Parte responsabilă civilmente. Loviri cauzatoare de moarte.


Parte responsabila civilmente. Loviri cauzatoare de moarte.

Conform art.1000 din Codul civil, “suntem responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra”.

Aliniatul 2 al aceluiasi articol prevede ca “tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dânsii”.

În speta, lipsesc conditiile prevazute de aliniatul 1(neexistând raport obligational în acest sens) si aliniatul 2 al art.1000 din Codul civil (bunica nesubrogându-se obligatiilor tatalui inculpatului),  pentru a atrage raspunderea civila delictuala a bunicii inculpatului condamnat pentru infractiunea de lovii cauzatoare de moarte.

Retinerea provocarii. Reducerea despagubirilor acordate partii civile.

În ipoteza în care infractiunea a fost comisa într-o stare de provocare, inculpatul nu poate fi exonerat de repararea prejudiciului produs din culpa sa.  Instanta trebuie sa aiba în vedere ca, desi producerea prejudiciului este consecinta nemijlocita a activitatii inculpatului, victima trebuie sa suporte o parte din acest prejudiciu, deoarece este cea care a determinat prin comportarea sa necorespunzatoare savârsirea de catre inculpat a faptei care a pricinuit paguba. Inculpatul nu poate fi obligat sa repare integral paguba, ci doar în limita corespunzatoare a culpei sale, potrivit regulilor referitoare la raspunderea civila în caz de culpa comuna.

Acordarea dobânzilor legale.

Repararea prejudiciului.

Repararea prejudiciului suferit trebuie sa fie integrala si sa cuprinda atât paguba efectiva cât si beneficiul nerealizat. Odata cu plata despagubirilor banesti se impune si obligarea la plata dobânzilor aferente.

 

Decizia  penala nr.114/A din 23 octombrie 2007

(Dosar nr.5364/111/P/2006)

Prin sentinta penala nr.196/P din 25 iunie 2007, pronuntata de Tribunalul Bihor în dosar nr.5364/111/2006, în baza art.183  Cod penal cu aplicarea art.73 lit. b  Cod penal si art.99 alin.3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul V. D. C. la 10 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte fata de numitul V.S.

În baza art.110/1 Cod penal si 71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate minorului precum si a pedepselor accesorii prevazute de art.71, 64 lit. a teza 2 si b C. penal, pe durata unui termen de încercare de 2 ani 10 luni.

În baza 110/1 cu referire la art.86/3 Cod penal, a fost obligat  inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere pe durata termenului de încercare:

a) sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probatiune a infractorilor de pe lânga Tribunalul Bihor;

b) sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;

c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a fi controlate mijloacele lui de existenta.

S-a atras atentia asupra dispozitiilor art.110/1 alin.3  Cod penal.

 S-a constatat ca V. M. nu s-a constituit parte civila în cauza.

În baza art.14,346 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente V. M. la 11.479 RON catre Spitalul Clinic Judetean Oradea, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei V. S.

În baza art.191 alin.3 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente V. M. la 700 RON cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut urmatoarele :

În data de 1.06.2006, între victima V. S. si fiul sau V. D. C. a avut loc un conflict spontan pe fondul consumului de alcool de catre primul, în urma caruia inculpatul V. D. i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul si cu picioarele.

La data respectiva, inculpatul se afla acasa împreuna cu un prieten de-al sau, respectiv C. V. cu care facea repetitie întrucât cânta într-o formatie muzicala, iar în jurul orei 14,00 tatal acestuia s-a întors acasa în stare de ebrietate si fara nici un motiv a început sa-l înjure pe inculpat. Vazând acestea, martorul a plecat, apoi victima a înjurat-o si pe mama sa, respectiv pe V. M. dupa care a luat un cutit si i-a amenintat cu moartea pe amândoi. Pentru a-l deposeda de cutit, inculpatul l-a împins pe tatal sau care a cazut din pat si a reusit sa-i ia cutitul dându-l bunicii sale. Ulterior, V. S. a vrut sa ia un scaun din lemn aflat pe hol cu intentia de a lovi pe fiul sau, însa acesta l-a lovit cu piciorul în zona gâtului, cazând în hol. Constatând ca tatal sau nu mai vorbeste si respira greu, inculpatul a chemat ambulanta care l-a transportat la spital, unde a decedat la data de 11.07.2006.

