Dosar nr. 4981/204/2012
Obiect : Drept Civil .Ordonanta Presedintiala -obligatie de “a face”. Aprecierea caracterului vremelnic al masurilor ce urmeaza a fi dispuse si caracterului abuziv al acestora .
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe reclamantul PC a chemat în judecată pe pârâtul PI , solicitând – pe calea ordonanţei preşedinţiale a se dispune :obligarea pârâtului să demoleze acoperişul anexei construite fără autorizaţie, care se suprapune peste acoperişul locuinţei sale; obligarea pârâtului să-şi orienteze panta de scurgere a apelor meteorice de pe acoperiş, spre proprietatea sa ; obligarea pârâtului să monteze jgheaburi colectoare la o distanţă corespunzătoare de streaşina casei acestuia, astfel încât apa provenită din precipitaţii să nu se mai infiltreze pe zidul locuinţei sale; obligarea pârâtului să desfiinţeze cotul de colectare al apei pluviale cu scurgere în jgheabul acestuia; obligarea pârâtului să orienteze spre proprietatea sa scurgerea burlanului colector montat în apropierea peretelui locuinţei sale; obligarea pârâtului să-şi ridice racordul aerian de gaz metan care îi alimentează anexa, montat fără proiecte si avize emise de societatea de gaze, situat deasupra acoperişului său, în apropierea hotei si centralei termice.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 78/15.03.2006, BNP Ivan Mihaela-Săvulescu Vasile şi a convenţiei autentificată sub nr. 1888/31.08.2012 de BNP Roxana Andreea Muşat a dobândit un teren curţi construcţii în suprafaţă de 87 mp, situat în intravilanul mun. Câmpina, str. Tineretului, nr. 22, împreună cu construcţia C2, construită din cărămidă, învelită cu tablă, compusă din verandă, sufragerie, două dormitoare, baie si bucătărie, imobile intabulate în CF nr. 1954 a localităţii Câmpina, cu număr cadastral provizoriu 885/2.
A mai arătat reclamantul că proprietatea sa se învecinează cu cea a pârâtului pe laturile dinspre est si sud, între ele existând un gang pe care acesta îl folosea pentru reparaţii si intervenţii la locuinţa sa, insa în luna martie 2010, profitând că o lunga perioadă de timp a fost internat in spital, cu diagnosticul de insuficienţă renală severă,pârâtul a modificat linia de hotar, mutându-i gardul cu circa 40 cm spre proprietatea acestuia, în prezent acesta fiind lipit de peretele casei sale si a ridicat o anexă situată parţial pe terenul ce i-a fost acaparat în acest mod.
Reclamantul a solicitat a se reţine că pârâtul a practicat câteva orificii în acoperişul acestuia, prin care şi-a fixat acoperişul anexei, astfel încât se suprapune peste al sau , iar panta de scurgere a apelor este orientată spre proprietatea sa.
A mai susţinut reclamantul că pârâtul a montat jgheaburi care deversează apele provenite din precipitaţii direct în jgheaburile sale, motiv pentru care, la o cantitate mare de apă, s-au produs inundaţii în curtea interioară, apa pătrunzându-i în bucătărie.
De asemenea a aratat că datorită construcţiei vicioase a acoperişului anexei, apele provenite din precipitaţii se adună în curtea interioară, îi înfundă fosele septice, apa infiltrându-se în pereţi, producându-i igrasie.
În aceeaşi cerere de chemare în judecată reclamantul a mai precizat că după edificarea anexei, pârâtul a montat un racord aerian de gaze, care este direcţionat peste casa acestuia şi coboară până la construcţia respectivă, aflată în apropierea hotei si centralei sale termice, existând în permanenţă pericolul unei deflagraţii.
A mai susţinut reclamantul că toate aceste lucrări au fost executate în timp fără ştirea sa, luând cunoştinţă mult mai târziu de ele , întrucât starea de sănătate nu i-a permis să se urce pe acoperiş, numai din această poziţie fiind vizibile modificările efectuate de către pârât.
Reclamantul a invederat că a formulat si o acţiune având ca obiect obligaţie de a face ,cu 11 capete de cerere, pe calea dreptului comun .
Reclamantul a apreciat ca în prezenta cauză că sunt îndeplinite cerinţele prev de art 581 cod procedura civilă pentru admiterea cererii de ordonanţa preşedinţială :urgenţa (1), vremelnicia (2) şi neprejudecarea fondului (3).
