Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr………/200/2013, reclamantul A.V.N., a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială, în contradictoriu cu pârâta B.V.N, stabilirea locuinţei minorului A.B.M., la domiciliul tatălui reclamant până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii privind stabilirea locuinţei minorului, în cadrul dosarului nr……./200/2013, aflat pe rolul Judecătoriei Buzău.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că din relaţia de concubinaj cu pârâta s-a născut la data de ……12.2011, minorul A.B.M., reclamantul recunoscând că minorul este copilul lui natural, fiind însris la rubrica ,,tatăl” din certificatul de naştere al minorului. Mai arată că relaţia de concubinaj cu pârâta a încetat pe fondul deteriorării raporturilor dintre părţi, determinate de neînţelegerile intervenite între aceştia, pârâta părăsind domiciliul comun din satul Vintileanca, judeţul Buzău. Întrucât între părţi au existat neînţelegeri privind exercitarea legăturilor personale cu minorul, precum şi cu privire la îngrijirea acestuia, a fost nevoit să promoveze prezenta cerere pentru rezolvarea echitabilă conform interesului superior al minorului. S-a mai arătat în cerere că minorul este ataşat de el, deoarece s-a ocupat continuu de creşterea, educarea şi îngrijirea lui şi este în interesul minorului să locuiască în continuare împreună cu acesta. A arătat că pe rolul Judecătoriei Buzău este înregistrat dosarul nr…../200/2013 cu termen de judecată la data de 17.11.2013, având ca obiect stabilirea locuinţei minorului la reclamant şi obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere. S-a menţionat că potrivit art.581 alin.1 C.pr.civ. ,,instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care sar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar în conformitate cu alin.4 ,,ordonanţa este vremelnică şi executorie”. A precizat reclamantul că, din analiza acestui text de lege, rezultă condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii şi neprejudecarea fondului. Cu privire la urgenţă s-a arătat că luarea unei asemenea măsuri speciale se impune în speţă, fiind evidentă ruptura produsă între părinţi, dorinţele contradictorii ale acestora cu privire la copil. Caracterul vremelnic rezultă din faptul că nu se pot lua măsuri definitive care să rezolve fondul litigiului dintre părţi, iar neprejudecarea fondului decurge din condiţia vremelniciei, ordonanţa presupunând o ,,pipăire” a fondului. Se arată că în ce priveşte admisibilitatea cererii de stabilire locuinţă minor pe calea ordonanţei preşedinţiale, în doctrină s-a stabilit că în principiu măsura se poate dispune pe această cale numai în cazul în care pe rolul instanţei se află în curs soluţionarea acţiunii având ca obiect stabilire locuinţă minor, exercitată potrivit dreptului comun.
În drept au fost invocate disp. art.496 Cod civil şi celelalte texte de lege arătate mai sus, art.274 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei: copia certificatului de naştere al minorului, copii de pe cărţile de identitate ale părţilor şi bilet de ieşire din spital al pârâtei.
Prin sentinţa civilă nr……../14.01.2013 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr……../200/2013, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Buzău, invocată de instanţă din oficiu şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Mizil. Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Mizil la data de 25.01.2013 sub nr………/259/2013.
Pârâta a fost legal citată, iar la termenul din data de 25.02.2013, a depus întâmpinare- cerere reconvenţională prin care a învederat instanţei că nu şi-a abandonat minorul la locuinţa reclamantului, aşa cum susţine acesta, ci a fost alungată din locuinţă, aşa cum mai făcuse şi anterior de doi ani, oprindu-i copilul cu forţa, situaţie în care ea neavând mijloacele financiare respective, fiind elevă în clasa a Xl-a la Liceul Agricol Mizil, a încercat să-şi recupereze copilul, formulând mai multe plângeri la Poliţia comunei Săhăteni, judeţul Buzău, dar nu a putut, fiind îndrumată să se adreseze instanţei de judecată. A mai arătat că a încercat permanent să-şi ia copilul, dar reclamantul nu o lăsa nici să ia legătura cu el, spunând ca să nu-1 ia la domiciliul ei. Niciodată nu putea să rămână singură cu copilul, reclamantul prevalându-se de un act medical din care într-adevăr rezulta că a fost internată la Spitalul Voila, dar în prezent nu mai are probleme de ordin medical. Se menţionează că ceea ce nu spune reclamantul, că o bătea frecvent şi o ameninţa continuu cu moartea şi chiar şi atunci când a fost internată în spital fiind lehuză. A arătat că în calitate de mamă este foarte afectată, că este împiedicată să-şi îngrijească personal copilul la vârsta lui de 1,2 ani considerând că are nevoie de ea mai mult decât de reclamant, că este in interesul minorului sa fie sub îngrijirea ei la domiciliul părinţilor din comuna Baba Ana, Satul Nou, judeţul Prahova, unde poate fi ajutată şi de părinţii ei, mama ei fiind casnică.
