Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – litigiu având ca obiect refuz acordare drepturi protecţie socială, persoane cu handicap. Lipsa dovezilor privind debutul precoce al afecţiunii generatoare de handicap.
În speţă, aşa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronşic.
Contrar opiniei instanţei de fond, instanţa de recurs reţine că, aşa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronşic mixt corticodependent, cu insuficenţă pulmonară cronică şi disfuncţie ventilatorie restrictivă moderată, însă acest diagnostic este menţionat pentru prima data într-un document medical în data de 17.04.1990 (primul document existent la dosar care atestă această afecţiune este o reţetă medicală din data de 17.04.1990).
Contrar opiniei instanţei de fond, instanţa de recurs reţine că, aşa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronşic mixt corticodependent, cu insuficenţă pulmonară cronică şi disfuncţie ventilatorie restrictivă moderată, însă acest diagnostic este menţionat pentru prima data într-un document medical în data de 17.04.1990 (primul document existent la dosar care atestă această afecţiune este o reţetă medicală din data de 17.04.1990).
Nici expertiza medico-legală nu a putut determina, pe criterii ştiinţifice, un alt moment al debutului bolii.
Nici expertiza medico-legală nu a putut determina, pe criterii ştiinţifice, un alt moment al debutului bolii.
În consecinţă, afecţiunea reclamantei nefiind congenitală sau contractată precoce, aceasta nu se încadrează în categoria afecţiunilor respiratorii care determină încadrarea în grad de handicap.
În consecinţă, afecţiunea reclamantei nefiind congenitală sau contractată precoce, aceasta nu se încadrează în categoria afecţiunilor respiratorii care determină încadrarea în grad de handicap.
Secţia de contencios administrativ şi fiscal – Decizia nr.10433/21 octombrie 2013
Prin sentinţa nr. 2816/CA/2013 a Tribunalului Sibiu a fost admisă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M.I. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECTIEI SOCIALE, DIRECŢIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA ŞI PROTECTIA COPILULUI S., COMISIA SUPERIOARA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP DIN CADRUL MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE şi a fost anulată Decizia nr.(…)/2012 privind anularea certificatului de încadrare în grad de handicap;
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:
Prin Decizia nr. (…)/2012 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale s-a dispus anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (…)/2010, eliberat reclamantei de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din cadrul Consiliului Judeţean S.
La baza emiterii acestei decizii, a stat Raportul de reevaluare nr. (…)/2012 întocmit de către Comisia de experţi, raport care cuprinde rezultatele evaluării sociale, medicale şi psihologice, iar la concluziile şi recomandările medicului, s-a stabilit că pe baza datelor clinice şi paraclinice existente la momentul evaluării, şi prin lipsa documentelor medicale ulterioare, care să ateste existenţa şi evoluţia bolii în timp, nu se confirmă diagnosticul de încadrare, concluzionându-se că nu se menţine încadrarea în grad şi tip de handicap, cu propunerea de anulare a statutului de persoană cu handicap, întrucât nu au fost identificate elementele definitorii pentru handicap.
În motivarea propunerii efectuate prin acest raport de reevaluare s-a arătat că în conformitate cu concluziile reevaluările de specialitate medicale, psihologice şi sociale, prin lipsa documentelor medicale anterioare, care să ateste prezenţa şi evoluţia bolii în timp, nu se confirmă existenţa afecţiunii medicale generatoare.
În fapt, Tribunalul a reţinut că raportul de reevaluare al reclamantei întocmit de Comisia de experţi, neagă atât existenţa bolii reclamantei, cât şi debutul precoce al acesteia.
Concluziile la care a ajuns comisia de experţi sunt infirmate de mijloacele de probă administrate de reclamantă constând în acte medicale, adeverinţe şi raport de expertiză medicală.
Astfel, din documentul nr. (…)/2012 eliberat de Spitalul Mun. M., ca urmare a unei solicitări efectuate de numita M.I. în care cerea să i se pună la dispoziţie documentele medicale privind internările în spital în perioada 1968-1975, rezultă că documentele medicale solicitate au fost distruse ca urmare a inundaţiilor din 1970-1975.
De asemenea, din suplimentul la raportul de expertiză medico – legală rezultă că datorită unor complicaţii specifice ale astmului bronşic (insuficienţă pulmonară cronică, disfuncţie ventilatorie, episoade repetate de pneumonie, bronşiectazii bilaterale), precum şi caracterul său corticodependent este atestată o evoluţie îndelungată a bolii de bază.
În lipsa unor documente medicale, anterioare emiterii deciziei de anulare a certificatului de încadrare în grad de handicap, medicul legist a fost într-o imposibilitate obiectivă de ordin medico-legal să se pronunţe asupra complicaţiilor, vechimii sau a momentului de debut al astmului bronşic, astfel încât Tribunalul a reţinut o stare de dubiu asupra stări medicale a reclamantei, stare care, potrivit principiului in dubio pro reo, îi este favorabilă.
În speţă, boala reclamantei întruneşte condiţiile unei afecţiuni handicapante, astfel că decizia de anulare a certificatului de handicap este nelegală şi neteminică.
Totuşi, afecţiunea reclamantei nu întruneşte condiţiile unui handicap grav, ci a unui accentuat cu specifice complicaţii ale astmului bronşic (insuficienţă pulmonară cronică, disfuncţie ventilatorie, episoade repetate de pneumonie, bronşiectazii bilaterale).
Astfel, potrivit diagnosticului, reclamanta suferă de astm bronşic, se încadrează la deficienţă accentuată, respectiv handicap accentuat.
Având în vedere aceste considerente a fost admisă acţiunea reclamantei.
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală pentru următoarele considerente:
•În raportul de evaluare emis de Comisia de Experţi în conformitate cu prevederile HG nr.84/2010 şi ale Ordinului nr.1506/2010 se menţionează că reclamanta nu a prezentat documente medicale care să ateste debutul precoce al bolii generatoare de handicap;
•Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză nu poate avea valoare probatorie în evaluarea gradului de handicap întrucât criteriile utilizate diferă radical de criteriile medico-psihosociale din legislaţia specială pentru protecţia peroanelor cu handicap. De asemenea, menţionează că singurele organe competente să efectueze procesul de evaluare complexă sunt comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap teritoriale din subordinea consiliilor judeţene, INML neavând competenţă în efectuarea unor expertize pentru stabilirea gradului de handicap.
În drept, se invocă dispoziţiile art. 299-316 Cod procedură civilă şi art. 20 din Legea nr.554/2004.
Reclamanta M.I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate aceasta fiind legală şi temeinică.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul reclamantei urmează a fi admis datorită următoarelor considerente:
Prin Ordinul nr.762/2007 au fost aprobate criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap.
Potrivit capitolului 4, secţiunea D din Anexa I a actului normativ menţionat anterior, evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor sistemului respirator are loc în cazul afecţiunilor respiratorii cronice, contractate precoce (copilărie, adolescenţă până la 26 de ani) care determină tulburări funcţionale permanente sau care riscă să devină permanente (ex. astmul bronşic).
Aşadar, încadrarea în grad de handicap este condiţionată de încadrarea afecţiunilor respiratorii în categoria celor congenitale sau contractate precoce.
În speţă, aşa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronşic
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, a admis recursul pârâtului şi a modificat în tot sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