Astfel urgenţa cererii constă în aceea că prin lucrările executate de pârât i se aduce o gravă atingere dreptului de proprietate si folosinţei locuinţei si terenului, prin aceea că apa provenită din precipitaţii ce se scurge pe zidul construcţiei si la baza fundaţiei acesteia, a produs inundaţii în curtea interioara, apa pătrunzându-i în locuinţă ,instalându-se igrasia în pereţi.
A mai susţinut reclamantul că prin montarea racordului aerian de gaz metan pe deasupra acoperişului casei sale, în aproprierea hotei si a centralei termice, fără respectarea normelor PCI, fără proiectele, avizele si acordurile cerute de lege există pericolul iminent al unei deflagraţii, punând astfel în primejdie viaţa celor care locuiesc acolo si integritatea fizică a locuinţei.
A apreciat reclamantul că este indeplinita condiţia urgenţei, întrucât menţinerea stării de fapt actuale ar duce la crearea unui uriaş prejudiciu patrimonial şi i-ar pune în pericol viaţa.
In ceea ce priveste condiţia de vremelniciei a a aratat ca si aceasta este îndeplinită de vreme ce- pe calea prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială – solicită obligarea intimatului la executarea unor lucrări, care prin natura lor i-ar aduce grave prejudicii, a căror reparaţie ar fi imposibil de realizat prin trecerea unei perioada îndelungate de timp care s-ar scurge până la pronunţarea unei hotărâri definitive si irevocabile în cauza de drept comun.
În ceea ce priveşte neabordarea fondului litigiului a arătat că în doctrină s-a statuat că, deşi pe această cale nu se poate prejudeca fondul, un examen sumar al litigiului este necesar şi chiar indispensabil, pentru a se putea aprecia care dintre părţile litigioase are în favoarea sa aparenţa unei situaţii juridice legale şi justifică un interes legitim pentru a menţine o anumită stare de fapt sau de drept.
În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 581 C.pr.civ..
Pârâtul P I a formulat întâmpinare (f.14-17) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată considerând că nu sunt îndeplinite nici una din condiţiile de admisibilitate a unei cereri de chemare în judecata având ca obiect ordonanţă preşedinţială.
În susţinerea întâmpinării pârâtul a arătat că in ceea ce priveste capătul de cerere referitor la ridicarea racordului aerian de gaz metan, acesta este rămas fără obiect întrucât, ca urmare a sesizărilor făcute de reclamant către distribuitorul de gaz metan, a luat masurile necesare de eliminare a acestei ţevi, întocmind documentaţia necesară prin intermediul unui operator autorizat, astfel încât în prezent aceasta ţeavă nu mai există.
Referitor la cererile din petitul acţiunii introductive ce privesc anexa deţinută în proprietate, respectiv modul de construire a acoperişului acesteia şi modul de scurgere al apelor pluviale de pe aceasta anexa, a solicitat a se reţine ca prim aspect că anexa despre care se face vorbire este de fapt veranda casei de locuit, întreg imobilul construcţie fiind edificat cu respectarea obligaţiilor legale şi în baza actelor specifice eliberate de autorităţile locale administrativ-teritoriale.
A mai arătat că încă din anul 2004, an în care a devenit proprietarul imobilului în litigiu, construcţiile existente în prezent pe teren aveau exact aceeaşi configuraţie, singura modificare adusă de acesta construcţiilor fiind înlocuirea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie cu geam termopan, lucrare ce a fost făcută la întreaga casă, incluzând deci şi veranda si înlocuirea tablei degradată de pe acoperişul verandei cu tabla nouă.
Pârâtul a invederat că în anul 2006, când reclamantul a cumpărat proprietatea limitrofă celei deţinută de acesta, a găsit pe teren exact aceeaşi configuraţie a construcţiilor ca cea existentă în prezent,neexistând discuţii cu privire la aspectele reclamate prin cererea ce face obiectul prezentei cauze.
A mai arătat pârâtul că este adevărat că în urmă cu aproximativ 3 ani a avut loc o mutare a gardului despărţitor dintre proprietăţile părţilor, această mutare fiind făcută însă ca urmare a înţelegerii verbale a părţilor , reclamantul fiind de acord cu acest lucru cu condiţia ca paratul să îşi decupeze gardul în dreptul ferestrei sale care are vedere directă în curtea sa.
Cu privire la acoperişul verandei, a arătat că singura lucrare pe care a făcut-o a fost schimbarea tablei vechi cu una nouă, lucrare ce se impunea a fi făcută având în vedere gradul de deteriorare al vechiului acoperiş.
