Însuşirea bunului găsit. Furt. Asemănări şi deosebiri. Necesiatatea probării actului de sustragere al paşaportului aparţinând altei persoane.


Însuşirea bunului găsit. Furt. Asemănări şi deosebiri. Necesitatea probării actului de sustragere al paşaportului aparţinând altei persoane.

C. pen. – art. 216

În lipsa unor probe certe din care să rezulte sustragerea unui paşaport cu care inculpatul s-a legitimat, încadrarea juridică este cea de însuşire a bunului găsit şi nu cea de furt.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, decizia  nr. 518 din 4 mai  2006

Curtea de Apel Timişoara a admis recursul parchetului împotriva deciziei penale nr. 73 din 9 februarie 2006 a Tribunalului Arad, pe care a casat-o împreună cu sentinţa Judecătoriei Arad nr. 1586 din 5 septembrie 2005, iar în rejudecare l-a condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de însuşire a bunului găsit, în urma schimbării încadrării juridice din infracţiunea de furt.

Inculpatul s-a legitimat la frontieră cu un paşaport aparţinând altei persoane, pe care susţinea că l-a găsit pe stradă.

Nu se poate reţine infracţiunea de furt deoarece actul de sustragere nu a putut fi dovedit, activitatea de „luare” în raport de cea de „găsire” fiind cea care determină deosebirea dintre furt şi însuşirea bunului găsit.