Furt din locuinţă. Autorat. Răspundere civilă delictuală. Solidaritate. Cuantumul prejudiciului. Probe

TITLU:

Furt din locuinţă. Autorat. Răspundere civilă delictuală. Solidaritate. Cuantumul prejudiciului. Probe

C. pen., art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a)

C. civ., art. 1003

REZUMAT:

Potrivit art. 1003 Cod civil inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul independent de faptul că a primit sau nu vreo sumă de bani din cele sustrase.

Faţă de faptul că declaraţiile părţilor vătămate sunt constante în precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase şi faţă de faptul că aceste declaraţii se coroborează între ele în privinţa modului de operare, iar inculpatul a recunoscut că a pătruns în locuinţele acestora abia după ce i s-a adus la cunoştinţă existenţa urmelor dactiloscopice, atitudinea sa fiind nesinceră, se poate aprecia ca fiind dovedit prejudiciul solicitat de acestea, fiind imposibil pentru părţile vătămate să dovedească cu probe directe existenţa şi cuantumul economiilor. 

(Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, Decizia nr. 21/A din 11.01.2011, definitivă prin Decizia nr. 508 din 7.03.2011 a C.A.B. – Secţia a II-a Penală)

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: TÂRŢĂU LUMINIŢA SPERANŢA

JUDECĂTOR: BURNEL OANA

CONSIDERENTE:

Asupra apelului penal de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 1025/05.11.2010 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, conform art. 334 Cpp., s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de violare de domiciliu, din infracţiunea prev. de art. 192 alin 2 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, in infracţiunea prev. de art. 192 alin 2 Cod penal cu aplic. art.41 alin 2 Cod penal.

Conform art. 334 Cpp., s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de furt pentru care  este cercetat inculpatul, din infracţiunea prev de art 208 alin 1, 209 alin.1 lit a Cod penal cu aplic. art 41 alin 2 Cod penal în infracţiunea prev de art. 26 rap la art.208 alin.1, 209 alin 1 lit. a Cod penal cu aplic. art 41 alin 2 Cod penal.

Conform art.215 alin 1, alin 2 , 41 alin 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul Ş.A., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune pentru folosirea de mijloace frauduloase in formă continuată.

S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.

Conform art. 26 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin 1 lit a Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat avut privat in formă continuată.

S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.

S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.

Conform art.192 alin 2 Cp cu aplic. art.41 alin 2 Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu în formă calificată in formă continuată.

S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit. b Cod penal.

Conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate şi dă inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni  pe care o sporeşte cu 6 luni, rezultând in final o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare.

Conform art. 350 Cpp., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

Conform art.88 Cod penal, s-a dedus prevenţia de la 16.03.2010 la zi.

Conform art.14, 346 Cpp., s-au admis acţiunile civile formulate de părţile civile şi a fost obligat inculpat la următoarele sume de bani, reprezentând despăgubiri materiale:

-25.000 ron către partea civilă N O,

-2.400 lei către partea civilă T L,

-1.700 lei către partea civilă G C,

-1400 lei către partea civilă O I,

-1.000 lei către partea civilă E E.

În baza art.191 C.p.p.., a fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că la data de 23.03.2009 în jurul orelor 10, 30 inculpatul S A împreuna cu încă o persoana necunoscuta prezentându-se drept lucrător DISTRIGAZ, prin inducerea în eroare a parţii vătămate N.O. în vârsta de 82 ani a pătruns fără drept în apartamentul acesteia, sub pretextul efectuării reviziei centralei de apartament.

După efectuarea aşa zisei revizii care a constat doar in observarea vizuala a ţevilor si a caloriferelor inculpatul împreuna cu cealaltă persoana au solicitat suma de 780 lei eliberând în acest sens o chitanţa fictiva cu elemente false de identificare.

In timpul efectuării aşa zisei revizii după ce au observat locul in care sunt ţinuţii banii respectiv în şifoner, inculpatul l-a ajutat pe făptuitorul necunoscut in sensul că a distras atenţia parţii vătămate si făptuitorul necunoscut a sustras suma de 25000 lei.