A susţinut însă, că la momentul la care a fost schimbată tabla acoperişului verandei, fiind pusă tablă nouă, a fost respectat întru totul amplasamentul vechiului acoperiş, nefiind depăşite limitele acestuia, iar atunci când aceasta lucrare a fost efectuată, reclamantul a fost prezent şi nu a avut obiecţiuni cu privire la executarea acestei lucrări.
A mai menţionat că el a fost cel care în fiecare an a scos zăpada si a dezgheţat jgheaburile fără a-i cere ajutorul reclamantului , chiar dacă apa ce se scurge de pe case se revarsă într-un jgheab comun, iar reclamantul ar fi avut aceeaşi obligaţie ca şi acesta, în prezent aflându-se în situaţia în care toate eforturile sale nu mai sunt recunoscute, dorindu-se cu orice preţ crearea unei stări conflictuale profunde.
În ceea ce priveşte igrasia ce afectează casa reclamantului, a arătat faptul că nu există nici o culpă a sa în crearea acestei probleme, fiind o casă veche, fără consolidări sau reparaţii, edificată sub nivelul străzii, ceea ce face să fie tot timpul afectată de astfel de probleme.
A mai susţinut pârâtul că încă de la momentul la care a fost achiziţionată de către reclamant, casa era afectată de igrasie si mucegai. Apa pluviala rezultată de pe acoperişul casei acestuia, se scurgea la acesta în curte , neafectând cu nimic proprietatea reclamantului.
Totodata a aratat ca în curtea interioară a proprietăţii reclamantului, se scurge apa rezultată de pe casa acestuia şi, în situaţia unor ploi torenţiale, canalizarea fiind veche nu poate prelua toata apa si se înfundă, apa pătrunzând astfel în locuinţa reclamantului.
A considerat pârâtul că prezentarea acestei argumentaţii care într-adevăr vizează fondul dreptului dedus judecaţii, s-a impus a fi făcută întrucât faţă de toate aceste considerente urmează ca instanţa să aprecieze dacă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii având ca obiect ordonanţă preşedinţială.
Astfel, solicită a se observa în principal faptul că această veranda, denumita anexă de către reclamant, exista pe teren de la momentul la care acesta a devenit proprietarul imobilului limitrof, respectiv din anul 2004.
Ori, în mod evident, dacă existenţa acestei anexe si modul de colectare al apelor pluviale pentru aceasta construcţie ar fi fost de natură a crea un prejudiciu substanţial reclamantului, prejudiciu ce impunea executarea unor lucrări urgente în vederea prevenirii sau înlăturării acestuia, reclamantul ar fi utilizat mijloacele legale avute la indemna încă de la acel moment, şi nu după 8 ani.
Mai mult decât atât, prin cererea de chemare în judecată formulată pe procedura de drept comun, reclamantul a solicitat ca acesta să îi repare zidul casei despre care se susţine că ar fi fost afectat de igrasie din culpa acestuia si să îi plătească suma de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea lucrărilor de evacuare.
A mai solicitat a se observa că în esenţă prejudiciul ce se susţine de către reclamant că i-a fost creat de către acesta si care impune luarea tuturor masurilor solicitate, este reprezentat tocmai de apariţia igrasiei si pătrunderea apei în locuinţă.
Ori, atâta timp cât reclamantul formulează o cerere în acoperirea materială a prejudiciului creat, este evident că se află în situaţia în care reclamantul nu se mai poate prevala de existenta unui prejudiciu iminent ce nu se poate înlătura sau preveni decât prin efectuarea acestor lucrări.
În ce priveşte măsurile cu caracter vremelnic ce se solicită de către reclamant consideră că nu au un astfel de caracter, în condiţiile în care se solicită demolarea unei părţi a acoperişului, reorientarea pantei de scurgere a acoperişului si montarea de jgheaburi colectoare, desfiinţarea unui cot de colectare si reorientarea scurgerii unui burlan.
Referitor la condiţia vremelniciei pârâtul arată că aceasta se află într-o strânsa legătura cu neprejudecarea fondului cauzei, cu precizarea că ordonanţa preşedinţială este o instituţie pusă la dispoziţia părţilor doar pentru a se lua masuri provizorii, iar nu definitive, masurile ce se solicită a fi luate de către reclamant fiind masuri ce nu pot fi dispuse de instanţă decât după ce se analizează temeinic, pe fondul cauzei, cererile părţilor si după administrarea unui probatoriu complex, incluzând în principal efectuarea unui raport de expertiza tehnică în specialitatea construcţii.
