Impozitarea veniturilor din activităţile societăţilor comerciale în primul an de funcţionare. Opţiunea între impozitul de venitul microîntreprinderilor şi impozitul pe profit.


Impozitarea veniturilor din  activităţile societăţilor comerciale în primul an de funcţionare.  Opţiunea între impozitul de venitul  microîntreprinderilor şi impozitul pe profit.

Articolul 1 din O.G.nr.24/2001, înainte de aprobare prin lege, privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor, instituie o facilitate pentru societăţile comerciale şi tocmai de aceea trebuie să le recunoască posibilitatea de a opta între aplicarea acestei facilităţi şi plata impozitului pe profit, chiar şi în primul an de activitate.

Secţia comercială şi contencios administrativ – Decizia civilă nr.684/1 noiembrie 2004

Prin sentinţa civilă nr.1081/CA/17.09.2003 pronunţată de Tribunalul Alba-secţia comercială şi contencios administrativ în dosar nr.4008/2003, s-a respins acţiunea în contencios fiscal, formulată de reclamanta S.C.”D.C.” S.R.L. Alba Iulia împotriva pârâtei D.G.F.P. Alba având ca obiect anularea deciziei nr.143/2003 a pârâtei şi a procesului-verbal nr.9/8.04.2003 întocmit de D.C.F. Alba.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art.1 din O.G. nr.24/2001, înainte de aprobarea acestei ordonanţe prin lege, astfel că în primul an de funcţionare încheiat la data de 31.12.2000, reclamanta îndeplinea condiţiile pentru a fi calificată ca microîntreprindere, astfel că în perioada septembrie-decembrie 2001 datora impozit pe venit şi nu impozit pe profit.

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta S.C. “ D.C.” S.R.L. Alba Iulia, solicitând a se dispune modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

În motivarea recursului se invocă prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că instanţa a interpretat greşit legea, întrucât reclamantei i-ar fi fost aplicabile prevederile O.G.nr.24/2001 dacă ar fi optat pentru facilităţile prevăzute în acest act normativ.

Că aşa trebuie interpretată ordonanţa o confirmă tocmai modificările aduse prin -legea de aprobare-  a Legii nr.111/2003.

Recursul este fondat.

Agenţii economici datorează de regulă, pentru activitatea desfăşurată impozit pe profit. Ca o facilitate acordată întreprinderilor mici şi mijlocii, O.G. nr.24/2001 prevede posibilitatea pentru acei agenţi economici care întrunesc condiţiile de a fi calificaţi ca microîntreprindere să plătească impozitul pe venit cuantificat la 1,5% din cifra de afaceri.

Această prevedere instituie o facilitate şi nu o situaţie mai grea în ce priveşte fiscalitatea, astfel că în mod firesc agenţilor economici trebuie să li se acorde posibilitatea de a opta între a plăti impozitul pe venit sau impozitul pe profit, chiar şi în primul an de activitate.

In speţă, dacă reclamanta ar fi obligată să plătească impozit pe venit, aceasta ar fi o sarcină fiscală mai împovărătoare decât dacă ar plăti impozit pe profit, situaţie demonstrată de calculele efectuate în cuprinsul cererii de chemare în judecată (fila 2 dosar fond).

Faţă de argumentele expuse anterior, instanţa a apreciat că hotărârea atacată este dată cu interpretarea greşită a legii, respectiv ordonanţei, chiar anterior aprobării prin lege, fără a presupune o aplicare retroactivă a art.1 din O.U.G. nr.24/2001 modificată prin Legea nr.111/2003.

S-a admis recursul reclamantei în temeiul art.304 pct.9 şi art.312 alin.2 Cod procedură civilă, s-a modificat hotărârea instanţei de fond, în sensul admiterii acţiunii reclamantei, anulării deciziei nr.143/2003 emisă de pârâtă şi a anulării parţiale a actului de control din 8 aprilie 2003-Capitolul VI.

A fost obligat organul de control administrativ-fiscal să refacă pentru perioada septembrie-decembrie 2001 controlul, verificând modul în care reclamanta a determinat impozitul pe profit.