La data de 14.05.2009, în jurul orelor 11,30- 12,00 inculpatul Ş.A. împreuna cu încă o persoana necunoscuta prezentându-se drept lucrător DISTRIGAZ , prin inducere in eroare a parţii vătămate E.E. a pătruns fără drept in apartamentul cesteia, sub pretextul efectuării reviziei. Cu aceasta ocazie inculpatul împreuna cu persoana necunoscuta au procedat la aprinderea gazelor la cele doua sobe si la cazanul de la baie si au solicitat suma de 390 lei. Întrucât partea vătămata a contestat suma ceruta, cei doi au primit suma de 290 lei, pentru care au eliberat o chitanţa fictiva.

Observând unde sunt ţinuţi banii, inculpatul i-a distras atenţia parţii vătămate chemând-o la baie pe motiv ca ceva nu este in regula ocazie cu care persoana necunoscuta a sustras suma de aproximativ 700 lei.

La data de 21.05.2009 în jurul orelor 11,00 inculpatul împreuna cu o persoana necunoscuta, folosindu-se de acelaşi mod de operare mai sus menţionat respectiv dându-se drept lucrători DISTRIGAZ au pătruns fără drept in apartamentul parţii vătămate T.L. sub pretextul verificării gazelor pe coloana. După ce s-au uitat la centrala termica si aragaz cei doi au solicitat suma de 390 lei. Partea vătămata a mers in dormitor pentru a lua banii lăsându-i pe cei doi în bucătărie, insa inculpatul Ş.A. a venit după ea si a solicitat sa meargă la baie pentru a se spăla pe mâini, observând în acest mod si locul în care sunt ţinuţi banii. De menţionat ca inculpatul avea posibilitatea sa se spele pe mâini şi la bucătărie, deşi nu avea nici un motiv întrucât nu a desfăşurat nici o activitate care să presupună murdărirea sa.

După primirea sumei de 390 lei cei doi au eliberat o chitanţa si înainte sa plece au solicitat să meargă în pod sa verifice aerisirea. In pod inculpatul Ş.A. a trimis-o pe persoana necunoscuta să-i aducă o cheie, distrăgându-i astfel atenţia parţii vătămate care a rămas în pod cu inculpatul, timp în care cealaltă persoana i-a sustras suma de 2000 lei.

La data de 28.05.2009 inculpatul Ş.A. împreuna cu o persoana necunoscuta a pătruns în apartamentul părţii vătămate G.C. în vârsta de 83 de ani sub pretextul ca sunt angajaţi Distrigaz si doresc sa verifice centrala termica.

După ce au fost conduşi în balcon si s-au uitat la centrala fără a umbla la a cei doi au afirmat ca totul este in regula si au solicitat suma de 200 lei pentru care au eliberat de asemenea o chitanţa.

Sub pretextul ca are nevoie să meargă la toaleta persoana necunoscuta a început sa se plimbe prin casa observând si locul de unde sunt luaţi banii de către partea vătămata, timp în care inculpatul Ş.A. scria chitanţa prin care atesta ca a primit suma de 200 lei.

La data de 25.06.2009 inculpatul împreuna cu o persoana necunoscuta au mers la domiciliu parţii vătămate O.I. si sub pretextul ca sunt de la DISTRIGAZ şi nu au mai verificat de doi ani gazele au venit sa efectueze revizia. După ce au simulat ca efectuează controlul gazelor cei doi au solicitat suma de 290 lei in schimbul căreia au eliberat o chitanţa fictiva.

Distrăgându-i atenţia parţii vătămate si profitând de vârsta înaintata a acesteia inculpatul l-a ajutat pe făptuitorul necunoscut care a sustras plicul din care anterior partea vătămata a scos banii pentru a le achita suma solicitata, plic in care se afla suma de aproximativ 700 lei.

A) Cu privire Ia fapta din data de 23.03.2009

a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate N.O. rezulta ca la data de 23.03.2009 in jurul orelor 10,30 au sunat la uşa apartamentului un număr de doua persoane de sex masculin care s-¬au prezentat ca fiind de la DISTRIGAZ şi trebuie să facă revizia centralei de apartament; cele doua persoane au mers împreuna cu soţul în bucătărie unde au vizualizat centrala, ţevile si caloriferele după care au declarat ca au încheiat revizia solicitând suma de 780 lei.; în vederea achitării sumei solicitate soţul a mers in dormitor si din şifonier a luat un portofel din care a scos suma de 800 lei achitând contravaloarea reviziei, eliberându-i-se în schimb o chitanţa. După plecarea celor doua persoane a constatat ca din şifonier lipseşte suma de 25000 lei.

Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii si sârme pentru a curata coşul de la sobe.

Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii si sârme pentru a curata coşul de la sobe.

b) din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese faptul ca de pe masa din sufragerie s-a ridicat o chitanţa ce a fost lăsata de cele doua persoane care s-au prezentat a fi lucrători DISTRIGAZ.

Cu ocazia tratării chitanţei în cauza cu soluţie de ninhidrina s-au pus în evidenta mai multe urme papilare.

c) din raportul de constatare tehnico-ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu părţii vătămate N.O. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.

d) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpat S A ca fiind persoana care la data de 23.03.2009 in jurul orelor 10,30 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 25000 lei.

e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu părţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei (acestea nu sunt scrise); chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a  tipizat formularul in cauza.

B. Cu privire la fapta din data de 14.05.2009

a ) din plângerea si declaraţia parţii vătămate E.E. rezulta faptul ca în ziua de 14.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului un nr. de doua persoane de sex masculin care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc să facă revizia; cei doi au fost poftiţi înăuntru le-au fost arătate sobele, au pătruns in sufragerie, au aprins gazele au mers in dormitor si apoi la baie; după control cei doi au solicitat suma de 390 lei si întrucât i s-a părut mult le-a achitat doar 290 lei, bani ce au fost scoşi dintr-o punga pe care o avea în geanta personala si in care mai avea aproximativ 1000 lei, punga fiind lăsata la vedere pe masa din sufragerie. Imediat ce le-a dat suma inculpatul i-a atras atenţia chemând-o la baie si spunând ca ceva nu este in regula timp in care celalalt a rămas singur in sufragerie. Imediat după plecarea celor doi a constatat ca din punga i-a fost sustrasa suma de 700 lei.

b) din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese faptul ca apartamentul este prevăzut cu un nr. de trei sobe insa nu rezulta ca la acestea sa se fi efectuat lucrări .La fata locului a fost identificata chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane care s-au prezentat ca fiind lucrători DISTRIGAZ. Totodată au fost ridicate un nr de trei urme papilare de pe uşa de la baie. Cu ocazia tratării chitanţei in cauza s-a pus in evidenta mai multe urme papilare.

c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliul parţii vătămate E.E. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A..

d) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat ca partea vătămata l-a recunoscut pe inculpat Ş.A. ca fiind persoana care la data de 14.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 700 lei.

e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) a rezultat ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza.

C. Cu privire la fapta din data de 21.05.2009

a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate T.L: rezulta faptul ca la data de 21.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului un nr de doua persoane care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si au venit pentru verificarea gazelor; le-a permis celor doi indivizi sa intre in apartament, s-au uitat la aragaz si la centrala termica după care au solicitat suma de 390 lei; cei doi au fost lăsaţi în bucătărie si a mers in dormitor de unde dintr-un portofel aflat în sertarul nopţi erei a scos suma de 400 lei si in timp ce punea portofelul la loc a apărut inculpatul Ş.A. care i-a spus ca se duce la baie sa se spele pe mâini; cat a stat la baie cel in cauza era in permanenta in contact vizual cu partea vătămata întrucât nu a închis uşa, astfel ca partea vătămata a putut constatata ca acesta s-a spălat doar pe mâini deşi nu efectuase nici un fel de lucrări care sa presupună murdărirea sa; după ce au încasat banii si au tăiat chitanţa inculpatul împreuna cu persoana necunoscuta au solicitat să meargă în pod sa verifice aerisirea; au mers în pod toţi trei, însă inculpatul Ş.A. a trimis-o pe cealaltă persoana sa ia o cheie din apartament; cat timp persoana necunoscuta a fost plecată după cheie, aceasta a rămas nesupravegheata în estul locuinţei întrucât partea vătămata a rămas în pod cu inculpatul Ş.A.; după ce a fost adusa cheia inculpatul a închis aerisirea si împreuna cu cealaltă persoana au coborât si au părăsit imobilul .

Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii şi sârme  pentru a curata coşul de la sobe.

b) cu ocazia cercetării la faţa locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar în urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost relevate si ridicate mai multe urme papilare

c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate T.L: a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.

d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat că partea vătămata l-a recunoscut pe inculpatul Ş.A. ca fiind persoana care la data de 21.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana, înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 2000 lei. .

e) din procesul verbal de recunoaştere din grup rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A..

f) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza

D. Cu privire la fapta din data de 28.06.2009

a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate G.C. a rezultat faptul ca la data de 28.05.2009 s-a prezentat la uşa apartamentului sau doua persoane necunoscute care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc sa efectueze revizia centralei termice; cei doi au fost conduşi în balconul apartamentului au vizualizat centrala termica care este pe tiraj forţat fără a umbla la ea si au solicitat suma de 200 lei; fiind întrebaţi de ce nu desfac si capacul centralei cei doi au afirmat ca nu este nevoie; in timp ce inculpatul Ş.A. scria chitanţa persoana necunoscuta umbla prin apartament afirmând ca are nevoie să meargă la toaleta; după ce a luat banii din dormitor G.C. nu a observat unde se afla persoana care solicita să meargă la toaleta, nu a dat importanta acestui aspect si a mers in balcon unde i-a înmânat suma de 200 lei inculpatului Ş.A., suma în schimbul căreia a primit o chitanţa; când cei doi au părăsit apartamentul pe scări, nu au mai sunat la uşa nici unui apartament iar când partea vătămata a coborât imediat după ei întrucât constatase lipsa banilor cei doi părăsirea imobilul; nu in ultimul rând partea vătămata declara ca cei doi nu erau murdari de funingine erau curaţi atât pe mâini cat si pe haine, nu au solicitat să vadă daca apartamentul are hamuri, nu aveau asupra lor perii de paie sau sarma.

b) cu ocazia cercetării la fata locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar in urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost puse in evidenta mai multe urme papilare.

c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate G.C. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A..

d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, rezulta ca partea vătămata s-a recunoscut pe inculpatul Ş.A.ca fiind persoana care la data de 28.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 1500 lei.

e) din procesul verbal de recunoaştere din grup rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A.

f) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzută cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza

g) din documentaţia pusa la dispoziţie de partea vătămata G.C. rezulta faptul ca apartamentul este deservit de cazan mural cu tiraj forţat si camera ardere etanşa , nefiind astfel prevăzuta cu horn (cos) care sa necesite curăţirea sa, fiind astfel interzisa intervenţia persoanelor neautorizate. Instalaţia în cauza este prevăzuta cu tubulatura de evacuare (ce iese in lateral prin perete) , prin urmare nu este posibila, dimpotrivă este interzisa intervenţia unui coşar.

E. Cu privire la fapta din data de 25.06.2009

a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate O.I. rezulta faptul ca la data de 26.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului sau un număr de doua persoane necunoscute care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc sa efectueze revizia întrucât nu au mai efectuat-o de doi ani; cele doua persoane au pătruns in apartament si au început sa simuleze controlul gazelor timp de aproximativ 20 de minute; după aşa insul control cei doi au eliberat o chitanţa solicitând suma de 290 lei; partea vătămata arata ca a mers in camera alăturata de unde dintr-un plic in care avea pensia a luat suma de 300 lei pe care a înmânat-o celor doua persoane, fără a-si aminti cu exactitate ce anume făceau cele doua persoane in acest timp; după plecarea celor doi a constatat ca si plicul în care rămăsese restul pensiei fuseseră sustras.

b) cu ocazia cercetării la faţa locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar in urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost puse in evidenta mai multe urme papilare.

c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica nr. a rezultat faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate O.I. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.

d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A. ca fiind persoana care la data de 25.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 700 lei.

e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este levata cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza.

Din procesul verbal încheiat la data de 31.03.2009 rezulta ca nu exista nici o firma cu denumirea COCIROM, CORIROM sau COSIROM aşa cum afirma în declaraţii inculpatul; singura firma cu denumire asemănătoare este COSIROM INVEST SRL cu sediul in mun. Bucureşti, str Dunavat, nr 2 bl 45 A , ap 1 sect 5 care insa este radiata.

Fiind audiat atât in cursul urmăririi penale, cât şi in faţa instanţei, inculpatul Ş.A. cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina sa, acesta a avut o atitudine oscilanta negând in prima faza toate infracţiunile; astfel iniţial inculpatul a declarat ca nu a mers la domiciliile parţilor vătămate si nu s-a prezentat niciodată ca fiind lucrător DISTRIGAZ; ulterior după ce i s-a comunicat ca urmele sale papilare au fost ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului inculpatul a recunoscut ca a mers la domiciliile in cauza împreuna cu B.G.; de asemenea declara ca desfăşoară activitatea de coserit si merge pe la uşile oamenilor pentru a le curăţa coşurile; in acest sens are autorizaţie prin care poate presta activităţi de coşărit; pentru prestarea activităţii de coserit are asupra sa legitimaţia pe care o tine la vedere, precum si mai multe perii de  sarma pentru sumele încasate eliberează chitanţe