Din raportul de constatare medico-legala rezulta ca moartea lui Vultur Simion a fost violenta si s-a datorat bronhopneumoniei care a survenit în evolutia îndelungata a unei fracturi de coloana vertebrala cu edem bulbar ascendent. Leziunile s-au produs prin lovirea victimei cu un corp contondent (posibil cu pumnul) sau prin îmbrâncirea victimei urmata de hiperextensia brusca a capului si cadere pe un plan dur. (heteropropulsie) Fractura piramidei nazale constatata la examinarea CT din 2.06.2006 poate fi o leziune produsa prin lovire activa. Între leziunile traumatice suferite la data de 1.06.2006 si decesul victimei exista o legatura de cauzalitate indirecta. Moartea dateaza din 11.07.2006.

Din declaratia inculpatului aflata la f.46 dosar, s-au retinut urmatoarele: “Eu i-am spus sa mearga în camera la el dau nu a vrut sa asculte, tot venea la mine în camera si iesea. La un moment dat, când i-am spus sa mearga sa se culce, a luat doua cutite din bucatarie, ne-a amenintat si pe mine si pe bunica ca ne omoara. Bunica era în camera, eu eram pe coridor, victima s-a repezit la mine cu cutitul si a dat sa ma loveasca, eu am reusit sa-l deposedez de cutit, lovindu-l cu pumnul în fata. Dupa aceea, a luat un scaun si a vrut sa ma loveasca cu el, moment în care eu l-am împins, el a cazut pe spate si era aproape ridicat când a vrut sa ia din nou scaunul sa ma loveasca, moment în care eu l-am lovit cu piciorul în jurul gâtului. Victima a cazut la pamânt începând sa horcaie, eu am mers în camera, am sunat la salvare întrucât m-am speriat vazându-l cum horcaie. Arat ca si cu alte ocazii ne-am îmbrâncit din cauza ca acesta venea acasa beat. Precizez ca era o persoana agresiva atunci când bea. Arat ca sora mea era la scoala la acea data. Ulterior nu l-am vizitat la spital întrucât am întrebat-o pe bunica si pe sora mea daca ar trebui sa merg, iar acestea au fost de parere ca nu ar trebui sa merg. O singura data am fost doar sa-l întreb pe medic de starea lui. Când era beat, provoca scandal pentru orice motiv, dar când era treaz, nu aveam probleme cu el. Arat ca politia a mai fost chemata si cu alta ocazie pentru a plana scandalurile provocate de tata. (…) Si cu alte ocazii victima a luat cutite sa ne ameninte dar de aceasta data când i-am spus sa mearga sa se culce, a venit cu cutitele spre mine. Arat ca victima era în picioare când aluat scaunul cu intentia de a da cu el în mine.”

În acelasi sens este si declaratia partii responsabile civilmente V. M.: “Victima era fiul meu si a fost internat de mai multe ori la Spitalul 6 pentru dezalcolizare, având un comportament agresiv datorita alcoolului. La data de 1.06.2006, a venit acasa în jurul amiezii si s-a legat de mine si de nepot strigând la noi, facându-ne curve. Arat ca a venit la noi si dadea cu cutitele în usa de la camera si îmi era teama ca intra peste noi întrucât era voinic, iar usa era noua si se putea rupe. Arat ca si usa cealalta tot el a stricat-o dând cu pumnii în ea. Inculpat a reusit sa iasa din camera desi nu i-am dat voie, stiind ca se vor bate, am reusit sa iau cutitele de la victima, eu i le-am cerut si m-am retras în camera. Am vazut când victima a luat scaunul vrând sa-l loveasca pe inculpat dar eu nu m-am mai dus în camera întrucât îmi era frica. De altfel, am si alte cicatrice în zona capilara facute de la taieturile victimei. Dupa incident, inculpatul a chemat salvarea, fiind speriat de faptul ca victima ramasese cazuta la pamânt.”

