Contribuţia datorată de pensionari este de 5,5% şi se aplică la întreaga şi nu doar la diferenţa dintre pensia sa şi pragul de 740 lei.
Decizia civilă nr.1183/25.08.2011 a Curţii de Apel Galaţi
Prin cererea formulată reclamantul L.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Parlamentul României – Camera Deputaţilor şi Casa Judeţeană de Pensii Bucureşti, restituirea sumelor plătite până în prezent la asigurări pe perioada de activitate şi ca pensionar. A cerut obligarea pârâţilor la plata sumei de 50 000 lei, cu titlu de daune morale.
Instanţa de fond a reţinut următoarele considerente:
Faţă de disp. art. 3 din Decretul 167/1958, pretenţiile reclamantului au fost analizate numai pentru perioada ulterioară datei de 30.10.2006, interval în care a avut calitatea de pensionar.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a invocat aspecte de tehnică legislativă care în opinia sa sunt nelegale şi îl prejudiciază.
Din acest punct de vedere şi pentru a face aplicabil principiul accesului la instanţă, se constată că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este în strânsă legătură cu fondul cauzei.
Prin prerogativa legiferării exercitată prin organele sale reprezentative, Parlamentul, respectiv Guvernul poate să intervină asupra drepturilor de asigurări sociale care au ca părţi personal plătit din fonduri publice, poate decide categoriile care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei şi respectiv care categorii de pensionari beneficiază de aceste servicii cu condiţia contribuţiei la fondul de asigurări sociale de sănătate.
Art.213 din Legea 95/2006 enumără persoanele care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei, iar potrivit art.257 (2^2) din aceeaşi lege, pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).
Reclamantul nu se încadrează în categoria persoanelor care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei.
Potrivit art. 69 din Legea 571/2003, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
Reclamantul consideră că aceste dispoziţii echivalează cu o restrângere nejustificată a drepturilor sale de asigurări sociale.
Având în vedere scopul legitim urmărit prin edictarea celor două legi, asigurarea unor servicii medicale tuturor persoanelor, se constată că este îndeplinită condiţia referitoare la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit şi există un echilibru echitabil între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului. Măsura legislativă criticată este aplicabilă în mod nediscriminatoriu, în sensul că această contribuţie se aplică tuturor categoriilor de pensionari aflaţi în situaţii identice, iar legile criticate nu aduc atingere substanţei dreptului, din moment ce condiţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie sunt respectate.
Dreptul la asigurări sociale de sănătate nu trebuie interpretat ca fiind un drept absolut, iar în virtutea prerogativelor legislative există posibilitatea şi dreptul legiuitorului de a lua faţă de personale pe care statul le susţine măsuri de restrângere a acestui drept.
În cauză există legi publice şi accesibile, există o motivaţie rezonabilă de restrângere a cuantumului pensiei (asigurarea unor servicii medicale tuturor), măsura nu afectează substanţa dreptului şi s-a aplicat faţă de toţi pensionarii care au pensia peste plafonul stabilit de lege.
Curtea de Apel a reţinut următoarele aspecte:
În cauză este vorba despre modul de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei sunt contribuabili ai sistemelor de asigurări sociale, începând cu 1 ianuarie 2011 conf. art.296 13 lit.d din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin OUG 117/2010.
Casa Judeţeană de Pensii calculează, reţine şi plăteşte potrivit prevederilor legale contribuţiile sociale obligatorii,în numele asiguratului, pentru pensionarii care depăşesc 740 lei conform art.296^3 lit.f pct.4 şi 5 din Codul fiscal 2011. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depăşesc 740 lei. Contribuţia lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie mai mică de 740 lei.
Contribuţia datorată de pensionari ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
Nu este corectă interpretarea reclamantului, că 5,5% cota se aplică doar la diferenţa dintre pensia sa şi pragul de 740 lei. Un argument în plus, în acest sens, faţă de cele expuse mai sus, este şi precizarea legiuitorului că prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie mai mică de 740 lei. Dacă teza corectă ar fi cea propusă de reclamant atunci nu mai era necesară această prevedere legală.
Până la intrarea în vigoare a OUG nr.107/2010 se prevedea că pentru pensionari contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe şi se calculează pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Deci, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calcula numai asupra diferenţei dintre cuantumul mai mare de 1000 lei şi suma de 1000 lei limita supusă impozitului pe venit. După intrarea în vigoare a OUG nr.107/2010 s-a modificat modul de calcul, CASS calculându-se la întreaga pensie.
Prin urmare teza reţinută de instanţa de fond este corectă.
