În raport de situaţia de fapt relevată de probele administrate, prima instanţă a stabilit corect că fapta inculpatului H. N. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,e alin.3 lit.b Cod penal din 1969 cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal din 1969.
Dispoziţiile alin.3 lit.b din art.209 incriminează furtul de componente ale sistemelor de irigaţii, a căror sustragere poate provoca urmări deosebite activităţilor umane, poate aduce mari pierderi proprietarului sau posesorului şi în acelaşi timp mari avantaje ilegale inculpatului.
De aceea, legiuitorul a înţeles să protejeze mai eficient aceste categorii de bunuri, fără a face distincţie între tipul de proprietate, privată sau publică.
În speţă, din actele şi lucrările dosarului rezultă că cei 40 metri de furtun sustraşi de inculpat fac parte din componentele sistemului de irigaţii de pe suprafaţa de 1,15 ha teren arabil cultivat cu legume aparţinând persoanei vătămate şi au un rol important în funcţionarea sistemului, permiţând trecerea apei spre solul care are nevoie de irigaţii.
Ca atare, încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului este corectă, sustragerea furtului din sistemul de irigaţii constituie infracţiunea de furt calificat prev. de art.209 alin.3 lit.b Cod penal, chiar dacă sistemul de irigaţii este în proprietate privată a unei persoane fizice.
