Contencios administrativ şi fiscal – litigiu privind domeniul public – obligaţia de a face


R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINTA CIVILA NR. 2155

Sedinta publica din 18 noiembrie 2015

Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea si înregistrata la nr. xxxx/88/28 aprilie 2015 reclamantii MHR, PFA CSP, PDM, PFA SLC, CRN, PTN, PLR si CRC în contradictoriu cu pârâtii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA GRINDU, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GRINDU si PRIMARUL COMUNEI GRINDU au solicitat obligarea la initierea procedurii de concesionare a izlazului comunal, încheierea contractului de concesiune potrivit OG nr.34/2006 pentru suprafata de pajiste ce revine în raport de animalele detinute si obligarea la plata de despagubiri în cuantum de 50.000 lei cu titlu de daune morale.

În motivare arata ca, sunt crescatori de animale de pe raza localitatii Grindu, jud. Tulcea care nu-si pot desfasura activitatea principala din lipsa dreptului de a pasuna pe izlazul comunal al localitatii, desi începând cu anul 2013 au solicitat în nenumarate rânduri sa se demareze procedura de concesionare a pasunilor însa s-a comunicat ca exista contracte de închiriere valabile pâna în anul 2014.

Arata ca, din acest motiv s-a depus prima solicitare scrisa în cursul anului 2014, solicitarea care nu a primit raspuns, s-a revenit cu cerere în data de 18.03.2015 si desi au trecut mai mult de 30 de zile nu s-a primit raspuns nici la aceasta solicitare.

Mai arata ca, prin hotarârea nr.139/23.03.2006 a Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor Tulcea a fost validata suprafata totala de izlaz comunal a comunei Grindu, suprafata totala de 1488,96 ha izlaz, din care 451,31 ha pasune si 1037,65 ha arabil.

Se mai arata ca, prin cererile depuse s-a aratat ca sunt crescatori de animale, cu animale înscrise în sistemul RNE si au fost prezentate adeverinte în acest sens, însa cererile nu au fost solutionate, desi potrivit art.5 alin.1 din Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr.34/2013, coroborate cu prevederile OUG nr.34/2013, în calitate de crescatori de animale au dreptul de utilizare a pajistilor aflate în domeniul public si/sau privat al comunei, iar art.6 pct.1-4 din norme prevede expres modalitatea de încheiere a contractelor de asociere/concesiune pasuni.

În dovedirea cererii, reclamantii au depus la dosar în copie conforma cu originalul: cerere, hotarârea nr.139/23.03.2006, adeverinte RNE.

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozitiile Legii nr.554/2006.

La data de 11 iunie 2015, în aparare, pârâtul UAT Comuna Grindu a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind obligarea la încheierea contractului de concesiune potrivit OG nr.34/2013, motivat de faptul ca, se încheie contracte de concesiune sau închiriere cu potentiali concesionari/chiriasi numai daca acestia vor îndeplini conditiile impuse prin documentatia de concesiune/închiriere si cu respectarea prevederilor legale si este posibil ca în urma demararii procedurii ce urmaza a se derula, reclamantii sa nu îndeplineasca la momentul atribuirii conditiile prevazute de lege.

Referitor la capatul de cerere privind obligarea la initierea procedurii de concesionare a izlazului comunal, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, motivat de faptul ca, pentru a putea aproba documentatia de concesiune/închiriere este necesara, conform prevederilor în vigoare începând cu data de 18.02.2015 data intrarii în vigoare a HG nr.78/2015, finalizarea amenajamentului pastoral de catre comisia constituita conform art.8 alin. 2 din HG nr.64/2015 si numai dupa definitivarea documentatiei, Consiliul Local al comunei Grindu va putea aproba prin hotarâre conform art.9 alin.7^2 din OG nr.34/2013 documentatia si demara procedura de încheiere a contractelor de concesiune/închiriere pentru pajisti.

Cu privire la capatul de cerere privind obligarea la plata unor despagubiri cu titlu de daune morale, solicita respingerea acestuia ca nefondat, motivat de faptul ca nu se considera obligati la nicio reparatie fata de reclamanti întrucât acestia nu pot dovedi existenta unui prejudiciu.

În cauza a fost administrata proba cu interogatoriu, interogatoriu ce a fost luat pârâtilor.

Analizând cauza, în raport cu probele administrate, instanta retine urmatoarele:

Reclamantii sunt crescatori de animale si în luna martie 2015, au solicitat pârâtei concesionarea unor suprafete de pajiste, proportional cu numarul de animale pe care îl detin, cereri ce însa nu au fost rezolvate pâna în prezent, astfel ca s-a promovat prezenta cerere de chemare în judecata.

Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, modul de gestionare a pajistilor se stabileste prin amenajamente pastorale, respectiv o documentatie care cuprinde masuri tehnice, organizatorice si economice necesare exploatarii pajistilor.