Martorul C. V. care se afla acasa la inculpat când a venit victima în stare de ebrietate si a provocat scandal, arata ca personal s-a speriat de comportamentul victimei de la acea data care a început sa-l înjure pe inculpat si pe bunica acestuia, dar nu a vazut ca victima sa agreseze fizic pe inculpat, de altfel, în 10 minute de la venirea victimei, acesta a plecat. Acelasi martor arata ca stia ca sunt certuri în familie pe motivul consumului de alcool al victimei.

Si ceilalti martori audiati în cauza, respectiv vecinii de scara a inculpatului, sustin ca au cunostinta de faptul ca între parti existasera mai multe conflicte, pe fondul consumului de alcool al victimei. Astfel, martora R. V. audiata la f.47 arata ca frecvent era chemata politia pe vremea când traia tatal inculpatului si îi ducea când pe unul, când pe celalalt, sau pe amândoi, sustinând ca auzea de la etaj scandalurile si vedea pe geam masina politiei, fara sa stie cine le provoca. De asemenea, martorul B. N. audiat la f.48 arata ca a auzit de multe ori galagie în apartamentul lor, chiar si acum, însa nu atât de des, având cunostinta de faptul ca victima consuma bauturi alcoolice dar nu stie câne provoca scandalul, precum si de faptul ca politia a fost de mai multe ori la ei acasa înainte de decesul victimei, dau nu cunoaste motivul.

Din buletinul de analiza toxicologica anexat la dosar, f.58, reiese ca în data de 1.06.2006, la ora 16,22 alcoolemia victimei era de 0,88 gr/mie. De asemenea, din adresa Spitalului Clinic de Neurologie si Psihiatrie de la f.74 rezulta ca victima a fost internata de mai multe ori în spital cu diagnosticul de Sindrom de dependenta alcoolica.

Instanta de fond a retinut ca, fapta savârsita de inculpat întruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. art.183 Cod penal, cu aplic. art.73 lit. b  Cod penal si art.99 alin.3 Cod penal si, facând aplicarea disp. art.73 lit. b Cod penal, a retinut  starea de provocare, infractiunea fiind savârsita sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta si amenintare, victima fiind cea care s-a întors acasa în stare de ebrietate si a provocat scandalul, de fata fiind si mama acestuia, V. M. pe care de asemenea a amenintat-o.

În baza art.72 Cod penal, instanta trecând la individualizarea judiciara a pedepsei si, tinând seama de dispozitiile din partea generala a  Codului penal, de limitele de pedeapsa prevazute  în partea speciala, de gradul de pericol social al faptei comise, de împrejurarile în care s-a comis aceasta, pe fondul provocarii survenite din partea victimei, care în repetate rânduri, datorita consumului de alcool a provocat scandaluri în casa, de aceasta data, amenintându-i pe inculpat si pe bunica acestuia cu cutitul, de urmarile acesteia, soldate cu decesul victimei din data de 11.07.2006, data fiind si persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, faptul ca a recunoscut comiterea faptei, date fiind si conflictele repetate avute cu victima datorita comportamentului agresiv al acesteia din urma, dat fiind si faptul ca el este cel care dupa comiterea faptei a dat telefon la salvare si a vorbit ulterior cu medicul, interesându-se de starea sanatatii victimei, instanta l-a condamnat potrivit dispozitivului sentintei.

Împotriva sentintei penale mai sus aratate au formulat apel inculpatul V. D. C.,  partea responsabila civilmente V. M. si partea civila Spitalul Clinic Judetean Oradea solicitând admiterea apelurilor si desfiintarea hotarârii penale sub urmatoarele aspecte :

Inculpatul V. D. a solicitat achitarea  sa în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.e Cod procedura penala cu referire la art. 44 al.3 Cod penal, întrucât a actionat în legitima aparare sau posibil cu depasirea limitelor unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului atacului,  depasire datorata de tulburarea sau temerea ce i-a fost cauzata de  actiunile victimei.

