SENTINŢA CIVILĂ NR.769/C DIN DATA DE 11.04.2007
Contravenţii la Legea nr. 61/1991. individualizare sancţiune. Condiţii pentru aplicarea sancţiunii cu avertisment.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la data de 29.01.2007 petentul S. I. a solicitat instanţei anularea procesului verbal de contravenţie întocmit de I.P.J. Constanţa – Poliţia Comunei 23 August.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancţiunii aplicate de agentul constatator cu sancţiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu are loc de muncă şi are în întreţinere doi copii minori.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din O.G. nr. 2/2001.
Organul constatator, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentata în faţa instanţei pentru combaterea plângerii.
Plângerea a fost depusă la organul constatator şi a fost înaintată instanţei spre competentă soluţionare.
Adresei de înaintare i-a fost anexat raportul întocmit de agentul constatator cu privire la încheierea procesului-verbal contestat.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probă pe care instanţa, apreciind că este pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cererii, a încuviinţat-o.
Au fost depuse la dosarul cauzei copii de pe certificatele de naştere ale minorilor S. P. şi S. F. şi certificatul de căsătorie al petentului.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei instanţa reţine următoarea situaţie de fapt.
Prin procesul – verbal de contravenţie contestat petentul a fost sancţionat cu amendă în sumă de 100 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 2 punctul 33 din Legea nr. 61/1991.
În sarcina petentului s-a reţinut că la data de 15.11.2006 nu s-a prezentat la postul de poliţie la cererea organelor de poliţie.
Petentul nu are loc de muncă stabil, este căsătorit şi are în întreţinere doi copii minori..
Petentul a avut o atitudine procesuală sinceră, a recunoscut şi şi-a manifestat în faţa instanţei de judecată regretul faţă de săvârşirea faptei.
Având în vedere situaţia de fapt reţinută instanţa apreciază că sunt întrunite cerinţele legale pentru admiterea în parte a plângerii formulate de către petent.
Potrivit dispoziţiilor art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere în faţa judecăţii trebuie să o dovedească.
Faţă de aceste prevederi legale şi având în vedere împrejurarea că petentul, prin probele administrate în cauză, nu a făcut dovada că nu se face vinovat de săvârşirea faptei ce i-a fost reţinută în sarcină şi pentru care s-a dispus sancţionarea prin procesul-verbal de contravenţie contestat, instanţa a apreciat că cererea de anulare a actului sancţionator pentru netemeinicie nu este întemeiată şi a respins-o.
Cât priveşte cererea de înlocuire a amenzii aplicate de agentul constatator cu sancţiunea avertisment instanţa a apreciat că sunt întrunite cerinţele legale pentru a fi admisă.
Potrivit art.5 alin.5 din OG 2/2001 ,, sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite’’, iar potrivit art. 21 alin.3 din OG 2/2001 „sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului…”
Potrivit art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care gravitatea faptei este redusă iar potrivit alin. 3, avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare nu prevede această sancţiune.
Analizând fapta săvârşită de petent prin prisma criteriilor legale de individualizare a sancţiunii contravenţionale prevăzute de textele legale anterior menţionate, tinând seama de gradul de pericol social redus al contravenţiei săvârşite de către petent, de împrejurarea că acesta nu are loc de muncă stabil, este căsătorit şi are în întreţinere doi copii minori instanţa a apreciat că menţinerea sancţiunii cu amendă în sumă de 100 lei este de natură a-l aduce pe contravenientul petent în situaţia de a nu-si putea îndeplini obligaţiile legale privitoare la întreţinerea, creşterea, învăţătura şi pregătirea profesională faţă de cei doi copii minori.
Faţă de aceste considerente şi având în vedere şi conduita sinceră manifestată de petent în cursul procesului instanţa a apreciat că sancţiunea cu avertisment este suficientă şi de natură a realiza atât funcţia de constrângere cât şi pe aceea de educare a petentului şi pentru a-l determina ca pe viitor să-şi conformeze conduita dispoziţiilor legale edictate în materie contravenţională.
Având în vedere considerentele de fapt şi de drept anterior expuse instanţa a admis în parte plângerea contravenţională, a respins ca nefondată cererea de anulare pentru netemeinicie a procesului verbal de contravenţie contestat, a anulat în parte procesul – verbal de contravenţie contestat, a dispus înlocuirea amenzii în sumă de 100 lei aplicată de agentul constatator cu sancţiunea avertisment şi exonerarea petentului de plata amenzii în sumă de 100 lei aplicată de agentul constatator.
În conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 instanţa a atras atenţia petentului asupra pericolului social al faptei săvârşite şi i-a pus în vedere ca pe viitor să respecte dispoziţiile Legii nr. 61/1991 edictate în vederea menţinerii ordinii şi liniştii publice.
Faţă de dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă instanţa a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