Pe cale de cerere reconvenţională, a solicitat respingerea cererii de ordonanţa preşedinţială a reclamantului privind stabilirea locuinţei la el pentru minorul A.B.M., născut la 23.12.2011 şi admiterea cererii sale reconvenţionale de stabilirea locuinţei minorului la ea, arătând că va permite reclamantului să aibă legături personale cu acesta ori de câte ori va voi, aceasta temporar, până când se va judeca dosarul de fond şi instanţa va hotărî.
În drept şi-a întemeiat cererea pe art. 116-120 din C.pr.civ.
Instanţa, din oficiu a dispus efectuarea anchetei psihosociale la domiciliul părţilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat următoarele:
Din relaţia părţilor s-a născut minorul A.B.M., născut la data de ….12.2011.Cu privire la caracterul acţiunii, instanţa a reţinut că dispoziţiile care reglementează procedura ordonanţei preşedinţiale impun trei condiţii pentru admiterea cererii: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.
Potrivit art. 581 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor care s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
Examinând îndeplinirea celor trei condiţii prevăzute de art.581 alin.1 C.pr.civ, privitor la cererea de stabilire a locuinţei minorului, instanţa a reţinut următoarele:
Prima condiţie vizează caracterul vremelnic al măsurii solicitate şi este realizată prin aceea că măsura urmează a se dispune până la momentul soluţionării definitive a acţiunii înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, având ca obiect stabilirea domiciliului minorului pe calea dreptului comun.
În ceea ce priveşte cerinţa urgenţei, instanţa a reţinut că această condiţie este îndeplinită în cauză, având în vedere atât specificul pe care îl prezintă relaţiile dintre părţi, în contextul deteriorării raporturilor dintre ele relevate de despărţirea acestora, raporturi care demonstrează existenţa unei vieţi comune din care a rezultat minorul şi care în lumina art.8 din Convenţia europeană a drepturilor omului dată de interpretarea jurisprudenţei Curţii Europene a drepturilor omului sunt incluse în dreptul la viaţa de familie, dar şi prin prisma interesului superior al copilului, potrivit art. 263 şi urm. Cod civil şi ale art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Cu privire la ultima cerinţă, aceea a neprejudecării fondului, instanţa a considerat că şi această condiţie este îndeplinită, deoarece instanţa nu procedează la soluţionarea litigiului dintre părţi în mod definitiv, ci urmează să adopte o măsură cu caracter temporar, până când se va stabili printr-o hotărâre definitivă a Judecătoriei Buzău, stabilirea domiciliului minorului la unul dintre părinţi.
De asemenea, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 ,,principiul superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.
Pentru determinarea interesului minorului, trebuie avut în vedere întregul complex de împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală şi intelectuală armonioasă, interesând vârsta acestuia, precum şi legăturile afective ce s-au stabilit între părinţi şi copil.
În ceea ce priveşte îngrijirea minorului, instanţa a reţinut faptul că de la data de 01.06.2012, când a avut loc despărţirea în fapt a părţilor şi până în prezent minorul, deşi se află la o vârstă fragedă, se află în îngrijirea exclusivă a reclamantului, care este ajutat de părinţii şi de sora lui.
Totodată, din referatul de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Săhăteni, judeţul Buzău, întocmit la locuinţa reclamantului, referat care nu a fost contestat de către pârâtă, rezultă faptul că acesta locuieşte într-o casă aparţinând părinţilor săi, compusă din patru camere, baie, bucătărie, încălzire centrală, mobilier nou, condiţii optime de confort, imobilul fiind racordat la reţeaua de electricitate, şi la reţeaua de apă potabilă a localităţii, reclamantul realizând venituri salariale, aceste aspecte fiind recunoscute şi de către pârâtă prin răspunsul la întrebările luate pe calea interogatoriului .