Afirmaţiile inculpatului Ş.A. nu pot fi reţinute ca adevărate si nu se coroborează cu nici un mijloc de proba astfel :

– inculpatul declara ca nu a sustras niciodată bani din case si nici nu cunoşti ca B.G. sa sustragă bani, aspect care nu poate fi reţinut întrucât cei doi după ce intrau in domiciliile parţilor vătămate (persoane in vârsta) si se asigurau ca nu mai este nimeni acasă ( prin deschiderea uşilor pentru a vedea caloriferele) – potrivit declaraţiilor parţilor vătămate au intrat în toate încăperile) solicitau diverse sume inculpatul pentru a distrage atenţia parţilor vătămate sau pentru a observa unde sunt banii solicita sa meargă la toaleta sa se spele deşi anterior nu desfăşuraseră nici o activitate care să conducă la murdărirea sa (partea vătămata T.L. declara ca uşa de la baie a stat deschisa cat s-a spălat pe mâini inculpatul Ş.A.care a văzut-o de unde a luat banii; partea vătămata E.E. a fost chemata la baie de către inculpat sub pretextul ca nu este ceva in regula; partea vătămata G.C. a fost întrebat unde este baia ).

– din modul de operare folosit la cele cinci fapte materiale rezulta ca rezoluta infracţionala de a sustrage si a înşela părţile vătămate era prestabilita , astfel ca solicitau diverse sume de bani si urmăreau de unde sunt luaţi banii de către părţile vătămate iar după aceea unul dintre cei doi distrăgea atenţia parţilor vătămate timp in care cea de a doua persoana sustrăgea banii. Pentru a nu fi prinşi părăseau imediat imobilul .

– constatarea faptelor de către părţile vătămate si sesizarea organelor de politie s-a făcut imediat după plecarea celor doi, astfel ca nu exista posibilitatea ca banii sa fi sustraşi de alte persoane.

– deşi , inculpatul  declara ca a mers in domiciliile parţilor vătămate pentru a curata coşurile  in nici un imobil nu a curăţat vreun cos ci a verificat gazele sau doar a vizualizat fără sa atingă centralele termice; asupra sa nu a avut niciodată instrumentele necesare pentru curăţarea unui cos. Mai mult decât atât in apartamentul parţii vătămate G.C. nu existau coşuri de fum ,centrala termica nefiind prevăzuta cu cos ci tubulatura ce iese prin perete in exterior si care nu permite curăţarea sa (deşi partea vătămata G.C. nu are cos de fum întrucât centrala termica este cu tiraj forţat inculpatul declara ca nu si-a putut da seama de acest aspect)

– inculpatul îşi justifica prezenta la baie prin aceea ca dorea sa-si satisfacă nevoile fiziologice, afirmaţie neadevărata (partea vătămata T.L. declara ca uşa a fost in permanenta deschisa, partea vătămata E.E. declara ca a fost chemata pentru a i se arata o neregula).

– în chitanţele pe care le lăsa parţilor vătămate inculpatul in loc sa menţioneze datele de identificare ale AF Ş.A. (asociaţia sa familială, având ca obiect activităţi de coserie) a menţionat la furnizor CORIROM ( scrisul este indescifrabil) cu sediul în Bucureşti. Inculpatul declara ca la furnizor a trecut firma COSIROM din mun. Braşov. (In urma verificărilor la registrul comerţului nu exista nici o firma cu aceasta denumire in jud Brasov sau in România.) De asemenea inculpatul nu oferă nici o informaţie cu privire la modul in care sunt atribuite seriile chitanţelor sau lipsa menţiunilor de pe acestea ca au fost tipărite la Imprimeria Naţionala. Inculpatul declara ca nu are casa de marcat si nici nu tăia factura când elibera chitanţe.

– afirmaţia inculpatului ca avea asupra sa legitimaţie la vedere nu este reala. Părţile vătămate declara ca nu le-a fost prezentata nici o legitimaţie.

– deşi încearcă sa-si justifice prezenta in domiciliile parţilor vătămate prin aceea ca desfăşoară activităţi de coserit inculpatul declara ca nu ştie sa construiască o soba, nu poate detalia in ce anume consta activitatea de a curata o soba, nu menţionează cum anume a verificat si curăţat coşul unde a dus deşeurile rezultate in urma curăţirii coşurilor,etc.

