PROCEDURA INSOLVENTEI . Apel. Procedura insolventei. Contestatie împotriva masurii de desemnare a administratorului special, în conditiile în care dreptul de vot al asociatului majoritar a fost contestat pe considerentul ca executarea Hotarârilor AGA în urma carora a devenit asociat majoritar a fost suspendata în procedura ordonantei presedintiale, pâna la solutionarea litigiului având ca obiect verificarea legalitatii Hotarârilor AGA. Durata masurii dispuse pe cale de ordonanta presedintiala.
– art. 996 alineat 2 din Noul Cod de procedura civila
Decizia nr. 240/C/2015 – A din 06.10.2015
Dosar nr. 2317/83/C/2014/a3-A
Prin Sentinta nr. 390/2015 din 18.05.2015 Tribunalul B. a admis contestatia formulata de contestatorii K. G., CNP xxxxxxxxxxxxx si B. S., CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul în S. M., str. G. L. P., nr.x, jud.S. M., în contradictoriu cu administratorul judiciar C. L. XXXX SPRL, cu sediul în S. M., str. I. S. nr. xx jud. S. M., având CUI RO xxxxxxxx, administratorul special F. C., cu domiciliul în S. M., str.U., bl.YYxx, ap.xx, jud. S.M. si comitetul creditorilor format din B. I. E. R. E. SA, cu sediul în B., str.B. D., nr.xY, sector x, SC A. I. SRL, cu sediul în S. M., str. S., nr.xx, jud.S. M., SC S. M. F. SRL, cu sediul în B., str.M., nr.xxx, jud.S. M. si SC S. M. D. SRL, cu sediul în A., str. L., jud. C.
A anulat procesul verbal încheiat de administratorul judiciar în data de 18.02.2015.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Asa cum rezulta din procesul verbal încheiat în data de 18.02.2015 (filele nr.92 si 93 dosar de insolventa, vol.II), la data respectiva a fost convocata adunarea generala a asociatilor SC A. SRL pentru desemnarea administratorului special si s-a constatat ca adunarea a decis cu o majoritate de 80% din voturile exprimate desemnarea în calitate de administrator special a d-nului F. C.
Conform procesului verbal sus mentionat, la adunarea generala a asociatilor au participat d-nul B. I. detinând 80% din partile sociale, d-nul B. S. si d-na K. G. detinând împreuna 20% din partile sociale.
În cadrul adunarii generale, d-nul B. S. si d-na K. G. au contestat calitatea de asociat a d-nului B. I. invocând hotarârea pronuntata în dosarul nr.1922/83/2014 al Tribunalului S. M., iar d-nul B. I. a sustinut ca aceasta hotarâre nu mai produce efecte deoarece actiunea înregistrata în dosar nr.1916/83/2014 a fost respinsa.
Judecatorul sindic a constatat ca prin sentinta civila nr.148/20.08.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. în dosar nr.1922/83/2014 s-a dispus suspendarea executarii hotarârii AGA nr.1/19.10.2013 si a hotarârii AGA nr.1/31.03.2014 pâna la solutionarea litigiului înregistrat sub nr.1916/83/2014 pe rolul Tribunalului S. M.. Aceasta hotarâre a fost pronuntata în cadrul procedurii ordonantei presedintiale.
Asa cum rezulta din considerentele hotarârii sus mentionate, prin cele doua hotarâri AGA a caror executare a fost suspendata d-nul B. I. a devenit asociat al SC A. SRL detinând 80% din partile sociale în urma majorarii capitalului social al societatii cu aportul în numerar al acestuia si a cesionarii de parti sociale de catre asociatii d-nul B. S. si d-na K. G. în favoarea noului asociat.
Pe de alta parte, judecatorul sindic a retinut ca prin sentinta civila nr.12/05.02.2015 pronuntata în prima instanta de Tribunalul S. M. în dosar nr.1916/83/2014 a fost respinsa actiunea având ca obiect anularea celor doua hotarâri AGA sus mentionate. Aceasta hotarâre nu este definitiva.
Potrivit art.996 alin.2 Cod procedura civila, daca hotarârea pronuntata în procedura ordonantei presedintiale nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat împrejurarile de fapt avute în vedere, masurile dispuse vor produce efecte pâna la solutionarea litigiului asupra fondului.
În ceea ce priveste actiunea în anulare a unei hotarâri a adunarii generale a asociatilor, judecatorul sindic a retinut dispozitiile art.132 alin.9 si 10 din Legea nr.31/1990 republicata potrivit carora hotarârea judecatoreasca pronuntata este supusa numai apelului. Hotarârea definitiva de anulare va fi mentionata în registrul comertului si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicarii ea este opozabila tuturor actionarilor.