În motivarea apelului inculpatul a aratat ca starea de fapt a fost retinuta corect doar partial, învederând ca la data de 1.07.2006 între el si victima ( tatal sau ) a izbucnit un conflict provocat de acesta din urma, care a luat un cutit de bucatarie cu care i-a amenintat cu moartea pe inculpat si pe bunica  acestuia, iar pentru a-l deposeda de cutit l-a lovit cu pumnul ;  victima a luat un scaun si a  intentionat sa-l  loveasca din nou, sens în care s-a urcat pe patul unde inculpatul era întins. Inculpatul l-a împins, cazând pe spate , dupa care s-a ridicat si a încercat din nou sa-l loveasca, moment în care inculpatul l-a lovit în zona gâtului.

A mai aratat inculpatul ca, din raportul de constatare medico-legala rezulta ca moartea victimei s-a datorat lovirii acesteia cu pumnul urmata de hiperextensia  brusca a capului si caderea pe un plan dur, nerezultând ca bronhopneumonia  provocata de clinostatismul prelungit al victimei s-ar datora loviturii cu piciorul în zona gâtului; în aceste conditii chiar daca lovitura cu piciorul ar fi fost fatala , inculpatul a actionat în legitima aparare sau posibil cu depasirea limitelor unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului atacului, datorata  tulburarii sau temerii ce i-a fost cauzata de actiunile victimei.

Referitor la latura civila a cauzei a solicitat ca în situatia achitarii sa nu fie obligat la plata despagubirilor civile, iar daca apelul sau pe latura penala va fi respins sa fie obligat la plata despagubirilor doar partial.

Partea responsabila civilmente V. M. a solicitat admiterea apelului sau în sensul obligarii doar a inculpatului la plata despagubirilor stabilite de instanta, întrucât aceasta nu are calitate de parte responsabila civilmente. A aratat în motivare ca nu a fost numita tutore al inculpatului si nici nu i-a fost încredintat spre crestere si educare prin hotarâre judecatoreasca, sens în care, raspunderea sa nu putea fi angajata în baza dispozitiilor art. 1000 alin.2 Cod civil.

Partea civila Spitalul Clinic Judetean Oradea a solicitat admiterea apelului în sensul obligarii inculpatului la plata atât a cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu acordarea serviciilor medicale victimei V. S., cât si a dobânzilor recalculate de la data constituirii de parte civila pâna la data platii efective.

Examinând hotarârea apelata din oficiu si prin prisma motivelor invocate, dar în limitele legii, instanta a retinut urmatoarele :

Starea de fapt a fost corect stabilita si retinuta de prima instanta, la fel ca si împrejurarile în care a fost comisa fapta, vinovatia inculpatului si  modul în care s-a individualizat pedeapsa aplicata acestuia.

Sustinerea inculpatului potrivit careia se impune achitarea sa întrucât a savârsit fapta în stare de legitima aparare este nefondata, având în vedere urmatoarele motive :

Din probele administrate în cauza rezulta ca, victima V. S.-tatal inculpatului era bolnava psihic, iar atunci când consuma alcool devenea violenta. În aceste conditii conflictul din data de 1 iunie 2006 dintre acesta si inculpat nu a reprezentat o situatie spontana, brusca, fiind ceva obisnuit în familie. De altfel si inculpatul a recunoscut acest lucru în declaratiile pe care le-a dat atât în faza de urmarire penala cât si în fata instantei.

Din declaratiile inculpatului V. D. coroborate cu declaratia partii responsabile civilmente V. M. rezulta cu certitudine ca la data 1 iunie 2006, victima V. S. a venit acasa în jurul amiezii fiind sub influenta alcoolului si având un comportament agresiv; victima a luat doua cutite din bucatarie si i-a amenintat pe cei doi ca îi omoara, fiind lovita cu pumnul în fata de catre inculpat, dupa care a fost deposedata de cutitele pe care le avea în mâna.

Dupa ce a deposedat victima de cele doua cutite, inculpatul a mers înapoi în camera si s-a asezat pe pat, victima  venind  dupa el si intentionând sa-l loveasca cu un scaun, însa, inculpatul l-a împins, aceasta cazând pe spate.

Din raportul medico – legal efectuat în cauza rezulta ca moartea numitului V. S. a fost violenta si s-a datorat unei bronhopneumonii care a survenit în evolutia îndelungata a unei fracturi de coloana vertebrala cu edem  bulbar ascendent, leziunile fiind produse victimei cu un corp contondent ( posibil cu pumnul ) sau prin îmbrâncirea victimei urmata de hiperextensia brusca a capului si caderea pe un plan dur heteropropulsie. Între leziunile traumatice suferite la data de 1 iunie 2006 si decesul victimei exista o legatura de cauzalitate indirecta.

