Ordonanţă PREŞEDINŢIALĂ-admite cererea


Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 16.02.2016 sub nr……/259/2016, reclamanta I.C. a chemat în judecată pârâtul L.C., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună modificarea măsurii luată prin sentinţa civilă nr…… din 13.01.2012 pronunţată de Judecătoria Mizil în ceea ce priveşte stabilirea locuinţei minorei şi să se stabilească locuinţa minorei, cu caracter provizoriu, până la soluţionarea dosarului nr…../259/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Mizil, la mamă, reclamanta din prezenta cauză.

 În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta a arătat că minora a plecat din domiciliul tatălui şi a venit la mama reclamantă spunând că nu mai doreşte să locuiască cu tatăl.

A menţionat reclamanta că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale cererii. Astfel, în ceea ce priveşte caracterul provizoriu al măsurii, reclamanta a arătat că măsura se va dispune până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr……/259/2016, în ceea ce priveşte urgenţa măsurii, aceasta este determinată atât de voinţa minorei, cât şi de necesitatea continuării studiilor la Şcoala din Mizil, unde a fost transferată. Măsura ce se va dispune nu prejudiciază fondul întrucât cauza cu nr. /259/2016 va fi soluţionată potrivit dreptului comun.

Totodată, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr…… din 13.01.2012 pronunţată de Judecătoria Mizil, s-a dispus desfacerea căsătoriei şi stabilirea locuinţei minorei L.R.M. la pârât.

Reclamanta a susţinut că, având în vedere vârsta, voinţa, sexul minorei se impune stabilirea locuinţei acesteia la mamă, care dispune de condiţii în vederea asigurării educaţiei corespunzătoare, s-a recăsătorit, minora având nevoie de dragostea, îndrumarea şi sprijinul mamei.

A menţionat reclamanta că de la fiica sa L.E.I., în prezent majoră, a aflat de atitudinea necorespunzătoare a pârâtului şi, totodată, pârâtul îi interzicea să ia legătura cu fiicele sale, folosind ameninţări.

De asemenea, reclamanta a arătat că minora a solicitat insistent să locuiască cu reclamanta, întrucât nu este hrănită corespunzător, este supusă unui tratament agresiv verbal în locuinţa pârâtului.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.996, 998 alin.2 şi următoarele C.proc.civ., art.403 C.proc.civ., art.8 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În probaţiune, reclamanta a depus în copie certificat de căsătorie, cerere de transfer, certificat de naştere, sentinţa civilă nr….. din 13.01.2012.

La data de 24.02.2016, pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare, pârâtul a arătat că nu este o persoană violentă şi nu consumă băuturi alcoolice. A menţionat că reclamanta a abandonat minora de la vârsta de nouă luni şi a plecat în străinătate, lăsând-o în grija sa. Totodată, pârâtul a susţinut că reclamanta nu a plătit pensia de întreţinere la care a fost obligată, iar în data de 05.02.2016, reclamanta a luat minora de la şcoală şi a dus-o la locuinţa sa, motiv pentru care a formulat plângere penală.

A susţinut pârâtul că minora a fost influenţată negativ de către reclamantă şi, de asemenea, în locuinţa sa dispune de condiţii materiale pentru creşterea minorei, fiind căsătorit cu A.L.M. care îl ajută la creşterea şi îngrijirea minorei.

Pârâtul a depus, în dovedire, adresă eliberată de Şcoala din Mizil şi adresă emisă de Poliţia .

La termenul din data de 24.02.2016, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, iar pentru pârât proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.

În cadrul cercetării judecătoreşti, instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse, interogatoriul reclamantei şi proba cu martorul A.L.M.

Instanţa a dispus efectuarea anchetelor psihosociale la locuinţele părţilor. De asemenea, instanţa a procedat la ascultarea minorei L.R.M.

Analizând acţiunea civilă formulată de reclamantă, în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa a constatat următoarele:

 Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta I.C. a solicitat să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale, stabilirea locuinţei minorei L.R. M. la mamă.

Potrivit sentinţei civile nr….. pronunţată la data de 13.01.2012, de Judecătoria Mizil, definitivă prin neapelare, s-a dispus desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi stabilirea locuinţei minorei L.R.M., născută la data de 15.06.2004, la tată, pârâtul L.C.

Între părţi există neînţelegeri care au condus la promovarea unei acţiuni având ca obiect modificarea măsurilor luate cu privire la minora L.R.M., în sensul stabilirii locuinţei acesteia la reclamantă, înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil sub nr……/259/2016.

