2. Contestaţie decizie de sancţionare
La data de 26.08.2008, contestatorul C.M. a solicitat în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.C. „CFR CĂLĂTORI” SA Craiova, anularea deciziei de sancţionare nr. 288 din 30.07.2008 emisă de intimată şi obligarea pa restituirea sumelor reţinute actualizate.
În motivare, contestatorul a arătat că este angajat ca mecanic de locomotivă în cadrul Depoului CF Piteşti şi că prin decizia nr. 288 din 30.07.2008 a fost sancţionat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 10% pe două luni, în temeiul dispoziţiilor art. 264 (1) lit. d din Codul Muncii, precizând că nu se face vinovat de săvârşirea abaterilor reţinute de către intimată şi pentru care a fost sancţionat.
A mai arătat că sancţiunea a fost aplicată cu încălcarea prevederilor art. 266 lit. b,c şi d din Codul Muncii.
In scop probator a depus la dosarul cauzei, în copie, decizia de.288 din 30.07.2008 emisă de intimată, avizări din data de 01.07.2008 şi 02.07.2008, decizia nr. 1857 din 30.05.2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova şi sentinţa civilă nr. 4544 din 16.11.2005 pronunţată de Tribunalul Dolj.
În cauză, intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei ca neântemeiată.
S-a arătat că prin decizia nr. 288/30.07.2008, contestatorul, care are funcţia de mecanic de locomotivă la Depoul CF Piteşti – P.E.L.C. Craiova, a fost sancţionat disciplinar cu reducerea salariului de bază cu 10% pe a durată de două luni, pentru abaterile săvârşite în datele de 28.04.2008, 01.07.2008 şi 02.07.2008, constând în producerea de frânări de urgenţă repetate la trenurile 360-1 cu EA 365, 12193 cu EA 324, 12192 cu EA 324, datorită neacţionării butonului de ATENŢIE.
Intimata a precizat că, în timpul cercetării disciplinare prealabile din data de 14.07.2008, contestatorul şi-a recunoscut vinovăţia că nu a apăsat butonul ATENŢIE în timp util la trenul 12192 în data de 02.07.2008.
Au fost depuse la dosar actele care au stat la baza emiterii deciziei de sancţionare: raportul de cercetare nr. 14/GD/190/2008, fişa de sancţiuni, nota de relaţii din 14.07.2008, Ordinul nr. 17/a/447/1971 pct.11, Instrucţia nr. 201 Anexa I art. 19,pct. c şi Regulamentul Intern.
Prin sentinţa Nr. 6525/08.12.2008 Tribunalul Dolj a respins cererea reţinând următoarele:
Prin decizia nr. 288 din 30.07.2008, contestatorul C.M. angajat ca mecanic de locomotivă la Depoul CF Piteşti – P.E.L.C. Craiova, a fost sancţionat disciplinar cu reducerea salariului de bază pe două luni.
La aplicarea sancţiunii, intimata a avut în vedere raportul de cercetare disciplinară prealabilă nr. 14/GD/190/15.07.2008, conform căruia contestatorul se face vinovat de producerea de frânări de urgenţă repetate la trenurile 360-1 cu EA 365, 12193 cu EA 324 şi 12192 cu EA 324, datorită neacţionării butonului ATENŢIE.
Se reţine că în nota de relaţii luată contestatorului la data de 14.07.2008, acesta a recunoscut că se face vinovat de producerea frânării de urgenţă, deoarece nu a apăsat butonul ATENŢIE în timp util la trenul 12192 din 02.07.2008 şi nu a trecut în foaia de parcurs oprirea trenului 360-1 cu EA 365 în data de 28.04.2008.
Instrucţia 201 prevede la art. 11 alin 2, cazurile de frânare de urgenţă necomandată de către inst. INDUŞI constatate după banda de vitezometru neraportate de către mecanic se vor trata disciplinar cu severitate, iar la art. 19(1) lit. prevede că „în capitolul III al formularului Foaia de parcurs, mecanicul va înregistra opririle la semnale, precum şi opririle neprevăzute în linie curentă”.
Potrivit art.15 pct. II lit. b din Regulamentul Intern „salariaţilor le revine, în principiu următoarele obligaţii: să cunoască legile, regulamentele, instrucţiunile şi ordinele referitoare la serviciul ce-l îndeplineşte şi să se conformeze acestora, neputând invoca necunoaşterea lor”.
Conform art. 263 alin.2 din Codul Muncii , abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.
Rezultă deci, că pentru ca o faptă să constituie abatere disciplinară este necesar ca aceasta să fie săvârşită cu vinovăţie de către salariat şi să încalce unul din actele enumerate la art. 263 din Codul Muncii.
În speţă, în raport de notele de relaţii date de contestator în cadrul cercetării disciplinare prealabile în care acesta îşi recunoaşte vinovăţia în producerea abaterilor disciplinare reţinute în sarcina sa, precum şi de raportul de cercetare încheiat cu aceeaşi ocazie şi având în vedere reglementările menţionate mai sus, instanţa apreciază că faptele produse de contestator constituie abateri disciplinare, decizia de sancţionare emisă de intimată fiind legală şi temeinică, motiv pentru care a respins contestaţia ca nefiind întemeiată.
??
??
??
??
1
