ART. 996 şi următoarele cod procedură civilă. Ordonanţă preşedenţială.
Dosar nr. …
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 398/2014
Şedinţa publică din 17 Aprilie 2014
Completul constituit din:
Preşedinte X
Judecător X
Grefier X
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă B.R împotriva sentinţei civile nr. …din …. pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. în contradictoriu cu intimatul pârât M.C, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intimatul pârât M.C asistat de avocat B.C, în baza împuternicirii avocaţiale nr. 48029, depusă la dosar în şedinţă publică, lipsă fiind apelanta reclamantă B.R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că prin serviciul registratură, la data de 14.04.2014, apelanta reclamantă B.R a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, după care intimatul pârât prin avocat B.C depune la dosar o notă de cheltuieli, la care a anexat chitanţa nr. 19 din 17.04.2014 privind onorariul de avocat şi bon fiscal nr. 9 din 17.04.2014, reprezentând cheltuieli transport.
Tribunalul pune în discuţie cererea de amânare formulată de apelanta reclamantă B.R în vederea angajării unui apărător.
Avocat B.C pentru intimatul pârât a solicitat respingerea cererii de a amânare având în vedere că s-a comunicat apelantei întâmpinarea depusă în procedura scrisă şi a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
Tribunalul în raport de dispoziţiile art. 222 C.pr.civ. respinge cererea de amânare formulată de apelanta reclamantă B.R, având în vedere şi că judecata se face de urgenţă şi cu precădere în cazul ordonanţei preşedinţiale.
Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi înscrisuri de depus, s-a constatat apelul în stare de judecată şi s-a acordat cuvântul.
Avocat B.C pentru intimatul pârât M.C a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susţinând că în mod corect instanţa a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 996 alin. 1 C.pr.civ., iar din probele depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâta are posibilitatea să ajungă la uliţa comunală pe proprietatea sa şi din rea credinţă a formulat mai multe plângeri civile şi penale.
A concluzionat că sentinţa este legală şi temeinică şi solicită obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar …. reclamanta B.R a chemat în judecată pârâtul M.C, solicitând instanţei ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună obligarea pârâtului să-şi ridice sau să fie abilitată reclamanta pe cheltuiala pârâtului să ridice gardul din plasă metalică pe ţevi metalice, amplasat în dreptul locuinţei sale şi care îi blochează accesul reclamantei şi familiei acesteia la propria locuinţă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unei locuinţe situată pe un teren care avea ieşire la calea publică, teren pe care pârâtul l-a închis iniţial prin amplasarea unui autoturism, după care, a amplasat gardul din plasă metalică până în dreptul zidului pe care este amplasat un garaj, iar după data de 03.12.2013 pârâtul a închis în continuare suprafaţa de teren prin prelungirea gardului până peste şanţ.
Că, pârâtul nu a respectat vechiul aliniament aspecte ce rezultă dintr-o expertiză efectuată în dosarul …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru şi nici indicaţiile Primăriei Comunei Padeş.
Totodată s-a susţinut că actul de proprietate al pârâtului, certificat de moştenitor nr. 1168 din 08.12.1993 a fost constatat nul, iar drumul stradal din zonă inclusiv intersecţiile figurează în domeniul public al com. Padeş şi în prezent se judecă cu pârâtul în dosarul … pentru stabilire servitute de trecere.
Prin întâmpinare a arătat pârâtul că cererea reclamantei nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate întrucât sunt încălcate dispoziţiile art. 996 alin. 5 C.pr.civ., măsura solicitată de reclamantă prejudecând fondul.
Că, demolarea unui gard este o măsură definitivă şi nu provizorie aşa încât nu este îndeplinită nici condiţia vremelniciei şi că, autorizaţia de construire a gardului a fost emisă la data de 14.03.2012 situaţie în care nu este îndeplinită nici urgenţa măsurii.
Totodată pârâtul a susţinut că susţinerile reclamantei nu reflectă realitatea întrucât gardul nu este construit în dreptul locuinţei sale deoarece între proprietatea reclamantei şi cea a pârâtului se interpune proprietatea numitei L.E, iar gardul este construit pe porţiunea ce desparte proprietatea pârâtului de cea a numitei L.E.
