SENTINŢA CIVILĂ NR. 1925/05.04.2011-ordonanţă preşedinţială (evacuare)
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 14.02.2011, sub nr. 1227/279/2011, reclamantul xx, prin avocat xx, a chemat în judecată pe pârâta xx solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială, evacuarea acesteia din imobilul situat în Piatra Neamţ, str. Mihai Eminescu, nr. 12, bl. B5, sc. B, ap. 21, jud. Neamţ.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul apartamentului evocat, pe care l-a achiziţionat de la partea adversă, în urma unei licitaţii publice, organizate de Biroul Executorului Judecătoresc xx, pentru suma de 290000 lei, achitată în integralitate, prin act de adjudecare, în anul 2007.
A mai menţionat acesta faptul că, datorită unui lung şir de procese iniţiate de pârâtă, care refuză să predea imobilul, ocupându-l în mod abuziv, a fost în imposibilitate de a-şi exercita prerogativele de proprietar asupra apartamentului.
De asemenea, s-a prevalat de faptul conform căruia preţul imobilului a scăzut de la data cumpărării, precum şi că pârâta îl utilizează într-o stare precară de întreţinere.
Acţiunea a fost legal timbrată, cu suma de 10 lei – taxă judiciară de timbru, şi 3 lei – timbru judiciar.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 581 – 582 Cod procedură civilă.
În susţinerea acţiunii, a ataşat înscrisuri.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, motivat de faptul că nu a fost proprietarul apartamentului, având doar domiciliul acolo, precum şi că reclamantul a cumpărat imobilul prin înşelăciune, în complicitate cu executorul judecătoresc.
În drept, nu a fost invocată nicio dispoziţie legală.
În susţinerea apărării, pârâta a depus înscrisuri.
La termenul din data de 29.03.2011, avocatul reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că înţelege să-şi întemeieze cererea pe dispoziţiile legale ale dreptului comun.
La acelaşi termen de judecată, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia lipsei de interes, amânând pronunţarea, la cererea avocatului reclamantului pentru a depune concluzii scrise, acesta neconformându-se.
Analizând materialul probator administrat, precum şi susţinerile părţilor, cu prioritate excepţia lipsei de interes, în raport de prevederile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa reţine următoarele:
În fapt, urmare a licitaţiei publice desfăşurate la data de 03.08.2007, s-a adjudecat licitatorului xx, imobilul format din apartament cu două camere şi dependinţe, confort 1, cu suprafaţă utilă de 44,53 mp, situat în Piatra Neamţ, str. Mihai Eminescu, nr. 12, bl. B5, sc. B, ap. 21, jud. Neamţ, proprietatea debitoarei xx, aspect probat prin copia actului de adjudecare nr. 27/27.08.2007 ( fila 41 ). Din conţinutul aceluiaşi înscris rezultă că preţul vânzării a fost de 290.000 lei, achitaţi conform recipisei CEC nr. 501816/1/02.08.2007 – în valoare de 9430 lei, şi recipisei CEC nr. 503114/1/13.08.2007 – în valoare de 280.570 lei.
Dreptul de proprietate al reclamantului a fost înscris în cartea funciară, astfel cum reiese din copia extrasului, depusă la ultimul termen de judecată.
În drept, în virtutea prevederilor art. 516 pct. 8 Cod procedură civilă, actul de adjudecare reprezintă titlu de proprietate, pentru adjudecatar constituind, în acelaşi timp, şi titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesiunea acestuia din urmă, sau împotriva oricărei persoane care are în posesiune ori deţine în fapt, fără nici un titlu, imobilul adjudecat, fiind obligatoriu ca atari aspecte să transpară chiar din conţinutul actului.
Cercetând conţinutul actului de adjudecare, instanţa constată îndeplinită condiţia enunţată, precum şi calitatea acestuia de titlu executoriu.
Faţă de aceste aprecieri, întrucât reclamanta deţine un înscris cu putere de titlu executoriu, se poate conchide că folosul practic urmărit la iniţierea demersului justiţiar, nu mai subzistă; cu alte cuvinte, aceasta nu are interes în promovarea acţiunii.
Calea procesuală corectă este cea de punere în executare a titlului, după încuviinţarea executării silite, fără a fi nevoie învestirea cu formă executori, în raport de dispoziţiile art. 3741 Cod procedură civilă. Desigur, în situaţia în care executorul refuză să îndeplinească actul de a proceda la evacuarea pârâtei, reclamantul are posibilitatea de a învesti instanţa cu o acţiune având ca obiect contestaţie la executare, în virtutea prevederilor art. 399 şi următoarele Cod procedură civilă.