A mai arătat că în cadrul dosarului nr. ….al Judecătoriei Câmpina, cerere de chemare in judecată formulată pe dreptul comun de către reclamant, având un petit aproape identic cu al prezentei, a formulat cerere reconvenţionala, având mai multe solicitări faţă de pretenţiile reclamantului, inclusiv modificarea sistemelor colectoare a apelor pluviale pentru construcţia deţinută în proprietate de acesta.
În aceste condiţii,pârâtul a considerat că instanţa de judecata urmează să cerceteze fondul tuturor pretenţiilor deduse controlului judiciar si numai analizând şi capetele de cerere formulate de acesta în cuprinsul cererii reconvenţionale, are posibilitatea de a discerne cu privire la temeinicia dreptului dedus judecaţii de către reclamant.
A considerat pârâtul că în prezenta cauză instanţa de judecată nu are posibilitatea de a se pronunţa asupra masurilor pretins vremelnice solicitate de reclamant, fiind imposibil a pronunţa o hotărâre temeinică numai prin cercetarea aparenţei de drept, fără cercetarea fondului cauzei.
În drept a invocat disp. art. 115 Cod procedura civilă..
Reclamant a formulat ulterior precizare la acţiune şi răspuns la întâmpinarea formulată în cauză de către pârât .
Prin precizarea acţiunii ,reclamantul a solicitat să se dispună introducerea în cauză a soţiei pârâtului ,pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa şi, având în vedere că după introducerea cererii de chemare în judecată pârâtul a executat lucrările menţionate la punctele 4 si 6- iar pentru lucrarea de la pct. 1 este necesară efectuarea unei expertize tehnice construcţii, care ar întârzia soluţionarea cererii, lipsind-o de caracterul urgenţei- şi-a restrâns acţiunea în sensul că solicită a se dispune : obligarea pârâţilor să orienteze panta de scurgere a apelor meteorice de pe acoperiş, spre interiorul proprietăţii sale;obligarea pârâţilor să monteze jgheaburi colectoare la o distanţă corespunzătoare, astfel încât apa să nu mai curgă pe zidul locuinţei sale,obligarea pârâţilor să orienteze scurgerea burlanului colector montat în apropierea peretelui locuinţei sale, spre proprietatea acestora.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatorii si depozitii de martori .
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a retinut urmatoarele :
Obiectul prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială îl constituie obligarea paratilor să orienteze panta de scurgere a apelor meteorice de pe acoperişul lor , spre interiorul proprietăţii reclamantului , obligarea pârâţilor să monteze jgheaburi colectoare la o distanţă corespunzătoare, astfel încât apa să nu mai curgă pe zidul locuinţei reclamantului si obligarea pârâţilor să orienteze scurgerea burlanului colector montat în apropierea peretelui locuinţei reclamantului , spre proprietatea paratilor , respectiv obligatii de “a face ” rezultate din raporturile de vecinatate .
Potrivit art. 581 Cod pr. civ. doua sunt conditiile specifice exercitarii ordonantei presedintiale , urgenta si caracterul vremelnic al masurii ce se ia pe aceasta cale .Din caracterul vremelnic decurge si o a treia conditie , si anume ca prin masura luata sa nu se prejudece fonful cauzei .
Prin ordonanta presedintiala se pot lua , deci, numai masuri vremelnice , iar nu cu caracter definitiv , care echivaleaza cu solutionarea in fond a pricinii .
În ceea ce priveşte obligaţia de “a face”, aceasta nu poate fi dispusă pe cale de ordonanţă preşedintială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în cazul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate.
Proprietatea reclamantului se invecineaza cu cea a paratilor , pe laturile de sud si est , paratii devenind in anul 2004 proprietarii imobilului teren curti constructii in suprafata de 88mp , situat in intravilanul mun. Câmpina, str. Tineretului, nr. 22 BIS , împreună cu construcţia C1, construita din paianta si caramida , invelita cu tabla , compusa din doua camere , bucatarie, baie , sas si veranda , conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr4332/16.08.2004 (f.21-22) , iar reclamantul devenind in anul 2006 , proprietarul imobilului teren curţi construcţii în suprafaţă de 87 mp, situat în intravilanul mun. Câmpina, str. Tineretului, nr. 22, împreună cu construcţia C2, construită din cărămidă, învelită cu tablă, compusă din verandă, sufragerie, două dormitoare, baie si bucătărie , conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 78/15.03.2006, BNP Ivan Mihaela-Săvulescu Vasile şi a convenţiei autentificată sub nr. 1888/31.08.2012 de BNP Roxana Andreea Muşat (f.7-9) .