–  conform înregistrărilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului rezulta ca AF Ş.A.are ca obiect de activitate activităţi specializate de curtenie a clădirilor, mijloacelor de transport, maşini si utilaje industriale, deşi pe legitimaţia depusa la data de 31.03.2010 este menţionata ca activitate verificat sobe, centrala, curăţirea/revizia – cosurilor de gaz si fum.

In drept: Faptele inculpatului Ş.A.de a pătrunde fără drept, prin folosirea unei calităţi mincinoase, împreuna cu o alta persoana, rămasa neidentificata, în locuinţele parţilor vătămate N.O., E.E., T.L., G.C., O.I. pe care le-a indus in eroare cu privire la efectuarea unei revizii anuale DISTRIGAZ, însuşindu-si astfel pe nedrept diferite sume de bani, iar apoi a ajutat la sustragerea economiilor acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, înşelăciune şi  complicitate la furt calificat fapte prev. şi ped. de art  26 rap la art 208 alin 1,209 alin 1 lit a C.pen., cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art 215 alin 1 si 2 Cp, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp, art 192 alin 2 cu aplic. art 33 lit a Cp, toate cu aplicarea art 33 lit a Cp.

In acest sens, instanţa fondului a schimbat încadrarea juridică a faptelor de furt şi violare de domiciliu după cum urmează:

Conform art 334 Cpp a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de violare de domiciliu, din infracţiunea prev de art 192 alin 2 Cp cu aplic. art 33 lit a Cp, in infracţiunea prev de art 192 alin 2 Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp.

Conform art 334 Cpp a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de furt pentru care  este cercetat inculpatul, din infracţiunea prev de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit a Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp in infracţiunea prev de art 26 rap la art  208 alin 1, 209 alin 1 lit a Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp.

Pentru a se pronunţa in acest sens, instanţa fondului a avut în vedere următoarele:

-cu privire la infracţiunea de furt actele efectuate de inculpat (care a distras atenţia părţilor vătămate in timp ce făptuitorul rămas neidentificat a sustras banii), reprezintă un ajutor material şi moral in sensul art 26 Cp.

-cu privire la infracţiunea de violare de domiciliu, este evident că a existat o rezoluţie infracţională unic, modul de operare a fost similar, intre actele materiale existând relativa unitate de timp. Toate aceste caracteristici conturează infracţiunea continuată in sensul art. 41 alin 2 Cp. 

Infracţiunile săvârşite atrag răspunderea penală a inculpatului potrivit art.17 C.p.

La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile enumerate de art.72 C.p.: circumstanţele reale, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, urmarea  produsă şi circumstanţele personal, sub aceste ultim aspect urmând a se reţine faptul că inculpatul dovedeşte perseverenţă infracţională din perspectiva concursului de infracţiuni continuate, dar şi împrejurarea că anterior, potrivit fişei de cazier , acesta nu are antecedent penale. De asemenea, instanţa va avea in vedere situaţia familială a inculpatului care are un copil bolnav.

In ceea ce priveşte împrejurarea reţinută in rechizitoriu in sensul că faţă de inculpat s-a pus in mişcare acţiunea penală şi pentru săvârşirea altor infracţiuni similare, instanţa reţine că in favoarea sa din această perspectivă operează prezumţia de nevinovăţie.

Punând în balanţă ansamblul  acestor  considerente, instanţa apreciază că pentru fiecare infracţiune o pedeapsă orientată in prima jumătate a intervalului prevăzut de lege, cu executare, în regim de detenţie, este aptă să atingă scopul preventiv şi  educativ al sancţiunii.

Astfel, conf.art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. infracţiunile fiind săvârşite în concurs real, instanţa fondului a dispus contopirea pedepselor, urmând ca inculpatul  să execute pedeapsa cea mai grea, la care va adăuga un spor de 6 luni.

Aplicarea sporului este imperios necesară având în vedere periculozitatea de care a dat dovadă inculpatul, intrând în mod repetat în conflict cu legea penală, periculozitate evidenţiată şi de aspectele avute în vedere anterior, la individualizarea judiciară a pedepselor, dar şi durata mare a pedepselor ce urmează a fi contopite în urma aplicării regulilor de la concursul de infracţiuni, o orientare către sistemul absorbţiei creând inculpatului impresia impunităţii în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, de o gravitate ce implică aplicarea unei pedepse mai mari.

