Obiect: ordonanţă preşedinţială înapoiere minor
Sentinţa civilă nr. 322/10.02.2010
Constată că prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr.xxxx/321/20xx reclamanta M.D. a chemat în judecată pe pârâtele X. M. şi X. I. solicitând ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să i se încredinţeze ei spre creştere şi educare minorul A.C. şi să fie obligate pârâtele să-i înapoieze minorul, urmând a fi obligate şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu fiul şi respectiv fratele pârâtelor, că ea şi soţul ei au locuit la mama acestuia în comuna X, că din căsătorie s-a născut copilul A.C., că a formulat mai multe acţiuni pentru divorţ din cauza neînţelegerilor dintre ea şi soţ şi pe parcursul judecării acţiunii de divorţ, soţul ei a decedat, şi, fiindu-i imposibil să mai locuiască în casa mamei fostului ei soţ, datorită împrejurărilor în care a decedat acesta, a plecat la părinţii ei, în comuna D., iar pârâtele au refuzat să-i dea copilul.
În dovedire a depus la dosar copii după certificatul de naştere a copilului şi certificatul de deces.
În drept a invocat prevederile art.103 al.1 din codul familiei şi art.581 din codul de procedură civilă.
Pârâtele au fost prezente în instanţă şi au solicitat respingerea acţiunii reclamantei cu motivarea că fostul soţ al reclamantei a fost omorât de tatăl reclamantei şi că nu sunt de acord să-i lase copilul în grija ei.
Analizând probele dosarului constată că cererea reclamantei este întemeiată urmând a o admite în baza art.98 al.2, 103 al.1 din codul familiei şi art.581 din codul de procedură civilă.
Potrivit prevederilor art.98 al.2 din codul familiei, „dacă unul dintre părinţi este mort (…), celălalt părinte exercită singur drepturile părinteşti.”
Reclamanta este mama copilului şi în această calitate ea exercită singură drepturile părinteşti asupra copilului, după moartea soţului. Ea nu este decăzută din drepturile părinteşti, nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens, iar vârsta fragedă a copilului A.C., care este mai mic de 2 ani, impune ca acesta să fie îngrijit de mamă.
Art.103 al.1 din codul familiei prevede că:” Părinţii au dreptul să ceară înapoierea copilului de la orice persoană care îl ţine fără drept. Instanţa judecătorească va respinge cererea, dacă înapoierea este contrară intereselor copilului. Acesta va fi ascultat, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.”
Indiferent de motivele invocate de pârâte, legate şi de împrejurările în care a murit tatăl copilului, până la stabilirea vinovăţiei asupra morţii acestuia, reclamanta are dreptul să ceară înapoierea de îndată a minorului de la orice persoană care îl ţine fără drept, cu atât mai mult cu cât este în interesul copilului ca acesta să fie ocrotit de mama lui, pentru liniştea şi dezvoltarea lui psihică, pentru că altfel s-ar afla brusc în situaţia de a nu-i avea în preajmă pe ambii părinţi.
În temeiul art.274 din codul de procedură civilă urmează ca pârâtele să fie obligate la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru, timbru judiciar şi onorariul pentru avocat.
