Art. 193 Cod penal


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SĂVENI-JUDEŢUL BOTOŞANI

Şedinţa publică de la 22 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE Marius – XXXXXXXX

Grefier XXXXXXXX

Ministerul Public parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni este reprezentat prin

Procuror XXXXXXXX

SENTINŢA PENALĂ Nr.

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul XXXXXXXX, persoană vătămată XXXXXXXX, părţi civile XXXXXXXX şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon‘’ Iaşi,  având ca obiect comiterea infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 08.12.2014, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când judecătorul a stabilit că pronunţarea va avea loc la data de 22.12.2014, când a dispus următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în dosarul de urmărire penală având nr. 460/P/2014 şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Săveni în data de 13.08.2014, sub nr. 1557/297/2014, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului XXXXXXXX, fiul lui XXXXXXXX, născut la data XXXXXXXX, în XXXXXXXX, cu domiciliul în loc. XXXXXXXX, posesor al CI seria XT, nr. XXXXXXXX, eliberată de SPCLEP Săveni, CNP: XXXXXXXX, cetăţean român, absolvent a 8 clase, agricultor, căsătorit, trimis în judecată sub aspectul comiterii infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

În actul de sesizare al instanţei s-a arătat în esenţă că în data de 03.04.2014, în jurul orelor 10:00, inculpatul XXXXXXXX a lovit-o pe persoana vătămată XXXXXXXX, în timp ce aceasta se afla în gospodăria sa din localitatea Ripiceni, judeţul Botoşani, cu un băţ în zona capului şi a feţei, provocându-i acesteia leziuni ce au necesitat 16-18 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia persoanei vătămate XXXXXXXX (f. 7-9, d.u.p.), declaraţiile martorilor XXXXXXXX (f. 18-19, d.u.p.), XXXXXXXX (f. 20-21, d.u.p.), XXXXXXXX (f. 22-23, d.u.p XXXXXXXX (f. 24-25, d.u.p.),  declaraţiile inculpatului XXXXXXXX (f. 14-17, d.u.p.) şi raport medico-legal nr. 460/D2 din 20.05.2014, eliberat de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani (f. 10-11, d.u.p.), înscrisuri medicale (f. 12-14, d.u.p.) .

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 23.09.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată din data de 10.11.2014, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras, în baza art. 374 C. proc. Pen, a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa a procedat la aducerea la cunoştinţa inculpatului a drepturilor sale procesuale. Consimţind să dea declaraţia în cauză, la termenul din 10.11.2014, inculpatul a fost audiat, context în care inculpatul a învederat instanţei că recunoaşte fapta cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată, precizând însă că nu a lovit-o pe persoana vătămată ci doar a împins-o deoarece aceasta din urmă încerca să îl lovească.

Inculpatul a solicitat instanţei ca instrumentarea cauzei să se facă numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală. Cererea inculpatului, după punerea în discuţia părţilor, a fost respinsă de instanţă, întrucât susţinerile inculpatului nu reprezintă o recunoaştere a faptelor reţinute în rechizitoriu, inculpatul contestând actul de lovire şi susţinând că nu a folosit nici un obiect contondent. Declaraţia acestuia a fost consemnată şi ataşată la dosar (f. 67).

La termenul din 10.11.2014,  persoana vătămată XXXXXXXX a învederat instanţei că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale. Totodată,  Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi s-a constituit parte civilă cu suma de 2296,34 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată XXXXXXXX, la care se adaugă dobânda legală până la achitarea prejudiciului.

În cursul cercetării judecătoreşti – la termenul din 08.12.2014 – au fost audiaţi martorii XXXXXXXX (f. 81), XXXXXXXX (f.82-83), XXXXXXXX (f. 84),  XXXXXXXX (f. 85). Tot la termenul din 08.12.2014, inculpatul şi-a manifestat acordul ca în cazul în care se va dispune o soluţie de condamnare să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească în condiţiile art.387 CPP, după închiderea dezbaterilor instanţa a reţinut cauza spre soluţionare.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, instanţa constată dovedită vinovăţia inculpatului faţă de săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus trimiterea sa în judecată, reţinând următoarea situaţie de fapt ce concordă întrutotul cu cea expusă în actul de sesizare al instanţei:

În dimineaţa zilei de 03.04.2014, inculpatul XXXXXXXX se deplasa cu o turmă de oi pe lângă limita proprietăţii persoanei vătămate XXXXXXXX, limita marcată de un gard viu,  context în care un ied din turma pe care o supraveghea a intrat pe proprietatea persoanei vătămate. La solicitarea persoanei vătămate de a-şi lua iedul de pe proprietatea sa şi de a manifesta mai multă diligenţă în ceea ce priveşte animalele pe care le supraveghea, inculpatul XXXXXXXX a început să adreseze cuvinte injurioase la adresa persoanei vătămate, iar ulterior inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată în zona capului cu băţul pe care îl folosea pentru a mâna cârdul de oi.