Faţă de solicitarea inculpatului de a se reţine ca circumstanţe atenuante lipsa antecedentelor penale, faptul că are un comportament apreciat în societate, conform probelor în circumstanţiere şi atitudinea sinceră a inculpatului, instanţa fondului a reţinut că aceste împrejurări pot fi primite ca circumstanţe atenuante doar dacă împrejurările cauzei în ansamblul lor ar conduce la concluzia unei periculozităţi sociale mai scăzute a inculpatului şi a unui pericol social concret mai scăzut al faptei în raport de limita minimă a pedepsei prevăzută de lege pentru această infracţiune.

Or, deşi, instanţa fondului nu ignoră situaţia de fapt referitor la care inculpatul in esenţă solicită a fi avută in vedere drept circumstanţă atenuantă (starea de boală a copilului minor), constată că aceasta, privită „ut singuli” nu reduce proporţiile dintre periculozitatea faptelor şi pedepsele prevăzute de lege, aceste pedepse rămân in speţă proporţionale cu pericolul faptelor.

Instanţa fondului a valorificat însă aceste împrejurări orientându-se spre pedepse situate in prima jumătate a intervalului prevăzut de lege, deşi in speţă există multiple cauze de agravare a pedepsei (concurs, infracţiuni continuate), inculpatul nu a recunoscut faptele, nu a acoperit prejudiciile şi s-a orientat in activitatea sa spre inducerea in eroare şi diminuarea semnificativă a patrimoniului unui număr mare de persoane (de vârstă înaintată) evident lipsite de posibilităţi fizice de concentrare şi reacţie.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul Ş.A., solicitând reindividualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare precum şi obligarea sa doar la sumele cu privire la care există probe că părţile vătămate au fost prejudiciate.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate de apelant şi de dispoziţiile art. 371 Cpp, potrivit cărora instanţa este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, tribunalul apreciază că apelul este nefondat, pentru motivele care urmează:

Astfel, prin rechizitoriul nr. 6769/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost trimis în judecată, în stare de arest, inculpatul Ş.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev de art 208 alin 1, 209 alin 1lit a C.pen., cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art 215 alin 1 si 2 C.pen cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art. 192 alin 2 cu aplic art 33 lit a C.pen. , toate cu aplic art 33 lit a C.pen., reţinându-se că: în zilele de 23.03.2009, 14.05.2009, 21.05.2009, 28.05.2009 şi 25.06.2009 inculpatul a pătruns fără drept, prin folosirea unei calităţi mincinoase, împreuna cu o alta persoana, rămasa neidentificata, în locuinţele părţilor vătămate N.O., E.E., T.L:, G.C., O.I. le-a indus in eroare cu privire la efectuarea unei revizii anuale DISTRIGAZ, însuşindu-si astfel pe nedrept diferite sume de bani, iar apoi a sustras sau a ajutat la sustragerea economiilor acestora.

În mod temeinic, instanţa de fond a constatat că din probele administrate rezultă că faptele au fost săvârşite de inculpat şi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 al.1 şi 2 Cod penal, furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal şi violare de domiciliu în formă continuată, prev. de art. 192 al. 2 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, aşa cum rezultă din plângerile si declaraţiile părţilor vătămate N.O., E.E., T.L:, G.C., O.I., procesele verbale de cercetare la fata locului plus planşele foto, rapoartele de constatare tehnico ştiinţifica, procesul verbal de vizualizare a imaginilor video, procesele verbale de recunoaştere din planşa foto, procesele verbale de recunoaştere din grup, procesul verbal de verificare in baza de date a Oficiului National al Registrului Comerţului, chitanţele lăsate de inculpatului Ş.A. la domiciliile parţilor vătămate, declaraţiile inculpatului Ş.A..

De asemenea, în mod corect prima instanţă a înlăturat afirmaţiile inculpatului Ş.A. în sensul că nu avea cunoştinţă ca persoana împreună cu care intra în locuinţele părţilor vătămate sub pretextul efectuării de revizii ar fi sustras bani din locuinţele acestora, întrucât din modalitatea în care cei doi au acţionat pentru distragerea atenţiei părţilor vătămate rezultă indubitabil că acesta avea cunoştinţă de acţiunile de sustragere comise de numitul B.G. şi că l-a ajutat pe acesta cu intenţie la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, ba chiar faptul că cei doi au acţionat după un plan prestabilit.

