Pe rol fiind soluţionarea cererii de ridicare a controlului judiciar formulată de petentul-inculpat, IFA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul-inculpat IFA asistat de avocat din oficiu BT.
Procedura de citare cu petentul este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care :
Petentul inculpat IFA, depune la dosar o cerere de schimbare a măsurii controlului judiciar, precizând că solicită să-i fie ridicată obligaţia de a nu părăsi ţara.
Se procedează la ascultarea inculpatului care arată că soţia sa, IA, se află arestată în Germania şi doreşte să-i facă o vizită. În acest sens, depune la dosar copia certificatului de căsătorie. Totodată, arată că există o firmă de transport intern şi internaţional care, în situaţia ridicării controlului judiciar, l-ar angaja pentru a efectua transporturi în străinătate. Precizează că îşi asumă răspunderea de a se prezenta la fiecare termen de judecată. Solicită instanţei să i se încuviinţeze să părăsească ţara chiar şi pentru 2-3 zile pentru a-şi putea vedea soţia.
Întrebate fiind, părţile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri instanţa acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de ridicare parţială a control judiciar.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul în fond, solicită respingerea cererii formulate de inculpat, apreciind că inculpatul nu a făcut dovada că deţine un atestat pentru efectuarea de transporturi interne şi internaţionale. În ce priveşte solicitarea potrivit căreia inculpatul doreşte să-şi viziteze soţia aflată în stare de detenţie în străinătate, nu o apreciază ca fiind în măsură să ducă la admiterea cererii.
Apărătoarea petentului-inculpat, având cuvântul în fond, solicită admiterea cererii şi ridicarea măsurii controlului judiciar.
Petentul-inculpat IFA, având ultimul cuvânt solicită să fie lăsat să plece din ţară chiar şi pentru câteva zile.
INSTANŢA
Deliberând constată că:
Prin cererea depusă la dosar de către inculpatul IFA, în dosarul penal 403/186/2012 arestat preventiv la data de 17.I.2009 şi eliberat provizoriu sub control judiciar la data de 26.04.2012 de către Tribunalul BN, s-a solicitat ridicarea măsurii controlului judiciar.
În motivarea cererii a arătat că doreşte să plece la muncă în străinătate în acelaşi loc unde a muncit şi înainte de a fi arestat. A menţionat că soţia sa este arestată în Germania şi vrea să meargă la ea să o vadă şi să-i ducă şi fetiţa în vârstă de 6 ani. Arată că îşi asumă răspunderea de a se prezenta la fiecare termen de judecată.
Instanţa, examinând cererea formulată de petent prin prisma motivelor invocate de acesta şi a dispoziţiilor legale, reţine următoarele:
Prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN în dosarul nr. 403/186/2012/a2, s-a admis recursul declarat de inculpatul IFA împotriva Încheierii penale din data de 20 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Beclean în dosarul penal nr. 403/186/2012/a5, s-a casat încheierea atacată şi rejudecând:
În baza art. 160/8a alin. 2 Cod procedură penală s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul IFA, trimis în judecată în dosarul nr. 403/186/2012 al Judecătoriei Beclean.
S-a dispus, conform art. 160/2 alin. 3 Cod procedură penală, ca pe timpul liberării provizorii inculpatul să respecte următoarele obligaţii:
-să nu depăşească limita teritorială fixată, respectiv judeţul Bistriţa-Năsăud, decât cu încuviinţarea instanţei;
-să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, respectiv la Secţia Rurală de Poliţie Petru Rareş, conform programului de supraveghere ce va fi întocmit sau ori de câte ori va fi chemat;
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;
-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
Conform art. 160/2 alin. 3/2 Cod procedură penală, s-a atras atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin se va lua în privinţa sa măsura arestării preventive.
Conform art. 160/2 alin. 4 raportat la art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală s-a dispus comunicarea deciziei la organele şi instituţiile menţionate de acest text de lege.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a statuat în mod definitiv că faţă de momentul procesual la care s-a formulat cererea de liberarea provizorie sub control judiciar, menţinerea stării de arestare preventivă a inculpatului, în condiţiile legii, nu se mai justifică, având în vedere durata procedurilor judiciare şi conceptul de „termen rezonabil”.