Faptul că între inculpat şi persoana vătămată a existat, în dimineaţa zilei de 03.04.2014, un conflict generat de modul în care inculpatul îşi supraveghea oile din cârd care s-a finalizat cu o lovitură din partea inculpatului asupra persoanei vătămate este recunoscut de inculpat – atât prin declaraţia data în faţa instanţei (f. 67) cât şi prin cea dată în fază de urmărire penală (f14-15 d.u.p.) – acesta contestând doar faptul că a lovit persoana vătămată cu băţul pe care îl folosea la oi, recunoscând însă că a lovit-o cu pumnul/mâna pe persoana vătămată.

În ceea ce priveşte acest aspect contestat de inculpat, instanţa reţine ca relevantă declaraţia dată în cauză de martora XXXXXXXX (f. 82), soţia persoanei vătămate care, se afla la aproximativ 20 de m de locul unde s-a petrecut incidentul şi a observat în mod direct momentul în care inculpatul a folosit băţul pe care îl avea asupra sa pentru a o lovi pe persoana vătămată în zona capului.

Faptul că inculpatul a folosit un obiect contondent atunci când a lovit-o pe persoana vătămată este confirmat şi de concluziile raportului medico-legal nr. 460/D2 din 20.05.2014, eliberat de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani (f. 10-11, d.u.p.) care la punctul 3 precizează că leziunile suferite de persoana vătămată s-au putut produce prin lovire cu şi de corp/plan dur, precum şi prin coroborarea declaraţiei martorului XXXXXXXX (f.84)– fiul persoanei vătămate – care deşi nu a fost de faţă în momentul incidentului a observat ulterior la locul de lângă gardul viu – unde s-a petrecut incidentul – o baltă de sânge, iar în momentul în care a ajuns în casă (unde fusese transportată iniţial persoana vătămată) a constatat faptul că acesteia îi curgea sânge din nas, fiind într-o stare de semiconştienţă, necesitând ulterior îngrijiri medicale de specialitate care nu au putut fi acordate nici la dispensarul din localitate, nici la Spitalul Judeţean din Botoşani, ci doar Spitalul Clinic de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi.

Raportat la cele arătate mai sus instanţa nu poate reţine susţinerea inculpatului că a lovit persoana vătămată doar cu pumnul şi că aceasta s-a lovit ulterior  când a căzut pământ, deoarece o asemenea lovitură (doar cu pumnul) – chiar coroborată şi cu celelalte afecţiuni medicale de care persoana vătămată suferea în momentul incidentului – nu ar fi condus la asemenea consecinţe/efecte în ceea ce priveşte starea de sănătate a persoanei vătămate.

Astfel, urmare a loviturii primite, persoana vătămată a suferit leziuni la nivelul capului care au făcut ca acesta să intre într-o stare de semiconştienţă, stare care a impus transportarea lui – cu atelajul hipo al martorului XXXXXXXX (f.81) – de către martorii XXXXXXXX şi XXXXXXXX la dispensarul din localitatea Ripiceni. În urma consultării de către cadrele medicale de la dispensarul menţionat s-a decis transportarea acestuia la Spitalul Judeţean Botoşani, de unde având în vedere starea de sănătate a persoanei vătămate  aceasta a fost transferată la  Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon”,  unde a fost diagnosticată cu „fractură perete anterior sinus maxilar stânga (agresiune) Epistaxis stâng. Anemie secundară. Hematom epicranian frontal, periorbitar stâng şi perinazal.Hemosinus maxiliar stâng. Echimoză periorbitară stânga.”, din epicriză (sinteza foii de observaţie clinică) rezultând că este vorba de „pacient fără antecedente patologice semnificative care se internează prezentând tumifiere importantă hemifacies stâng şi hipoestezie în teriotriul nervului infraorbitar pe aceeaşi şi limitare antalgică a deschiderii gurii. Datorită faptului că fractura este cu deplasare minimă, pacientul nu necesită tratament chirugical.”  (f 13 d.u.p). 

Conform raportului medico-legal nr. 460/D2 din 20.05.2014, eliberat de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani (f. 10-11, d.u.p.), persoana vătămată prezenta la data examinării „tumefecţie şi o echimoză”, din documentaţia medicală rezultând diagnosticul de „fractură perete anterior sinus maxilar stânga (agresiune) Epistaxis stâng. Anemie secundară. Hematom epicranian frontal, periorbitar stâng şi perinazal.Hemosinus maxiliar stâng. Echimoză periorbitară stânga.”,  necesitând pentru vindecare un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale.