Astfel, prin deschiderea uşilor sub pretextul verificării caloriferelor, cei doi se asigurau că nu se află şi alte persoane în locuinţe, prin solicitarea contravalorii reviziei aceştia urmăreau să observe locurile unde părţile vătămate ţineau banii, iar prin solicitările de a merge la toaletă urmăreau distragerea atenţiei părţilor vătămate pentru a da posibilitatea sustragerii banilor.

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că pătrunderea în locuinţele părţilor vătămate s-a făcut cu consimţământul acestora, Tribunalul constată că acest consimţământ nu a fost unul valabil, ci obţinut prin inducerea în eroare cu privire la calitatea persoanelor şi scopul pătrunderii acestora, motiv pentru care este evident că această pătrundere a fost efectuată fără drept, aşa cum a reţinut şi prima instanţă.

Cu privire la individualizarea pedepsei, judecătorul fondului a avut în vedere toate criteriile cuprinse în prevederile dispoziţiilor art.72 din C.p., respectiv dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Tribunalul reţine, atât modalitatea şi împrejurările concrete în care au fost comise faptele, dar în special gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor săvârşite ce reiese din numeroasele acte de executare reţinute, din modul de operare prestabilit în care acesta a acţionat, din împrejurarea privind vârsta părţilor vătămate, atitudinea procesuală nesinceră şi oscilantă a inculpatului apreciind că, pedepsele aplicate de prima instanţă şi pedeapsa rezultantă în urma contopirii, au fost corect individualizate şi în măsură să satisfacă cerinţele prev. de art.52 din C.p.

Solicitarea inculpatului de a se reţine circumstanţe atenuante este nefondată, Tribunalul apreciază că simpla lipsă a antecedentelor penale nu poate conduce automat la reţinerea bunei conduite a acestuia înainte de săvârşirea faptei, cu atât mai mult cu cât gradul de pericol social al infracţiunilor reţinute este unul ridicat, iar inculpatul a dat dovadă de perseverenţă infracţională.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante aplicată pentru infracţiunile săvârşite în concurs, tribunalul nu poate proceda la individualizarea modalităţii de executare, singura modalitatea legală fiind aceea a executării în regim de detenţie.

În ceea ce priveşte motivele de casare pe latură civilă, Tribunalul reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în sensul că inculpatul prin faptele reţinute în sarcina sa a cauzat prejudicii părţilor vătămate, constând în sumele de bani solicitate părţilor vătămate ca şi contravaloare a pretinselor revizii, existenţa şi cuantumul acestora fiind dovedite cu „chitanţele” întocmite, dar şi sumele de bani sustrase din locuinţe.

Cu privire la acestea din urmă, Tribunalul precizează că potrivit art. 1003 Cod civil inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul independent de faptul că a primit sau nu vreo sumă de bani din cele sustrase.

Faţă de faptul că declaraţiile părţilor vătămate sunt constante în precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase şi faţă de faptul că aceste declaraţii se coroborează între ele în privinţa modului de operare, iar inculpatul a recunoscut că a pătruns în locuinţele acestora abia după ce i s-a adus la cunoştinţă existenţa urmelor dactiloscopice, atitudinea sa fiind nesinceră, Tribunalul apreciază ca fiind dovedit prejudiciul solicitat de acestea, fiind imposibil pentru părţile vătămate să dovedească cu probe directe existenţa şi cuantumul economiilor. 

În  concluzie, în  conformitate cu dispoziţiile art.379 pct.1 lit.b din C.p.p., Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat.

În baza art.383 rap. la art.350 C.p.p. va menţine starea de arest a inculpatului.

În baza art.383 C.p.p. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenţia de la  16. 03. 2010 la zi.

În baza art.192 alin.2 din C.p.p. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

DISPOZITIV:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Ş.A. împotriva sentinţei penale nr. 1025/05.11.2010  pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

În temeiul art. 383 alin. 11 C. pr. pen. menţine arestarea preventivă a apelantului – inculpat.

În temeiul art. 383 alin. 2 C. pr. pen. deduce din pedeapsa aplicată apelantului – inculpat prin sentinţa apelată durata prevenţiei de la  16. 03. 2010 la zi.

În baza art. 192 alin.2 Cod proc. pen. obligă apelantul – inculpat la plata sumei de  200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul parţial pentru avocat din oficiu, în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11.01.2011.