Legea nr. 271/2004. Cerere de ordonanţă preşedinţială pentru instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă. Minor neglijat. Înţelesul noţiunii.
Atâta timp cât s-a dovedit în cauză că prin hotărârea comisiei pentru protecţia copilului s-a instituit faţă de minor măsura supravegherii specializate a acestuia în familie iar părinţii deşi şi-au asumat responsabilitatea supravegherii îndeaproape a minorului , nu şi-au îndeplinit obligaţiile parentale, minorul continuând să comită fapte penale, în contextul în care şi părinţii au continuat să practice un mod de educaţie defectuos, lipsit de valenţe socializatoare, minorul este un „minor neglijat” în sensul dispoziţiilor art. 94 al.3 Legea nr. 272/2004.
Secţia pentru cauze cu minori şi de familie – Decizia civilă nr. 5/06 februarie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 2553/2006 pronunţată de Tribunalul Hunedoara – secţia civilă în dosar nr. 410/97/2006 s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petenta D.G.A.S.P.C. Hunedoara pentru instituirea plasamentului în regim de urgenţă la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă – Deva a minorului L. V. I..
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului în considerarea Rezoluţiei nr.618/P/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj s-a instituit faţă de minorul L. V. I. măsura supravegherii specializate a acestuia în familie; că potrivit legislaţiei naţionale în materie minorul nu poate fi separat de părinţii săi decât excepţional atunci când atitudinea acestora i-ar pune în pericol însăşi existenţa, ceea ce în speţă nu s-a dovedit.
S-a mai reţinut că mama minorului se opune cu vehemenţă instituţionalizării copilului într-un centru de plasament şi instituirii oricărei forme de protecţie specială faţă de acesta, iar minorul nu a fost prezentat în instanţă pentru audiere.
Împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Hunedoara a formulat recurs petenta D.G.A.S.P.C. Hunedoara solicitând ca în temeiul art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii cererii şi în temeiul art. 581 Cod pr. civilă şi art. 94 al.3 din Legea 172/2004 să se dispună plasarea în regim de urgenţă .
Prin decizia civilă nr. 5/2007 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia s-a dispus admiterea recursului declarat de D.G.A.S.P.C. Hunedoara, s-a modificat hotărârea atacată în sensul că s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de D.G.A.S.P.C. Hunedoara în contradictoriu cu intimaţii L.V. şi M.R.R. şi s-a dispus plasarea în regim de urgenţă în cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara – Centrul de Primire în Regim de Urgenţă Deva a copilului L.V.I.
Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut următoarele:
Potrivit raportului privind minorul L.V.I. întocmit de D.G.A.S.P.C. minorul se află în evidenţă D.G.A.S.P.C. Hunedoara – Serviciul abuz şi delicvenţă din data de 18.05.2004 urmare a sesizării Poliţiei localităţii Brad care a sesizat faptul că mama minorului manifestă o neglijenţă gravă faţă de acesta întrucât este cercetat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de furt, bunurile sustrase fiind găsite la percheziţie la domiciliul mamei minorului.
Se concluzionează în acelaşi raport că în urma raziilor efectuate de organele de poliţie pe raza localităţii Brad, minorul L.V.I. a fost găsit nesupravegheat într-un bar din localitate, iar începând cu luna martie 2006 D.G.A.S.P.C. Hunedoara a primit lunar sesizări din partea organelor de poliţie privind săvârşirea de noi fapte penale de către minor.
Activitatea infracţională a minorului a ajuns în atenţia organelor de cercetare penală din cursul anului 2004 când a fost cercetat în mai multe dosare ale poliţiei Brad pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. În toate aceste dosare s-a dispus neînceperea urmării penale întrucât minorul având o vârstă mai mică de 14 ani şi nu răspunde penal.
Activitatea delicventă a minorului a continuat şi după împlinirea vârstei de 14 ani, ceea ce a determinat trimiterea acestuia în judecată în două dosare ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, reţinându-se în sarcina minorului săvârşirea a peste 20 de infracţiuni de furt calificat, fapte aflate în concurs real.
Minorul are o situaţie şcolară mediocră, întrucât are numeroase absenţe, comportamentul său nu este corespunzător cu statutul de elev întrucât fumează în incinta şcolii, este violent verbal dacă i se face observaţie.
Din ancheta socială efectuată de Serviciul Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Brad reiese faptul că mama nu-şi poate îndeplini în mod corespunzător obligaţiile parentale iar stilul educativ este unul defectuos şi lipsit de valenţe socializatoare.
Curtea a concluzionat potrivit stării de fapt dovedită în cauză că părinţii miorului nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate privind supravegherea îndeaproape a minorului, practică un stil educativ defectuos lipsit de valenţe socializatoare pentru minor şi nu exercită un control asupra comportamentului cotidian al acestuia, aşa încât minorul este neglijat sub aspectul educaţiei şi comportamentului social.
În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 94 al.3 din Legea 272/2004 aşa încât Curtea a constat că Tribunalul a pronunţat o hotărâre nelegală, încălcând interesul superior al copilului care presupune supravegherea specializată a educaţiei şi comportamentului acestuia, astfel că s-a admis recursul formulat, s-a modificat sentinţa atacată potrivit art. 312 pct.2 Cod pr. civilă şi rejudecând cauza s-a admis acţiunea.
