Stabilirea modului în care se realizează concret – păstrarea relaţiilor personale şi a contractelor directe cu părinţii de copilul minor. Aplicarea art. 14 şi 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
Este de principiu că orice măsură luată în ceea ce priveşte copilul se subordonează cu prioritate interesului superior al acestuia, inclusiv în legătură cu drepturile copilului (art. 2 din Legea nr. 272/2004). De aceea, instanţa de judecată este ţinută a se călăuzi după interesul superior al copilului atunci când aplică art. 14 şi 16 din Legea nr. 272/2004, stabilind în concret modul în care se realizează relaţiile persoanele şi contractele directe cu părinţii.
Curtea a reţinut că în cauză lăsarea minorei I.R. la mamă câte o lună şi jumătate în vacanţa de vară nu este o modalitate de menţinere a legăturilor personale care să răspundă interesului fetiţei, perioada fiind mult prea îndelungată. Este adevărat că reclamanta-intimată oferă condiţii decente (sub acest aspect fiind nefondate criticile care vizează greşita aplicare de tribunal a art. 32 din Legea nr. 272/2004). Dar – astfel cum corect a reţinut judecătoria că luarea copilului de mamă în fiecare săptămână poate să-l bulverseze pe acesta şi-l împiedică pe tată să-şi petreacă timpul liber cu fiica – în cel puţin egală măsură despărţirea copilului de tată (care a crescut-o pe I.R de la vârsta de 9 luni, în lipsa mamei) timp de şase săptămâni în timpul verii poate perturba fetiţa şi limitează drastic dreptul tatălui de a avea contacte cu copilul.
În atare situaţie, curtea a constatat că interesul superior al copilului impune o reducere a duratei dreptului de vizitare al mamei pe perioada vacanţei de vară, cu menţinerea dispoziţiilor vizând sfârşiturile de săptămână şi vacanţele de iarnă şi primăvară.
Curtea de apel a aplicat art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, admiţând recursul şi modificând în parte decizi civilă nr.856 din 14 noiembrie 2005 a Tribunalului Iaşi şi sentinţa civilă nr. 2729 din 30 martie 2005 a Judecătoriei Iaşi, în ceea ce priveşte dreptul de vizitare în perioada vacanţei de vară, prin reducerea de la 6 la 2 săptămâni.
(Decizia civilă nr. 52/27 aprilie 2006)