În opinia judecatorului sindic, solutionarea litigiului asupra fondului la care se refera dispozitiile art.996 alin.2 Cod procedura civila presupune pronuntarea unei hotarâri definitive sau pronuntarea unei hotarâri executorii întrucât este firesc ca, în situatia în care nu se modifica împrejurarile avute în vedere în momentul pronuntarii hotarârii, masurile provizorii încuviintate în procedura ordonantei presedintiale sa produca efecte pâna în momentul când acestea sunt confirmate sau infirmate printr-o hotarâre prin care se solutioneaza fondul litigiului, aceasta din urma producând efecte numai daca are caracter executoriu. Cu alte cuvinte, ratiunea încuviintarii unor masuri provizorii pâna la solutionarea pe fond a litigiului consta în mentinerea efectelor acestor masuri pâna în momentul în care se pronunta o hotarâre apta sa produca efecte juridice si, de regula, hotarârile pronuntate în prima instanta nu sunt executorii dobândind acest caracter doar atunci când devin definitive conform art.632 alin.2 Cod procedura civila. Desigur, în situatia în care, potrivit legii, hotarârea pronuntata în prima instanta este executorie, atunci masurile provizorii încuviintate în procedura ordonantei presedintiale vor produce efecte pâna în momentul pronuntarii acestei hotarâri.
În plus, potrivit dispozitiilor art.467 alin.1 Cod procedura civila, si apelul presupune o judecata asupra fondului litigiului dedus judecatii.
În speta, hotarârea judecatoreasca prin care se solutioneaza o cerere având ca obiect anularea unei hotarâri adoptate de adunarea generala a asociatilor are caracter executoriu numai daca este definitiva deoarece, potrivit dispozitiilor art.132 alin.10 din Legea nr.31/1990, numai o hotarâre definitiva se mentioneaza în registrul comertului si devine opozabila prin publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
De asemenea, s-a retinut ca prin sentinta civila nr.148/20.08.2014 s-au dispus masuri provizorii pâna la solutionarea litigiului înregistrat sub nr.1916/83/2014 ceea ce înseamna ca s-au preluat dispozitiile art.996 alin.2 teza a II-a Cod procedura civila.
În consecinta, având în vedere ca hotarârea judecatoreasca pronuntata în actiunea în anulare a unei hotarâri generale a asociatilor nu este executorie în prima instanta, judecatorul sindic a apreciat ca sentinta civila nr.148/20.08.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. în dosar nr.1922/83/2014 prin care s-a dispus suspendarea executarii hotarârii AGA nr.1/19.10.2013 si a hotarârii AGA nr.1/31.03.2014 produce efecte pâna în momentul solutionarii definitive a actiunii în anulare înregistrate sub nr. 1916/83/2014, numai în acest moment fiind confirmata sau infirmata cu caracter executoriu legalitatea celor doua hotarâri ale adunarii generale a asociatilor.
Raportat la cele retinute mai sus, judecatorul sindic a constatat ca la data de 18.02.2015 (data la care adunarea generala a asociatilor a desemnat administratorul special în persoana d-nului F. C.) sentinta civila nr.12/05.02.2015 pronuntata în dosarul nr.1916/83/2014 prin care a fost respinsa actiunea în anulare a celor doua hotarâri AGA prin care d-nul B. I. a dobândit calitatea de asociat majoritar în cadrul SC A. SRL nu era definitiva. Prin urmare, la data respectiva d-nul B. I. nu avea drept de vot în cadrul adunarii generale a asociatilor, neavând calitatea de asociat al debitoarei ca efect al sentintei civile nr.148/20.08.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. în dosar nr.1922/83/2014 ceea ce înseamna ca este nelegal procesul verbal încheiat în data de 18.02.2015 de administratorul judiciar în ceea ce priveste recunoasterea calitatii de asociat si a dreptului de vot în favoarea d-lui B. I.
Întrucât dl. F. C. a fost desemnat în calitate de administrator special exclusiv ca urmare a votului exprimat de d-nul B. I., rezulta ca procesul verbal sus mentionat este nelegal si în ceea ce priveste constatarea desemnarii administratorului special.
Sunt neîntemeiate sustinerile administratorului special potrivit carora d-nul B. I. avea calitatea de asociat la data întrunirii adunarii generale a asociatilor în vederea desemnarii administratorului special conform certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul S. M., întrucât în opinia judecatorului sindic acest certificat are doar rol de informare. Pe de alta parte, judecatorul sindic a apreciat ca mentiunile din registrul comertului facute în baza celor doua hotarâri AGA prin care d-nul B. I. a dobândit calitate de asociat nu conduc la concluzia ca acesta are în prezent aceasta calitate în conditiile în care efectele celor doua hotarâri au fost suspendate în procedura ordonantei presedintiale.
Asa cum s-a retinut si în încheierea pronuntata în data de 30.03.2015 prin care a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active, desi potrivit art.53 alin.1 din Legea nr.85/2014 desemnarea administratorului special este rezultatul votului asociatilor debitoarei si nu o masura dispusa de administratorul special, totusi judecatorul sindic apreciaza ca desemnarea administratorului special reprezinta o masura luata de administratorul judiciar în sensul dispozitiilor art.45 lit.j) sub aspectul recunoasterii calitatii de asociat si a dreptului de vot pentru d-nul B. I.
Pentru toate acest motive, în temeiul art.45 lit.j) din Legea nr.85/2014, judecatorul sindic a admis contestatie si a anulat procesul verbal din data de 18.02.2015.