Prin sentinţa civilă nr. … din ….. pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. a fost respinsă cererea în ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta B.R în contradictoriu cu pârâtul M.C. şi a fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 600 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că pe lângă condiţiile generale ce trebuie să intre în conţinutul unei acţiuni civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale care se desprind din cuprinsul dispoziţiilor art. 996 şi urm. C.pr.civ.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.pr.civ. instanţa poate să ordone, stabilind o aparenţă de drept în favoarea reclamantului, măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlăturarea piedicilor ivite la executarea silită.
Art. 996 alin. 1, alin. 2 şi alin. 5 C.pr.civ. stabilesc cinci condiţii de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale anume: urgenţa, aparenţa de drept în favoarea reclamantului, caracterul vremelnic, provizoriu limitat în timp, neprejudecarea fondului şi interdicţia de a fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.
Cele cinci condiţii, trei pozitive şi două negative au caracter cumulativ, iar analiza admisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială presupune analiza condiţiilor enumerate mai sus.
Prima condiţie ce justifică folosirea ordonanţei preşedinţiale este urgenţa, care urmează a fi apreciată în raport de circumstanţele obiective ale cauzei, circumstanţe ce rezultă din probele administrate în cauză.
Condiţia de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, urgenţa trebuie apreciată şi în funcţie de modul de desfăşurare a situaţiei litigante ivite între părţi. În acest sens, instanţa a reţinut că potrivit susţinerilor reclamantei între părţi există un litigiu pe rol, dosar …. ce are ca obiect stabilire drept servitute trecere (certificatul de grefă aflat la fila 4 din dosar).
S-a reţinut de instanţă că nu este îndeplinită cerinţa urgenţei având în vedere inclusiv data emiterii autorizaţie de construire emisă pârâtului şi nu a fost primită susţinerea reclamantei potrivit căreia gardul a fost edificat începând cu data de 03.12.2013 în forma actuală întrucât această susţinere nu a fost dovedită.
Având în vedere că a trecut o perioadă lungă de timp, de la momentul edificării gardului, instanţa a reţinut că lipseşte caracterul urgent al cererii.
Faptul promovării unei noi acţiuni în justiţie după un interval mare de timp de la momentul introducerii cererii care priveşte fondul dreptului, acţiunea în servitute, conduce la concluzia inexistenţei urgenţei ca motiv de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale.
De asemenea, instanţa a reţinut că afirmarea de către reclamant a unei aparenţe de drept este o condiţie specială care face admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială, desigur, dacă sunt îndeplinite şi condiţiile de exerciţiu al acţiunii civile referitoare la calitate şi interes conform art. 32 alin. 1 C.pr.civ. Spre deosebire de acţiunile civile de drept comun, ordonanţa preşedinţială presupune verificare aparenţei de drept şi nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenţiei formulate în condiţiile art. 32 alin. 1 lit. c rap. la art. 249 alin. 1 C.pr.civ.
Aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.
A mai reţinut instanţa că, între părţi s-a mai purtat un litigiu, dosar nr. …. având ca obiect obligaţia de a face, prin care reclamanta din prezenta cauză solicita obligarea pârâtului din prezenta cauză să lase liberă calea de acces, aceiaşi suprafaţă de teren, iar prin sentinţa civilă nr. … din ….. a fost respinsă cererea, iar această sentinţă civilă a intrat în puterea de lucru judecat.
S-a concluzionat de către instanţă că aparenţa de drept nu este în favoarea reclamantei şi cum cele cinci condiţii de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale au caracter cumulativ, instanţa a apreciat că este de prisos a se analiza celelalte condiţii de admisibilitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta B.R criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în sensul că în mod greşit instanţa a reţinut că nu a dovedit urgenţă având în vedere că pârâtul a amplasat pe data de 07.10.2013 un gard cu racle de fier fiind blocat definit accesul său spre locuinţă, iar la data când a introdus acţiunea pentru servitute şi ordonanţă preşedinţială în anul 2012 drumul său de acces nu era îngrădit putând să se strecoare pe lângă autoturismul cu care pârâtul blocase drumul spre locuinţa sa.
S-a mai susţinut de către apelantă că pârâtul nu a contestat starea de fapt şi în mod greşit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, întrucât a formulat acţiunea pentru a putea obţine un drum de acces spre locuinţa sa.