În prezent, minora L.R.M. locuieşte la reclamantă şi urmează cursurile şcolare la Şcoala din Mizil.

În soluţionarea prezentei cauze, instanţa a avut  în vedere dispoziţiile art.  997 alin.1 C.proc.civ., conform cărora, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar al. 2, 4 arată că „ordonanţa  este provizorie şi executorie şi va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului”.

Procedura specială a ordonanţei preşedinţiale comportă, prin urmare, trei cerinţe esenţiale: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii ce se solicită a fi luată până la soluţionarea fondului litigiului existent între părţi, respectiv nerejudecarea acestuia prin examinarea aparenţei dreptului dedus judecăţii.

Ordonanţa preşedinţială neavând drept scop rezolvarea fondului litigiului, rezultă că instanţa învestită cu soluţionarea unei asemenea cereri se mărginească să stabilească, în raport cu probele prezentate de părţi, în favoarea căreia dintre ele există aparenţa de drept.

Examinând îndeplinirea celor trei condiţii, din analiza textelor de lege menţionate şi a situaţiei de fapt, rezultă că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al măsurii solicitate, instanţa  a reţinut că este realizată în cauză această cerinţă, reclamanta solicitând măsura stabilirii locuinţei minorei L.R.M. până la soluţionarea acţiunii ce formează obiectul dosarului nr……/259/2016 al Judecătoriei Mizil, cu obiect „ modificare măsuri privitoare la minor”.

Privitor la cerinţa urgenţei, aceasta trebuie să existe atât la introducerea cererii şi, totodată, să se menţină pe parcursul soluţionării cauzei. Instanţa  a reţinut că şi această condiţie este întrunită în cauză având în vedere specificul pe care îl prezintă relaţiile de familie, care implică urgenţă şi al cărei scop este de a proteja individul împotriva oricărui prejudiciu care poate rezulta din simpla scurgere a timpului, precum şi riscul unei înstrăinări crescânde între reclamantă şi copil, ceea ce nu poate fi considerat în interesul superior al minorei.

Condiţia neprejudecării fondului presupune cercetarea aparenţei de drept şi rezultă din împrejurarea că ordonanţa presupune „o pipăire” a fondului, astfel că în cauza de faţă, instanţa nu procedează la soluţionarea litigiului dintre părţi în mod definitiv, ci urmează să adopte o măsură cu caracter temporar până când se va stabili printr-o hotărâre definitivă în cadrul dosarului nr…../259/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Mizil, părintele care este mai îndreptăţit şi la care să fie stabilită locuinţa minorei.

Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Pentru determinarea interesului minorei L.R.M., trebuie avut în vedere întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală şi intelectuală armonioasă, interesând vârsta acesteia şi legăturile afective ce s-au stabilit între părţi şi copil.

Instanţa a reţinut din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială coroborat cu înscrisurile depuse la dosar că reclamanta dispune de condiţii materiale şi morale, pentru creşterea, întreţinerea şi educarea minorei, formulându-se propunere de către psiholog de stabilire  a locuinţei minorei la reclamantă.

Pe de altă parte, instanţa a avut în vedere şi că reclamanta este casnică, astfel că dispune de timp suficient pentru a se ocupa de creştere, educarea şi îngrijirea minorei.

Fiind ascultată, minora  L.R.M. a declarat că locuieşte cu mama sa şi că îşi doreşte să continue studiile la şcoala din Mizil. A menţionat că doreşte să locuiască în continuare cu mama sa.

Având în vedere  cele mai sus expuse, dispoziţiile art.5 alin.2 din Legea nr.272/2004, potrivit cărora exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului, faptul că minorul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică şi morală, cu echilibru socio-afectiv, drept afirmat şi prin art.8 din Convenţia Europeană a drepturilor omului, vârsta minorei, apreciind că această măsură corespunde interesului superior al minorului, instanţa, în temeiul art. 997 C.proc.civ. a dispus modificarea măsurii luată prin sentinţa civilă nr….. pronunţată la data de 13.01.2012 de Judecătoria Mizil privind stabilirea locuinţei minorei L.R.M. la tatăl L.C., şi a stabilit locuinţa minorei L.R.M. la mama reclamantă până la soluţionarea definitivă a acţiunii ce formează obiectul dosarului nr……/259/2016 al Judecătoriei Mizil.

Conform dispoziţiilor art.453 C.proc.civ., instanţa a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.