Prin prezenta cerere, inculpatul IFA a solicitat ridicarea parţială a controlului judiciar în sensul de a se ridica îndatorirea impusă inculpatului de a nu părăsi ţara, îndatorire care se regăseşte în conţinutul uneia din obligaţiile ce compun controlul judiciar instituit prin Decizia Decizia Penală nr. 94/R/2012 conform art. 160/2 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, respectiv aceia de a nu depăşi limita teritorială fixată, respectiv judeţul Bistriţa-Năsăud, decât cu încuviinţarea instanţei.
Instanţa reţine că potrivit art.160/3 C.pr.pen., controlul judiciar instituit de instanţă poate fi oricând modificat sau ridicat de aceasta, în total sau în parte, pentru motive temeinice.
Ori, faptul că petentul doreşte să muncească în străinătate şi că există posibilitatea ca inculpatul să muncească la o firmă de transport intern şi internaţional care, în situaţia ridicării controlului judiciar, l-ar angaja pentru a efectua transporturi în străinătate nu poate fi apreciat ca un motiv temeinic de natură a justifica ridicarea controlului judiciar. Chiar dacă s-ar admite că restricţia cu privire la libertatea de mişcare, impusă inculpatului, i-ar aduce acestuia anumite prejudicii, aceasta rămâne, în continuare, necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.
Instanţa mai reţine că, la termenul de judecată din data de 29 iunie 2012, inculpatul a formulat o altă cerere de ridicare a controlului judiciar, cerere ce a fost respinsă, inculpatul promovând calea de atac împotriva acesteia.
Astfel, instanţa reţine că, prin Decizia penală nr. 174/R/2012 a fost respins recursul declarat de inculpat, în considerentele deciziei, reţinându-se că cererea formulată de inculpat, întemeiată pe dorinţa acestuia de a efectua transporturi interne şi internaţionale, nu poate constitui un temei pentru ridicarea controlului judiciar instituit prin decizia penală arătată mai sus. Totodată, s-a reţinut că inculpatul nu a făcut dovada minimă că posedă permis de conducere, cu atât mai mult cu cât în cauza dedusă judecăţii, aflată pe rolul Judecătoriei Beclean, acesta este cercetat şi pentru comiterea infracţiunii de conducere fără permis, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. Nr. 195/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi a infracţiunii rutiere prev. de art. 86 alin. 3 din acelaşi act normativ,tot cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Prin urmare, instanţa reţine că împrejurările avute în vedere la soluţionarea definitivă a cererii de ridicare a controlului judiciar formulată anterior de inculpat la data de 29.06.2012 nu s-au schimbat şi nefiind dovedite alte motive temeinice se impune respingerea cererii de ridicare parţială a controlului judiciar.
Pe de altă parte, în faţa instanţei, inculpatul a solicitat să i se încuviinţeze să părăsească temporar ţara, pentru 2-3 zile pentru a-şi vizita soţia aflată în arest în Germania.
Se reţine că, în ce priveşte interdicţia impusă inculpatului, respectiv să nu depăşească limita teritorială fixată, aceasta poate fi ridicată şi temporar, şi în condiţii strict determinate, în cazul unor circumstanţe extraordinare instanţa care a dispus măsura poate încuviinţa depăşirea limitelor teritoriale fixate.
În speţă, nu s-au depus dovezi că soţia inculpatului este arestată în Germania, şi chiar dacă această situaţie ar fi reală nu este o situaţie excepţională faţă de care instanţă să aprecieze oportună încuviinţarea ca inculpatul să părăsească ţara, chiar temporar, în condiţiile în care la rândul lui inculpatul este cercetat în prezenta cauză, în care a fost arestat, iar apoi liberat provizoriu sub control judiciar, măsurile din conţinutul controlului judiciar având menirea de a da garanţiile necesare pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal dar şi de a se preîntâmpina comiterii unor noi infracţiuni de către inculpat.
Faţă de aceste considerente urmează a se respinge ca nefondată cererea de ridicare a controlului judiciar stabilit prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN şi în baza art. 192 alin. 2 C.pr. va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca nefondată, cererea de ridicare a controlului judiciar stabilit prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN, cerere formulată de petentul-inculpat, preventiv IFA – fiul lui S…şi F…, născut în mun. B…, fără studii, necăsătorit, un copil, fără ocupaţie, domiciliat în comuna P..R.., satul B…, nr. 140, jud. Bistriţa-Năsăud, recidivist, trimis în judecată în dos. 403/186/2012 al Judecătoriei Beclean
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 50 lei.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică din data de 16 august 2012, ora 16.