Având în vedere şi declaraţia persoanei vătmate – care a arătat că inculpatul este persoana care l-a lovit cu un băţ în data de 03.04.2014-,  declaraţiile martorilor, şi mai ales declaraţia martorului XXXXXXXX coroborată în mare măsură şi cu declaraţiile date de inculpat, instanţa apreciază că vinovăţia inculpatului rezultă din probele administrate în cauză, astfel cum au fost menţionate, declaraţiile martorilor XXXXXXXX şi XXXXXXXX coroborându-se cu concluziile raportului medico-legal.

ÎNCADRAREA ÎN DREPT

Având în vedere că în data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 prin care a fost adoptat un nou Cod penal şi raportat la aspectul că fapta inculpatului XXXXXXXX a fost comisă după intrarea în vigoare a Noului Cod penal – în data de 03.04.2014- , instanţa  constată că în cauză sunt aplicabile prevederile Noului Cod Penal, în temeiul principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Noul Cod Penal.

În drept  fapta inculpatului XXXXXXXX care, în dimineaţa zilei de 03.04.2014, i-a aplicat persoanei vătămate XXXXXXXX, în timp ce aceasta se afla în gospodăria sa din localitatea Ripiceni, judeţul Botoşani, o lovitură cu un băţ în zona capului, provocându-i acesteia leziuni ce au necesitat 16-18 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întruneşte atât sub aspect obiectiv cât şi sub aspect subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal.

Din punct de vedere al laturii obiective elementul material al infractiunii de lovire sau alte violenţe s-a realizat în momentul în care inculpatul a săvârşit acte de violenţă asupra persoanei vătămate constând în lovirea acesteia cu băţul pe care îl folosea pentru a conduce cârdul de oi în zona capului. Urmarea imediată a acţiunii fost atinsă atunci când persoanei vătămate i s-au cauzat suferinţe fizice şi  leziuni pentru a căror vindecare a necesitat un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale.

Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă există fiind dovedită şi prin concluziile raportului medico-legal care atestă faptul că leziunile suferite de persoana vătămată pot proveni din lovirea acesteia cu şi de corp/plan dur obiecte şi pot data din 03.04.2014, dată la care s-a comis agresiunea .

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că atitudinea subiectivă a inculpatului  faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia se caracterizează prin intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută art. 16 alin.3 lit.a Cod penal, inculpatul având atât reprezentarea caracterului ilicit al faptei sale cât şi a urmărilor produse de aceasta.

De asemenea, instanţa constată că inculpatul a săvârşit fapta în stare de pluralitate intermediară prevăzută de art. 44 alin. 1 Cod Penal, având în vedere că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii de 400 lei pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 180 alin. 2  Cod Penal cu aplicarea art. 74 lit. a şi c şi 76 lit. f  Cod Penal, aplicată prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2014, amenda care a fost achitată de condamnat la data de 10.07.2014 (f. 57) şi că fapta ce formează obiectul prezentei cauze  a fost săvârşită la data 03.04.2014; aşadar fapta a fost săvârşită de inculpat după rămânerea definitivă hotărârii de condamare la pedeapsa amenzii – 31.03.2014-  însă  înainte de data la care pedeapsa amenzii a fost executată -10.07.2014-, ceea ce face să fie incidente prevederile art. art.44 alin.1 Cod penal.

Din aceste considerente, în temeiul art. 386 Cod procedură penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului XXXXXXXX, prin rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală având nr. 460/P/2014, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, din infracţiunea de de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod Penal.

Constatând aşadar că sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv că fapta există, constituie infracţiune sub aspect obiectiv şi subiectiv şi a fost săvârşită de inculpat, instanţa va angaja răspunderea penală a acestuia prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Individualizarea judiciară

În operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal, în conformitate cu care stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea inculpatului, care se evaluează în funcţie de: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În aprecierea gradului de pericol creat pentru valoarea ocrotită, instanţa va avea în vedere faptul că urmările produse asupra persoanei vătămate au fost destul de grave, astfel cum reiese din raportul medico legal depus la dosarul cauzei, aceasta necesitând un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale. Raportat la vârsta părţii vătămate la data agresiunii – 49 de ani -şi mai ales la afecţiunile medicale de care acesta suferă –afecţiuni despre care inculpatul avea cunoştiinţă în momentul săvârşirii faptei, aspect învederat instanţei de către inculpat-, instanţa reţine că urmările care s-ar fi putut produce puteau fi chiar mai grave însă acest fapt nu l-a împiedicat pe inculpat să acţioneze.