Conform art. 9 alin. 2 din OUG nr. 34/2013 care arata ca “pentru punerea în valoare a pajistilor aflate în domeniul public al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor si pentru folosirea eficienta a acestora, unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotarârile consiliilor locale, în baza cererilor crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în conditiile legii, pentru suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute în exploatatie, pe o perioada cuprinsa între 7 si 10 ani”.

Prin Legea Nr. 86 din 27 iunie 2014 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 a fost introdus art. 9 alin. 7 2 care impune ca “Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotarârile consiliilor locale, au obligatia de a include în cadrul documentatiei de concesiune sau închiriere a pajistilor permanente amenajamentul pastoral si conditii speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.

În ceea ce priveste termenul de realizare al acestora, din art. III al HG Nr. 78 din4 februarie 2015 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1.064/2013 se retine ca “Proiectele de amenajamente pastorale prevazute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate si completate prin prezenta hotarâre, se aproba, în conditiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotarâri”, astfel încât termenul pâna la care ar fi trebuit a fi realizat a expirat în cursul lunii iulie 2015.

De la acel moment, în conditiile art. 9 alin. 7 2 si 8 din OUG nr. 34/2013 ar fi trebuit ca consiliul local al comunei sa initieze procedura de concesionare, ceea ce nu a facut, lucru care a nemultumit reclamantii care nici în prezent nu beneficiaza de dreptul legal la pasunat.

Se observa ca pârâtii nu au respectat termenul prescris de art. III al HG Nr. 78 din4 februarie 2015, nerealizându-se proiectul de amenajare pastorala, care sa fie supus aprobarii prin Hotarârea Consiliului Local.

A rezultat din probele administrate si din sustinerile pârâtei din întâmpinare ca procedura privind întocmirea proiectului de amenajament pastoral se afla în derulare, fiind încheiate contractul cu Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Tulcea nr. 4 din 14.05.2015, cu valabilitate 19.05.2015 – 19.06.2015 si contractul nr. 34/10.06.2015, cu Asociatia SOLT Constanta, cu durata de 60 zile începând cu 11.06.2015, termene care în prezent sunt expirate.

Este adevarat ca pentru aprobarea documentatiei de concesiune este necesara finalizarea amenajamentului pastoral de catre Comisia constituita conform art. 8 alin. 2 din H.G. Nr. 64/2015 si ca dupa definitivarea documentatiei Consiliul Local va putea aproba prin hotarâre documentatia si demararea procedurii de încheierea contractelor de concesiune pentru pajisti dar faptul ca nu s-au respectat termenele înlauntrul carora trebuiau realizate documentatiile nu poate fi un argument ca cererea reclamantilor nu este îndreptatita si nicidecum nu le este imputabila acestora care nici la acest moment al sfârsitului de an, nu si-au putut obtine dreptul la pasunat pentru animalele pe care le detin.

Drept urmare, demersul reclamantilor este unul legal, astfel ca instanta apreciaza ca pârâta poate sa fie obligata sa initieze procedura de concesionare a pajistii – procedura care implica în prealabil si urgentarea definitivarii documentatiei specifice pentru amenajamentul pastoral, pe care sa o supuna apoi aprobarii prin hotarâre a Consiliului Local si, implicit, initierea procedurii de încheiere a contractului, faza ulterioara definitivarii documentatiei si aprobarii Consiliului Local.

In ce priveste al doilea capat de cerere referitor la obligarea pârâtei sa încheie contractul de concesiune, instanta retine ca, potrivit art. 8 alin. 2 si art. 18 alin. 4 lit. b din Legea nr. 554/ 2004, are competenta abstracta de a dispune ca autoritatea publica sa încheie contractul la care reclamantul este îndrituit.

Dar, verificarea conditiilor pe care trebuie sa le îndeplineasca crescatorii de animale, pentru a fi persoane îndrituite la încheierea conditiilor revine autoritatii locale în conditiile impuse de art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.064/2013.

Astfel, instanta nu poate analiza în acest moment daca reclamantii îndeplinesc conditiile pentru a se încheia contracte de concesiune, încheierea contractelor fiind ulterioara momentului aprobarii proiectul de amenajare pastorala.

Mai mult decât atât, pretul ca element esential al contractului este stabilit de catre consiliile locale, în functie de capacitatea de pasunat si de pretul mediu al masei verzi comunicat de consiliile judetene.

Fata de cele aratate anterior, se va admite exceptia inadmisibilitatii cererii privind obligarea pârâtelor la încheierea contractului de concesiune si va respinge acest capat de cerere ca inadmisibil.

De asemenea, se va respinge capatul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale ca nefondat, reclamantii nemotivându-si în nici un fel acest capat de cerere, iar din actele dosarului nerezultând îndeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale.

1