Contravenientul C.M. a formulat plângere, înregistrată la Judecătoria Caracal la nr.51/207/2007, împotriva procesului verbal de contravenţie nr.21283/13.12.2006 întocmit de Primăria C. apreciind că este netemeinic şi nelegal.
În motivarea plângerii arată că prin procesul – verbal de contravenţie menţionat a fost sancţionat cu amendă de 10.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 26 lit.a. din Lg.50/1991, completată şi modificată la data de 13.12.2006.
Susţine contravenientul că situaţia de fapt reţinută în procesul – verbal nu corespunde realităţii, întrucât lucrările despre care se face vorbire în cuprinsul procesului – verbal nu sunt efectuate de el, iar pe de altă parte, nu era necesară obţinerea unei autorizaţii de construcţie, lucrările fiind de amenajare şi întreţinere.
Agentul constatator, respectiv pârâta Primăria Mun. C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii formulată de contravenient ca neîntemeiată întrucât în urma controlului efectuat s-a constatat că acesta a efectuat lucrări de extindere şi consolidare la locuinţa sa fără a avea autorizaţie de construcţie conform Lg.50/1991.
Acest lucru rezultă şi din planşele fotografice .
Examinând probele administrate in cauză, instanţa a reţinut că la data de 13.12.2006, agentul constatator a întocmit procesul – verbal de contravenţie pentru că numitul ,C.M. a efectuat lucrări de extindere şi consolidare a construcţiei sale, constând în înlocuirea şarpantei din lemn, extindere locuinţă în partea de sud cu încălcarea prevederilor art. 26 alin.1. lit.a. din Lg.50/1991.
Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor, L.R.,C.L.F.,G.M.A., contravenientul a efectuat aceste lucrări de înlocuirea şarpantei imobilului, a tocăriei din lemn cu tocărie termopan şi lucrări de tencuieli interior şi exterior.
De asemenea instanţa a constatat că procesul – verbal de contravenţie a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor OG.2/2001.
A constatat însă că sub aspectul dozării sancţiunii contravenţionale, sancţiunea amenzii contravenţionale este disproporţionat de mare în raport cu gravitatea faptei săvârşite, având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. ultim din OG.2/2001, potrivit cărora sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.
Luând în considerare şi dispoziţiile art. 21 alin.3. din OG.2/2001, instanţa a apreciat că prin urmare se impune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale, cu avertisment.
Pentru aceste considerente, prin sentinţa civilă nr.1318/2.04.2007 pronunţată în dosarul nr.51/207/2007, a admis plângerea formulată de contravenient şi a dispus înlocuirea amenzii contravenţionale aplicată prin procesul – verbal de contravenţie menţionat, cu avertisment.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, Primăria C. apreciind că este netemeinică şi nelegală întrucât contravenientul a efectuat lucrări la locuinţa sa cu nerespectarea prevederilor Legii nr.50/1991 respectiv fără a avea autorizaţie de construire.
Sancţiunea amenzii aplicată pentru această faptă este legală, iar potrivit art. 69 alin.4. lit.a din Normele metodologice de aplic are a Legii nr.50/1991 aprobate prin Ordinul nr.1430/2005, în domeniul disciplinei autorizării lucrărilor de construcţie nu se aplică sancţiunea avertismentului.
Tribunalul Olt, soluţionând recursul a constatat că lucrările efectuate sunt lucrări de întreţinere şi nu lucrări de extindere, lucrări care au constat în schimbarea acoperişului care se afla în stare avansată de degradare, fapt pentru care s-a înlocuit numai tabla fiind păstrată structura de lemn, iar faţada imobilului a fost înlocuită cu termopan, anterior având o structură metalică.
Pe de altă parte, instanţa de recurs a precizat că nu pot fi reţinute nici susţinerile recurentului că sancţiunea aplicată nu poate fi avertismentul, deoarece dispoziţiile legale invocate sunt stabilite printr-o normă juridică de nivel inferior , şi de aceea nu poate modifica prevederile OG.2/2001 privind modul de stabilire şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale.
Postat 5.11.2007