Totodată, având în vedere faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale (conform copiilor de pe cazierul judiciar  f. 59), şi că a adoptat în faţa organelor judiciare, în ambele faze procesuale, o poziţie procesuală oscilantă, instanţa apreciază că dintre pedepsele alternativ prevăzute de textul art.193 alin.2 Cod penal este necesar a opta către pedeapsa închisorii.

În stabilirea cuantumul închisorii ce-i va aplica inculpatului, instanţa se va orienta însă spre minimul special prevăzut de textul de incriminare şi va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoare în cuantum de 6 luni, luând în considerare aspecte ce circumstanţiază fapta şi pe autorul acesteia, respectiv faptul că infracţiunea a fost săvârşită în cursul unui incident declanşat de inculpat pe fondul stării de iritare a acestuia provocată de o relaţie conflictuală mai veche dintre inculpat şi persoana vătămată –aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului şi ale martorului XXXXXXXX.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare  este aptă să conducă la atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, apreciind că prin săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii inculpatul s-a dovedit nedemn de a deţine o funcţie electivă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice precum şi de a ocupa o funcţie care  implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În ceea ce priveşte reţinerea pluralităţii intermediare, în baza  art. 44 alin. 1 Cod Penal şi art. 39 alin. 1 lit.d instanţa va adauga la pedeapsa închisorii de 6 (şase) luni, pedeapsa amenzii de 400 lei aplicată prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2014.

Totodată, instanţa va constata că pedeapsa amenzii de 400 lei aplicată prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2014, a fost executată de către inculpat, conform chitanţei nr. 1050564 din 10.07.2014, aşa cum rezultă din referatul Biroului de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Săveni (f.57 verso).

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art.  91 C. pen., conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 6 luni închisoare iar inculpatul deşi are antecedente penale, nu se află în vreo situaţie din cele prevăzute de art. 91 alin. 1 lit b,  respectiv nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, fiind condamnat doar la pedeapsa amenzii.

Instanţa reţine totodată că inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, recunoscând faptul că a lovit-o pe persoana vătămată, contestând doar modul şi mijlocul folosit în acţiunea de lovire, aspect care în ceea ce priveşte stabilirea existenţei infracţiunii de lovire şi alte violenţe, are o importanţa secundară, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani, la datele fixate de acesta;

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Având în vedere faptul că inculpatul a precizat că a comis prezenta infracţiune şi din cauza modului impulsiv cu care este obişnuit să se comporte în comunitate, instanţa apreciază că frecventarea programului „Stop. Gândeşte-te şi schimbă” –SGS- derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani ar avea un efect benefic asupra posibilităţilor viitoare ale inculpatului de reintegrare în comunitate, motiv pentru care, în baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., va impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze programul „Stop. Gândeşte-te şi schimbă” –SGS- derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen.,  pe parcursul termenului de supraveghere, până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea duratei acestuia, inculpatul  XXXXXXXX va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, cu durata de 90 de zile, maxim 3 ore pe zi, în cadrul Primăriei Ripiceni sau în cadrul Şcolii Generale din Ripiceni, la alegerea consilierului de probaţiune.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului că în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului că în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

SOLUŢIONAREA LATURII CIVILE A CAUZEI

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa constată că în timpul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti s-au constituit părţii civile persoana vătămată XXXXXXXX şi  Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon din Iaşi” din Iaşi (f.75).

Având în vedere acest cadru procesual, instanţa constată că acţiunile civile promovate în cauză au temei legal,  pe de o parte, disp. art. 19 alin. 1 Cod proc. pen. potrivit cărora acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului precum şi art. 313 alin. 1 din Legea  nr.95/200 raportat la Decizia  nr. 80/20.05.1999 a Curţii Constituţionale.

Instanţa reţine că partea vătămată nu a solicitat daune materiale, însă a solicitat suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale. (f.68).

Cât priveşte daunele morale solicitate de către partea civilă XXXXXXXX, potrivit art. 19 alin. 5 din Codul de procedură penală, această cerere trebuie analizată prin prisma condiţiilor stabilite de legea civilă.

Astfel, instanţa arată că leziunile fizice suferite, internarea medicală pentru tratament, efectuarea tratamentului ulterior externării au produs inevitabil persoanei vătămate un prejudiciu moral, afectând negativ participarea părţii civile la viaţa de familie, socială şi profesională. Totodată, consecinţele  loviturii aplicate de inculat sunt resimţite de partea civilă şi după trecerea unei lungi perioade de timp de la acel moment, după cum rezultă din atât declaraţia părţii vătămate cât şi a martoriilor XXXXXXXX şi XXXXXXXX.