Raportat la împrejurarile mai sus aratate, s-a retinut ca, inculpatul i-a aplicat victimei o parte dintre lovituri dupa ce aceasta fusese deposedata de cutitul de bucatarie cu care i-a amenintat cu moartea pe inculpat si pe partea responsabila civilmente. Împrejurarea ca, dupa deposedarea victimei de cutit inculpatul s-a dus în camera lui si s-a întins pe pat, dovedeste ca, acesta nu a fost înfricosat în asa mare masura de atitudinea agresiva a victimei, neputându-se sustine ca acesta a depasit limitele legitimei aparari datorita starii de tulburare sau de temere în care se afla.

Raportat la  modalitatea de savârsire a atacului, în speta, nu exista legitima aparare, într-o asemenea situatie bine cunoscuta de altfel de inculpat, acesta trebuia sa reactioneze altfel.

Fata de împrejurarile retinute mai sus, s-a retinut ca nu se impune modificarea  sentintei apelate în sensul achitarii inculpatului, vinovatia acestuia fiind pe deplin dovedita de probele administrate în cauza.

Referitor la  apelul partii responsabile civilmente V. M., instanta a constatat ca acesta este fondat, întrucât  nu poate fi atrasa raspunderea civila a acesteia  în calitate de parte responsabila civilmente, nefiind îndeplinite conditiile prevazute de art. 1000 alin.1 Cod civil  (neexistând raport obligational în acest sens) si nici ale alin.2 al aceluiasi articol ( bunica nesubrogându-se obligatiilor tatalui inculpatului).

De asemenea, se va constata ca aceasta nu are calitatea de tutore al inculpatului,  precizându-se totodata ca,  raportat la dispozitiile art. 113 din Codul familiei si art. 123 si urmat. din Codul familiei, chiar daca aceasta ar fi fost numita tutore, nu ar fi  raspuns în solidar cu inculpatul, neexistând dispozitii legale în acest sens.

Nu are relevanta împrejurarea ca partea responsabila civilmente V. M. nu a acceptat succesiunea dupa victima V. S., câta vreme inculpatul V. D. este mostenitorul direct al acestuia, iar potrivit dispozitiilor art. 655 al.2 Cod civil, aceasta poate veni la mostenire doar în cazul în care inculpatul este declarat nedemn în baza unei sentinte de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni îndreptate împotriva vietii victimei; pâna în prezent împotriva inculpatului nu a fost pronuntata o sentinta definitiva de condamnare în acest sens.

Fata de cele aratate mai sus, instanta a înlaturat dispozitia privind obligarea partii responsabile civilmente V. M. la plata în solidar a despagubirilor civile acordate partii civile Spitalul Clinic Judetean Oradea si a cheltuielilor judiciare acordate statului.

Referitor la suma  de 11.479 RON acordata cu titlu de despagubiri Spitalului Clinic Judetean Oradea, instanta a apreciat ca, fata de împrejurarea ca, în favoarea inculpatului au fost retinute dispozitiile art. 73 lit. b Cod penal, se impune  reducerea acesteia pâna la suma de 5739, 5 lei, sens în care, a fost admis apelul declarat de inculpatul V. D.

Întrucât prin adresa 13507/2006 partea civila Casa de Asigurari de Sanatate Bihor (ulterior Spitalul Clinic Judetean Oradea s-a subrogat în toate drepturile si obligatiile procesuale ale acesteia, potrivit OUG nr.72/2006), a aratat ca solicita obligarea inculpatului si la plata majorarilor de întârziere calculate de la data de 15.09.2006 si pâna la data platii efective, instanta, fata  de dispozitiile  Legii nr. 95/2006, a admis apelul declarat de partea civila, urmând ca inculpatul  sa fie obligat si la plata dobânzilor legale aferente sumei de 5.739, 5 lei, dobânzi care vor fi calculate începând cu data de 15.09.2006 pâna la data platii efective.

8