LITIGIU DE ASIGURĂRI SOCIALE. DE SERVICIU.SECRETAR- DACTILOGRAF.
În lipsa unei menţiuni exprese nu se poate extinde sfera personalului auxiliar carebeneficiază de pensia de serviciu, legea referindu-se limitativ la personalul instanţelor judecătoreşti,parchetelor şi fostelor arbitraje nu şi la cel care a lucrat în fostele notariate de stat.
Reclamanta a susţinut că notariatul era subordonat Ministerului Justiţiei şi căavea cartea de muncă la tribunal, aspecte faţă de care s-a considerat angajata instanţei, însăpunctul său de vedere nu poate fi primit, notariatul fiind autonom de instanţe.
Decizia nr. 217/R-C.M./25 aprilie 2006, pronunţată de Curtea deApel Piteşti- Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Constată că, la data de 6 decembrie 2005 reclamanta L. M. a chemat înjudecată pe pârâtul Ministerul Justiţiei pentru a se constata că vechimea sa în muncăîn cadrul instanţei judecătoreşti, Tribunalul Vâlcea, ca personal auxiliar este vechimeîn specialitate, asimilând funcţiei de secretar-dactilograf cu funcţia de grefier-dactilograf cu consecinţa acordării pensiei de serviciu prevăzută de Legeanr.567/2004.
În motivarea acţiunii a susţinut că a funcţionat ca secretar-dactilografla Notariatul de Stat Drăgăşani, judeţul Vâlcea, aparţinând Ministerului Justiţiei dela data de 15 martie 1968 până la data de 1 noiembrie 1993, când s-a pensionat.
A mai susţinut că toate operaţiunile în cartea sa de muncă au fostefectuate timp de 25 de ani cât a lucrat de către Tribunalul Vâlcea a cărui angajată s-a considerat.
În atare situaţie consideră că funcţia de secretar-dactilograf pe care aexercitat-o este similară cu cea de grefier-dactilograf şi este îndreptăţită săbeneficieze de de serviciu prevăzută de Legea nr.567/2004 pentru personalulinstanţelor judecătoreşti, parchetelor, fostelor arbitraje, laboratoarelor decriminalistică şi Direcţiei penitenciarelor.
Tribunalul Vâlcea prin sentinţa civilă nr.36/19 ianuarie 2006 a respinsacţiunea reţinând în esenţă că pârâtul Ministerul Justiţiei nu are calitate procesualăpasivă faţă de disp.art.36 alin.1 din Legea nr.304/2004 care conferă personalitatejuridică tribunalului şi de susţinerea reclamantei că a fost angajata acestuia.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinţei de mai sus pe care acriticat-o pentru nelegalitate în sensul motivelor prev.de art.304 pct.9 Cod pr.civilă,susţinând că a fost dată cu aplicarea greşită a disp.art.68 alin.4 şi art.93 alin.2 dinLegea nr.567/2004 care se aplică cu efect retroactiv şi personalului auxiliarpensionat anterior intrării în vigoare, cât şi personalului auxiliar de specialitate alinstanţelor care a îndeplinit funcţia de secretar dactilograf.
Instanţa nu a ţinut cont că ea s-a aflat în această situaţie îndeplinindfuncţia de secretar-dactilograf în cadrul Notariatului de Stat Drăgăşani, judeţulVâlcea, care aparţinea Ministerului Justiţiei, având carte de muncă la TribunalulVâlcea.
În accepţiunea reclamantei funcţia de secretar-dactilograf se asimileazăcu cea de grefier-dactilograf din cadrul instanţei judecătoreşti, care beneficiază depensie de serviciu şi în această situaţie este îndreptăţită să aibă aceleaşi drepturi,întrucât a aprecia contrariul ar fi discriminatoriu faţă de alte categorii de personal(aprod, agent procedural) pe care legea nu i-a omis.
Recursul este nefondat.
În primul rând urmează a se observa că prima instanţă s-a pronunţatpe excepţie şi nu pe fond, iar reclamanta în recurs aduce sentinţei critici de fond cevor fi analizate, însă prin prisma motivului de recurs prev.de art.3041 Cod pr.civilă.
În al doilea rând, reţine în privinţa soluţiei adoptate că potrivit art.36alin.1 din Legea nr.304/2004, republicată, tribunalele sunt instanţe cu personalitatejuridică organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al Municipiului Bucureşti şi au deregulă sediul în municipiul sau reşedinţa de judeţ.
De asemenea, potrivit art.10 lit.n din Hotărârea nr.387/2005 aConsiliului Superior al Magistraturii de aprobare a Regulamentului de ordineinterioară al instanţelor judecătoreşti: Preşedintele Curţii de apel exercităprerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şiatribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelorde circumscripţie…” şi numeşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul dindepartamentul economico-financiar şi administrativ al curţii de apel şi al instanţelordin circumscripţia acesteia – aprobă transferul, delegarea, detaşarea şi dispunepromovarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal,în condiţiile legii”.
Totodată, potrivit H.G. nr.83/2005, privind organizarea şifuncţionarea Ministerului Justiţiei, acesta este organul de specialitate aladministraţiei publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului,care asigură elaborarea programului de guvernare în vederea bunei funcţionări ajustiţiei ca serviciu public şi veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cuprincipiile democratice ale statului de drept”.
Faţă de cele expuse, rezultă că între Ministerul Justiţiei şi tribunal, nuexistă subordonare ierarhică, aşa că Ministerul Justiţiei nu are calitatea de a sta înproces, cu privire la stabilirea pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar, chiardacă tribunalul i-a întocmit dosarul de pensionare, precum în cauză.
Prin urmare, corect instanţa de fond a respins acţiunea reţinând lipsacalităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei.
În al treilea rând, pe fondul cauzei, pretenţiile cauzei sunt nefondate,dispoziţiile legale evocate în recurs fiind corect aplicate.
Art.3 din Legea nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar despecialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, defineşte acest personal cafiind format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieriarhivari, informaticieni, registratori.
Deosebit, art.68 din acelaşi act normativ prevede că personalul auxiliarde specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor beneficiază la împlinireavârstei de pensionare prevăzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80%din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
De prevederile menţionate beneficiază şi personalul auxiliar pensionatanterior intrării în vigoare a legii.
Art.93 alin.2 dispune şi că în situaţia descrisă se află personalul auxiliarde specialitate al instanţelor şi parchetelor care a îndeplinit funcţia de secretar deprocuratură, secretar-dactilograf, dactilograf, precum şi secretar al fostelor arbitrajede stat sau departamentale.
În consecinţă, dispoziţiile legale evocate îndrituiesc la obţinerea pensieide serviciu personalul auxiliar aparţinând instanţelor judecătoreşti şi parchetelor înprincipal, asimilând şi pe cel din fostele arbitraje de stat.
Ca atare, în lipsa unei menţiuni exprese nu se poate extinde sferapersonalului auxiliar care beneficiază de pensia de serviciu, legea referindu-selimitativ la personalul instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi fostelor arbitraje nu şila cel care a lucrat în fostele notariate de stat.
Reclamanta a susţinut că notariatul era subordonat MinisteruluiJustiţiei şi că avea cartea de muncă la tribunal, aspecte faţă de care s-a consideratangajata instanţei, însă punctul său de vedere nu poate fi primit, notariatul fiindautonom de instanţe.
Este adevărat că neincluderea personalului auxiliar de la fostelenotariate apare ca discriminatoriu, însă omisiunea legii nu poate fi suplinită deinstanţă, pentru că ar constitui o imixtiune în puterea legislativă.În concluzie, va aprecia că recursul este nefondat, urmând a fi respins.