Cu toate acestea, având în vedere suma de 10.000 solicitată de persoana vătămată, instanţa reţine că  însăşi condamnarea inculpatului este de natură a reprezenta o reparaţie morală pentru partea civilă mai sus menţionată, iar sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii, astfel încât să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorul daunelor şi nici venituri nejustificate pentru victima daunelor. Având în vedere acest principiu care reglementează materia despăgubirilor acordate pentru repararea unui prejudiciu moral, instanţa apreciază că acordarea unei sume în cuantum de 1.000 lei este suficientă pentru compensarea acestor suferinţe.

Astfel, instanţa,în temeiul art. 19 raportat la art.397 Cod procedură penală şi art.1349 şi art. 1357 Cod civil, va admite acţiunea civilă, în parte,  şi va obliga pe inculpat la plata sumei de 1000 lei menţionate anterior.

În ceea ce priveşte constituirea de parte civilă a unităţii spitaliceşti -Spitalul Clinic de Urgente „Sf. Spiridon” Iaşi (f.75), instanţa având în vedere că, din probele administrate în cauză rezultă legătura de cauzalitate dintre fapta penală săvârşită de inculpat şi leziunile produse părţii vătămate pentru care aceasta a primit îngrijiri medicale, instanţa va reţine că inclusiv, sumele solicitate de această parte civilă – reprezentând cheltuieli de spitalizare- sunt în directă legătură de cauzalitate cu fapta ilicită a inculpatului din data de 03.04.2014 astfel încât, în baza art.19 raportat la art.397 Cod procedură penală şi art.1349 şi art. 1357 Cod civil, art. 313 alin. 1 din Legea  nr.95/2006 instanţa va admite acţiunea civilă formulată de parte civilă Spitalul Clinic de Urgente „Sf. Spiridon” Iaşi şi va obliga inculpatul la plata către acesta a sumei de 2296,34 lei cu titlul de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R., până la achitarea prejudiciului, conform art.3 alin. 3 din O.G. nr.9/2000.

DISPOZIŢII FINALE

În ceea ce priveşte cheltuielile ocazionate de prezentul proces, instanţa, având în vedere soluţia dată în cauză şi făcând aplicarea art . 398 Cod procedură penală raportat la art. 272 alin. 1  şi  art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul să plătească statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 300 lei reprezentând cheltuieli avansate în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului XXXXXXXX, prin rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală având nr. 460/P/2014, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, din infracţiunea de de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzute de art.193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod Penal.

Condamnă inculpatul XXXXXXXX, fiul lui XXXXXXXX, născut la data de XXXXXXXX, în XXXXXXXX, cu domiciliul în XXXXXXXX, posesor al CI seria XT, nr. XXXXXXXX, eliberată de SPCLEP Săveni, CNP: XXXXXXXX, cetăţean român, absolvent a 8 clase, agricultor, căsătorit,cu antecedente penale, la pedeapsa  de 6 (şase) luni închisoare, pentru comiterea, la data de 03.04.2014, a infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza  art. 44 alin. 1 Cod Penal şi art. 39 alin. 1 lit.d instanţa adaugă la pedeapsa închisorii de 6 (şase) luni, pedeapsa amenzii de 400 lei aplicată prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2014.

Constată executată pedeapsă amenzii de 400 lei aplicată prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 a Judecătoriei Săveni, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2014.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze programul „Stop. Gândeşte-te şi schimbă” –SGS- derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen.,  pe parcursul termenului de supraveghere, până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea duratei acestuia, inculpatul XXXXXXXX va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, cu durata de 90 de zile, maxim 3 ore pe zi, în cadrul Primăriei Ripiceni sau în cadrul Şcolii Generale Ripiceni, la alegerea consilierului de probaţiune.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1349 şi art. 1357. C. civ. admite în partea acţiunea civilă formulată de partea civilă XXXXXXXX, fiul lui XXXXXXXX, născut la data XXXXXXXX, în com. XXXXXXXX, legitimat cu CI seria XT, nr. XXXXXXXX, CNP XXXXXXXX, domiciliat în XXXXXXXX,  şi obligă inculpatul XXXXXXXX la plata către partea civilă a sumei de 1000 lei, reprezentând daune morale.

În baza art.313 din Lg. 95/2006, modificată, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi, şi obligă inculpatul să plătească acesteia suma de 2296,34 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R., până la achitarea prejudiciului, conform art.3 alin. 3 din O.G. nr.9/2000.

În baza art. 274 Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22.12.2014.