Prin sentinţa civilă nr.1461 din 29 septembrie 2006 a Tribunalului Suceava s-a admis cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de reclamanta D.G.A.S.P.C. în contradictoriu cu pârâţii O.A. şi R.D., s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă a minorilor O.A.A. şi O.S.A. la asistentul maternal profesionist S.L.
Pe toată perioada plasamentului în regim de urgenţă s-a suspendat exercitarea drepturilor părinteşti şi s-a stabilit ca acestea să fie exercitate de asistentul maternal.
Instanţa de fond a reţinut că minorii provin din relaţiile de concubinaj a părinţilor care în perioada 2001-2006 au locuit cu minorii la diverse persoane după care au încercat să se stabilească la părinţii pârâtei. În urma conflictelor cu aceştia, pârâtul împreună cu minorii a plecat locuind temporar în diverse locuri. Minorii au fost înscrişi la creşă. Pârâtul a beneficiat de prestaţii sociale din partea primăriei şi fiind monitorizat şi verificat asupra modului cum cheltuie banii s-a constatat că frecventa baruri fiind identificat la ore târzii în stare avansată de ebrietate, însoţit de minori.
S-a reţinut de asemenea că pârâtul presta ocazional munci în construcţii şi, deşi este ataşat de copii, nu este conştient şi responsabil că aceştia sunt supuşi unor riscuri locuind în adăposturi improvizate şi neavând asigurată o alimentaţie corespunzătoare.
Recursul declarat de pârât a fost admis prin decizia civilă nr.217 din 13 decembrie 2006 prin care s-a modificat în totalitate sentinţa şi în rejudecare s-a respins cererea ca nefondată.
Articolul 53 şi 54 din Legea nr.272/2004 instituie prioritatea menţinerii copilului în familia sa.
Aceste dispoziţii au la bază dreptul fundamental al copilului de a fi crescut şi îngrijit de către părinţii săi şi numai în condiţiile în care acest lucru nu este posibil de a beneficia de îngrijire într-un cadru familial, în speţă familia substitutivă.
Pârâtul a dovedit că se ocupă îndeaproape de îngrijirea celor doi minori de vârstă fragedă (3 respectiv 5 ani), oferindu-le cele necesare şi mai ales înconjurându-i cu dragoste.
Atitudinea pârâtului faţă de copii este de apreciat cu atât mai mult cu cât la această vârstă ei ar avea mai multă nevoie de îngrijirea mamei, iar aceasta este total dezinteresată de soarta lor. Interesul copiilor trebuie apreciat nu numai în funcţie de posibilităţile materiale ale părinţilor ci şi de vârsta lor, de ataşamentul faţă de părinţi, de legăturile afective dintre ei şi părinţi.
Atâta timp cât pârâtul a dovedit că se poate ocupa de copii, nu s-a justificat instituirea unei măsuri de protecţie specială.
(decizia civilă nr.217 din 13 decembrie 2006)