Pe de altă parte, din referatul de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Baba Ana, judeţul Prahova, întocmit la locuinţa pârâtei, care nu a contestat menţiunile efectuate, rezultă faptul că aceasta şi-a reluat cursurile şcolare, fiind elevă în clasa a XI-a şi locuieşte într-o casă aflată într-o stare avansată de degradare aparţinând bunicii sale, compusă din trei camere, bucătărie, împreună cu cei patru fraţi şi bunica, venitul familiei fiind reprezentat de pensia bunicii de 560 lei şi alocaţia de stat de 210 lei, pârâta recunoscând la interogatoriu atât lipsa oricăror venituri, dar şi faptul că locuieşte într-un imobil împreună cu alte şapte persoane, întreaga familie trăind din pensia bunicii de 560 lei şi alocaţia de stat de 210 lei, lipsa condiţiilor de creştere şi educare a minorului fiind evidentă.
Instanţa nu poate reţine susţinerile pârâtei, potrivit cărora a încercat permanent să-şi recupereze copilul din domiciliul reclamantului, formulând mai multe plângeri la Poliţia comunei Săhăteni, judeţul Buzău, având în vedere că aceasta nu a făcut nicio dovadă în acest sens. Mai mult decât atât, plângerea depusă de către pârâta B.V.N. şi înregistrată sub nr……./22.12.2012, dincolo de faptul că a fost depusă la un interval de timp de 6 luni de la data despărţirii în fapt a părţilor-01.06.2012, vizează alungarea din locuinţa comună şi faptul că nu i se permite să vadă copilul şi nu ,, recuperarea copilului”, aşa cum a susţinut în întâmpinarea-cerere reconvenţională depusă, aspect care confirmă acordul exprimat de pârâtă, după despărţirea în fapt a părţilor ca minorul să rămână în grija tatălui, cu posibilitatea acesteia de a-l vizita, aspect relevat de către pârâtă în faţa instanţei la termenul din data de 14.03.2013 şi consemnat în încheierea de şedinţă de la acea dată. De altfel, în lipsa unui acord al pârâtei în acest sens, aceasta avea la îndemână introducerea unei acţiuni vizând stabilirea domiciliului minorului la ea, încă de la despărţirea în fapt a părţilor, din certificatul emis de Judecătoria Buzău, rezultând că pe rolul Judecătoriei Buzău se află înregistrat dosarul nr………/200/2013 având ca obiect stabilire domiciliu, promovată de reclamantul A.V.N. în contradictoriu cu pârâta B. V. N.
Având în vedere cele mai sus expuse, dispoziţiile art.31 alin.2 din Legea nr.272/2004, potrivit cărora exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului, faptul că minorul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică şi morală, cu echilibru socio-afectiv, drept afirmat şi prin art.8 din Convenţia Europeană a drepturilor omului, precum şi având în vedere referatul de anchetă socială efectuat de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Săhăteni, din conţinutul căruia, rezultă că mediul familial al reclamantului, care este angajat şi obţine venituri constante care îi vor permite să asigure minorului toate cele necesare pentru un trai decent, este unul propice creşterii şi educării minorului, aspecte recunoscute şi de către pârâtă în răspunsurile la interogatoriu, dar şi de acordul exprimat de pârâtă, după despărţirea în fapt a părţilor ca minorul să rămână în grija tatălui, cu posibilitatea acesteia de a-l vizita, aspect relevat de către pârâtă în faţa instanţei la termenul din data de 14.03.2013 şi consemnat în încheierea de şedinţă de la acea dată şi observând că această măsură corespunde interesului superior al minorului, instanţa, în temeiul art.496 Noul Cod Civil, va stabili cu titlu provizoriu locuinţa minorului A.B.M., născut la data de 04.02.2012, la tată, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei având ca obiect „stabilire domiciliu minor”, aflată pe rolul Judecătoriei Buzău, dosar nr……./200/2013.
Faţă de solicitarea ambelor părţi, instanţa va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Întocmit,
Judecător – Postelnicu Ion