Intimatul pârât a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că împrejmuirea la care face referire reclamanta a executat-o în baza actelor cerute de Legea nr. 50/1991 şi consideră că nu a încălcat dispoziţiile legale, iar din sentinţa pronunţată în dosarul nr. …. rezultă că reclamanta avea posibilitatea să ajungă la uliţa comunală pe proprietatea sa având deschidere peste 17 m.
Apelanta reclamantă a depus răspuns la întâmpinare susţinând că în mod greşit instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 996 C.pr.civ având în vedere că pârâtul a împrejmuit calea de acces pe proprietatea sa în mod abuziv şi ilegal.
A depus la dosarul cauzei în susţinerea motivelor de apel xerocopie după adresa 564 din 04.02.2013 eliberată de Primăria comunei Padeş, adresa nr. 84/08.01.2014 eliberată de Inspectoratul de Stat în construcţii – Inspectoratul Regional în construcţii sud – vest, după raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. …, după sentinţa civilă …. pronunţată de Judecătoria Motru după certificatul de moştenitor nr. 1168/08.12.1993 eliberat de Notariatul de Stat Judeţean Gorj şi după planşe foto.
Tribunalul analizând motivele de apel invocate de apelanta reclamantă constată că apelul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamanta B.R a chemat în judecată pârâtul M.C solicitând instanţei ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună obligarea pârâtului să-şi ridice sau să fie abilitată reclamanta pe cheltuiala pârâtului să ridice gardul din plasă metalică pe ţevi metalice, amplasat în dreptul locuinţei sale şi care îi blochează accesul reclamantei şi familiei acesteia la propria locuinţă.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.pr.civ. instanţa de judecată stabilind că „în favoarea reclamantului există aparenţa de drept va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială este preferabilă din punct de vedere legal în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt.
Caracterul urgent al măsurilor trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acestora şi anume păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repararea şi înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În mod corect a reţinut instanţa că nu este îndeplinită cerinţa urgenţei raportat la data introducerii cererii de faţă şi la data emiterii autorizaţie de construire pârâtului şi având în vedere că între părţi există un litigiu pe rol având ca obiect stabilire drept servitute de trecere.
Urgenţa luării măsurilor se apreciază în concret atât prin raportare la conţinutul subiectiv şi obiectiv al situaţiei juridice generatoare cât şi prin raportare la data judecării cererii.
Totodată s-a apreciat corect de către instanţă că promovarea unei noi acţiuni în justiţie după un interval de timp de la momentul introducerii cererii ce priveşte fondul dreptului conduce la inexistenţei urgenţei ca motiv de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale.
De asemenea, între părţi s-a mai purtat un litigiu ce a avut ca obiect obligaţie de a face ce a făcut obiectul dosarului nr. …. prin care reclamanta solicita obligarea pârâtului să lase liberă calea de acces, iar prin sentinţa civilă nr. …. a fost respinsă cererea şi deci această sentinţă acţionează ca o prezumţie de lucru judecat, astfel că aparenţa de drept operează în favoarea pârâtului.
Având în vedere că cele cinci condiţii de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale au caracter cumulativ şi în cauză nu este îndeplinită urgenţa, în mod corect instanţa a respins cererea de ordonanţă preşedinţială.
Potrivit dispoziţiilor art. 453 C.pr.civ. partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat să-i plătească acesteia cheltuielile de judecată.
La instanţa de fond intimatul pârât a avut angajat avocat care i-a apărat interesele şi având în vedere că a fost respinsă cererea de ordonanţă preşedinţială în mod corect a fost obligată reclamanta la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
În considerarea celor expuse tribunalul constată că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică cu aplicarea dispoziţiilor legale prevăzute de art. 996 C.pr.civ. motiv pentru care urmează a respinge apelul ca nefondat.
Văzând şi art. 480 şi 453 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă B.R, împotriva sentinţei civile nr. …. din ….. pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. în contradictoriu cu intimatul pârât M.C.
Obligă apelanta reclamantă la 550 lei cheltuieli de judecată în apel către intimatul pârât.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 17 Aprilie 2014, la Tribunalul Gorj.
