Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamântul acestuia, în scopul de a si-l însusi pe nedrept, constituie infractiunea de furt prev. de art. 208 Cod penal. Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica proprie, ca, de exemplu, energia electromagnetica.
Prin sentinta penala nr. 6087 din 16.12.2003, Judecatoria Tg-Jiu, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod pr. penala, a achitat pe inculpatul B.A., pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 208 alin.2 Cod penal rap. la art. 208 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
În esenta, pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :
Astfel, reprezentantii partii civile S.C. R.C.S. – SA, Bucuresti, punctul de lucru Tg-Jiu, împreuna cu lucratori din cadrul politiei, a depistat la adresa la care locuia inculpatul o improvizatie ce facea posibila sustragerea semnalului TV, de la cutia de distributie montata în casa scarii blocului.
Mai exact, a fost identificat un cablu litat foarte subtire, montat în centrul unei mufe, care, printr-un orificiu, era tras în camera din apartamentul în care locuieste inculpatul, prin acesta sustragându-se semnal TV.
Prejudiciul cauzat partii civile a fost evaluat la suma de 6.826.400 lei, acesta reprezentând contravaloarea energiei magnetice sustrase ( semnal TV ), la care se adaugau unele cheltuieli facute ca urmare a întreruperii semnalului TV, transmis abonatilor, cât si costul abonamentului pentru perioada de 36 luni, anterioare constatarii faptelor.
Apreciind asupra probatoriului administrat, instanta de fond a stabilit ca fapta imputata inculpatului nu este prevazuta de legea penala, adoptând, în consecinta, o solutie corespunzatoare de achitare, cu motivarea ca semnalul TV vizeaza energia electromagnetica, si ca aceasta nu are valoare economica proprie, fapt rezultat din împrejurarea ca semnalul respectiv nu poate fi cuantificat, masurat…
Pe de alta parte, a mai stabilit instanta de fond, ca prejudiciul invocat de partea civila decurge doar din contractul de prestari servicii, fiind rezultatul încalcarii unor dispozitii ale acestuia.
Împotriva sentintei primei instante, a declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Tg-Jiu, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, în sensul ca atât situatia de fapt retinuta, cât si solutia de achitare a inculpatului sunt gresite, întrucât energia electromagnetica poate constitui obiect material pentru infractiunea de furt, prev. de art. 208 alin.2 Cod penal, energie ce are o valoare economica proprie, posibil de determinat.
Apelul declarat de parchet a fost respins ca nefondat prin decizia nr.155 din 10.03.2004, a Tribunalului Gorj, instanta care, integral, a însusit motivarea data solutiei instantei de fond, pe care a apreciat-o ca fiind legala si temeinica.
Criticând în recurs hotarârile anterioare, Parchetul de pe lânga Tribunalul Gorj, a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 16 Cod pr. penala, sub aspectul ca gresit a fost achitat inculpatul pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 208 alin.2 Cod penal rap. la art. 208 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, sustinând, în esenta, ca, dimpotriva, semnalul TV constituie o energie cu valoare economica proprie.
Recursul declarat a fost apreciat ca fondat, Curtea stabilind ca în cauza este aplicabil cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 16 Cod pr. penala, întrucât atât instanta de fond, cât si instanta de apel, dupa valorificarea probatoriilor, au adoptat solutii gresite cu privire la inculpat, apreciind ca fapta acestuia nu este prevazuta de legea penala.
În realitate, a stabilit Curtea, semnalul video complex color SUCC, reprezinta o energie electromagnetica care poate fi masurata, unitatea de masura folosita fiind MHz ; aceasta energie are valoare economica determinata, în principal, de cheltuielile pentru captarea, prelucrarea si retransmiterea semnalului.
Faptul ca acest semnal electromagnetic nu poate fi „ înmagazinat, depozitat etc.”, nu are nici-o semnificatie asupra naturii sale, el fiind, în esenta, o energie, pentru producerea careia se înregistreaza cheltuieli cu materia prima, cu personalul s.a.
Pentru a avea acces la anumite programe si pentru a obtine dreptul de retransmisie a acestora prin fir, cablu, fibra optica sau fara fir, inclusiv prin satelit, partea civila S.C. R.C.S. – SA, Bucuresti, plateste drepturile de autor, precum si taxe pentru obtinerea unor receptii, cu alte cuvinte, sume de bani, ce trebuie sa se regaseasca în pretul abonamentului pe care urmeaza sa-l plateasca fiecare client beneficiar.
Prin urmare, în considerarea acestor argumente, dupa admiterea recursului, potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d Cod pr. penala, casarea hotarârilor anterioare, în rejudecare, s-a retinut fata de inculpat infractiunea prev. de art. 208 alin.2 rap. la art. 208 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
Însa, s-a apreciat ca fapta savârsita de inculpat, prin atingerea minima adusa valorilor aparate de lege, cât si prin continutul ei concret ( prejudiciul cauzat fiind relativ mic, de 6.826.400 lei ), este în mod vadit lipsita de importanta, neprezentând pericolul social al infractiunii mai sus descrise, în cauza fiind retinute dispozitiile art.181 Cod penal, în raport de care, cu privire la inculpat, a fost adoptata, în recurs, o solutie de achitare potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b1 Cod pr. penala.
