelegere, deci nu avea intentia de a sustrage bunul, si cunostea traseul pe care ar fi trebuit sa se întoarca pentru a o gasi. Inculpatul nu s-a întors dupa partea vatamata, si nici nu a amanetat bunul pentru a o cauta ulterior si a-i da banii, ci a considerat cu o usurinta inexplicabila ca partea vatamata nu va mai ajunge la casa de amanet si a plecat, însusindu-si astfel bunul. Instanta si-a format convingerea ca aceasta a fost intentia sa înca din momentul în care a fugit de lânga partea vatamata, având lantisorul asupra sa.

În cursul judecatii, partea vatamata a revenit complet asupra pozitiei sale, aratând ca i-a dat lantul de bunavoie inculpatului, ca acesta  a ajuns la casa de amanet dar aceasta era închisa, si ca l-a gasit acolo pe inculpat care i-a dat lantul înapoi. De asemenea, a aratat ca a semnat declaratia din cursul urmaririi penale fara a sti ce contine, ca era sub influenta bauturilor alcoolice si drogata când a apelat la patrula de politie. Aceste afirmatii nu sunt sustinute de nici unul din celelalte mijloace de proba. Instanta a înlaturat, ca nesincera, declaratia partii vatamate din cursul judecatii, aceasta fiind în contradictie evidenta cu ansamblul materialului probator. Nici unul din martorii implicati nu a retinut o asemenea stare deosebita în care s-ar fi aflat victima. Din procesul-verbal de constatare rezulta ca lantisorul i-a fost înapoiat pe b-dul I., si nu la amanetul spre care se presupune ca s-ar fi îndreptat cu inculpatul. Martorii N.L. si C.C. au aratat ca ei l-au gasit pe inculpat si s-au întors toti trei spre b-dul I., la solicitarea organelor de politie, nicicum ca partea vatamata l-ar fi gasit pe inculpat la amanet.