Din depozitiile martorilor DV şi MM propusi de reclamant , instanta a retinut ca reclamantul este convins ca in urma lucrarilor efectuate de parati la acoperisul verandei acestora in anul 2010 , apa provenita din precipitatii se scurge pe zidul constructiei sale si la baza fundatiei acesteia , iar din acest motiv apa ii patrunde in locuinta ai carei pereti sunt plini de igrasie din aceasta cauza .
De cealalta parte, martora M A , propusa de parati , persoana in varsta de 76 de ani , care cunoaste cele doua imobile inca de cand s-a nascut si a locuit permanent pe aceeasi strada , a aratat ca imobilul reclamantului avea igrasie pe pereti in doua camere si anterior cumpararii acestuia de catre reclamant , insa dupa ce reclamantul a cumparat casa si a efectuat lucrari de izolatii , in imobilul acestuia nu mai exista nici un pic de igrasie .Aceeasi martora a aratat ca imobilul paratilor are aceeasi configuratie ca si in anul 2004 , cand acestia l-au cumparat, singura modificare facuta de acestia fiind inchiderea verandei cu geam termopan si usa tip termopan si inlocuirea tablei de pe acoperis, fara sa fie modificata forma acestuia si panta de scurgere .
Aceeasi martora , ca de altfel si martora IC , au precizat ca acoperisul paratilor are jgheaburi pe toate laturile , insa casa reclamantului este situata sub nivelul strazii .
In aceasta situatie , raportat la caracterul vremelnic al masurillor ce pot fi dispuse pe calea ordonantei presedintiale , instanta in lipsa unei expertize tehnice constructii (ce nu poate fi efectuata in procedura urgenta a ordonantei presedintiale ) , prin care sa se determine daca paratii prin lucrarile efectuate la acoperisul anexei au schimbat panta de scurgere a apelor meteorice spre interiorul proprietatii reclamantului si care ar fi solutia tehnica pentru reorientarea pantei de scurgere , daca intr-adevar cauza infiltrarii apei in locuinta reclamantului o constituie modalitatea de edificare a acoperisului anexei proprietatea paratilor sau este determinata si de alte cauze , respectiv un viciu de constructie initiala sau pozitionarii acesteia sub nivelul strazii , daca locuinta reclamantului este afectata de igrasie si care ar fi solutia tehnica pentru a se inlatura aceasta situatie ,daca jgheaburile colectoare existente la acoperisul paratilor au capacitatea de a colecta apele meteorice si unde se scurge pa colectata din acestea , nu poate pronunta o hotarare in prezenta cauza , prin care sa dispuna o masura vremenica .
Aceasta intrucat pentru primele doua capete de cerere , respectiv obligarea paratilor să orienteze panta de scurgere a apelor meteorice de pe acoperişul lor , spre interiorul proprietăţii reclamantului si obligarea pârâţilor să monteze jgheaburi colectoare la o distanţă corespunzătoare, astfel încât apa să nu mai curgă pe zidul locuinţei reclamantului, vizeaza luarea unor masuri definitive si nu vremelnice , cu atat mai mult cu cat instanta , in lipsa expertizei constructii nu poate cerceta caracterul abuziv al acestor lucrari pretins efectuate de parati si daca acestea sunt cauza prejudiciului produs reclamantului , fiind imposibil a pronunta o hotarare temeinica , numai prin cercetarea aprentei de drept , motiv pentru care in temeiul art 581 cod pr. civ. , au fost respinse ca inadmisibile in procedura ordonantei presedintiale .
In ceea ce priveste cel de-al treilea capat de cerere , privind obligarea pârâţilor să orienteze scurgerea burlanului colector montat în apropierea peretelui locuinţei reclamantului , spre proprietatea paratilor, in raspunsul la intrebarea nr.16 din interogatoriu (f.66) , paratul a aratat ca acesta a schimbat deja orientarea burlanului colector , aspect ce se coroboreaza cu plansa fotografica depusa chiar de reclamant la f.49 dosar (stanga jos) din care rezulta ca burlanul colector este orientat cu scurgerea inspre proprietatea paratilor si nu a reclamantului . De altfel martorul MM propus de catre reclamant , a confirmat ca imaginea din aceasta fotografie , partea stanga jos, reprezinta curtea paratului PI , iar burlanul de scurgere ce formeaza obiectul litigiului , este cel evidentiat in fotografie , pe langa gardul de culoare rosie .
Fata de aceste considerente , intrucat din probele administrate nu a rezultat ca burlanul de scurgere este orientat in prezent spre locuinta reclamantului , in temeiul art 581 cod procedura civila, a fost respins ca neintemeiat si capatul 3 al cererii de ordonanta presedintiala .
Judecator
Luminita Enescu