În baza principiului disponibilitatii, nu a acordat cheltuieli de judecata, acestea nefiind solicitate.
Împotriva acestei hotarâri, în termen si legal timbrat, a formulat apel administratorul F. C., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentintei atacate si în consecinta, respingerea cererii formulate de reclamantii intimati.
Critica hotarârea data de prima instanta ca fiind nelegala si netemeinica, fiind urmarea unei interpretari gresite, nu doar a textelor de lege, ci si a efectelor pe care hotarârea data pe ordonanta presedintiala o are în prezenta speta.
Ab initio, arata ca procesul verbal atacat cuprinde, în fapt, constatarea unei hotarâri luate în cadrul Adunarii generale a Asociatilor SC A. SRL, prin care s-a hotarât numirea în calitate de administrator special a subsemnatului apelant.
Aceasta AGA a fost convocata la cererea administratorului judiciar, iar hotarârea a fost luata prin votul majoritar al asociatului B. I. A. care detine 80% din partile sociale ale SC A. SRL. Nu în ultimul rând, arata ca în dovedirea acestei calitati si implicit a dreptului de vot, administratorul judiciar a luat în considerare cele mentionate în certificatul constatator eliberat de ORC S. M., care atesta, indiscutabil, calitatea de asociat al domnului B.U.
Reclamantii, odata cu depunerea cererii, aduc în discutie ca si presupus motiv de desfiintare a actului în baza caruia a fost numit apelantul, doar aspecte care tin de calitatea de asociat a domnului B. I. A. si implicit despre posibilitatea acestuia de a-si exercita, în mod legal, dreptul de vot.
Critica faptul ca prima instanta a considerat, în mod gresit, ca la momentul luarii acestei hotarâri, AGA 18.02.2015, prin interpretarea sui generis a efectelor Sentintei civile nr. 148/20,08.2014 pronuntata în dosar 1922/83/2014, domnul B.U.I. nu avea calitatea de asociat.
Prin hotarârea amintita mai sus, Tribunalul S. M. a admis o cerere de ordonanta presedintiala si a dispus “suspendarea executarii hotarârii AGA nr. 1/19.10.2013 si a hotarârii AGA 1/31.03.2014 fara somatie sau trecerea unui termen, pâna ia solutionarea litigiului înregistrat sub nr. 1916/83/2014 pe rolul Tribunalului S. M.”.
Apreciaza ca dispozitivul acestei hotarâri este esential întru transarea corecta si legala a cererii, analiza acestuia trebuind orientata atât înspre caracterul vremelnic, cât si asupra efectelor pe care aceasta hotarâre le putea produce.
Din punctul de vedere al apelantului, contrar interpretarii gresite date de prima instanta, efectele ordonantei prin care s-a dispus suspendarea executarii celor doua hotarâri A.G.A., au fost limitate în timp pâna la solutionarea de catre Tribunalul S. M. a litigiului înregistrat sub nr. 1916/83/2014, aratând ca prin Sentinta civila nr. 12/CC pronuntata în dosar nr. 1916/83/2014, Tribunalul S. M. a dispus respingerea actiunii formulate de catre reclamant si, în consecinta, efectele provizorii ale ordonantei presedintiale nu puteau excede acestui moment.
De asemenea, critica faptul ca prima instanta a interpretat într-un mod bizar prevederile art. 996 alin 2 ultima teza Cod de procedura civila, considerându-le aplicabile în speta de fata, aspect apreciat ca fiind gresit, deoarece, asa cum lesne se poate constata, lecturând dispozitivul hotarârii date în solutionarea cererii de ordonanta presedintiala, instanta a dispus în mod expres momentul pâna la care efectele hotarârii sunt limitate în timp.
În aceste conditii, apreciaza ca dezlegarea data de prima instanta este gresita, în conditiile în care efectul de suspendare al hotarârilor AGA a fost limitat în timp pâna la solutionarea pe fond de catre Tribunalul S. M. si ca, implicit, la momentul încheierii procesului verbal atacat, nu exista nici un fel de limitare cu privire la posibilitatea de vot data de calitatea de asociat a domnului B.
Raportat la faptul ca reclamantul din cererea de ordonanta presedintiala a solicitat în mod expres suspendarea executarii hotarârilor A.G.A. pâna la solutionarea fondului de catre Tribunalul S. M., apreciaza ca, în judecarea cererii de ordonanta presedintiala, raportat la ceea ce s-a cerut, tinând cont de principiul disponibilitatii, Tribunalul nu putea sa dispuna suspendarea pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a litigiului, fiind în situatia de a da altceva decât s-a cerut.
În aceste conditii, interpretând efectele în timp pe care ordonanta presedintiala, prin care s-a dispus suspendarea executarii hotarârii A.G.A. în baza careia domnul B. I. A. a dobândit calitatea de asociat si implicit dreptul de vot în cadrul adunarilor generale, solicita sa se constate ca la data întocmirii procesului verbala atacat, efectele acestei ordonante nu erau operabile si ca implicit, calitatea si dreptul de vot nu puteau fi puse sub semnul întrebarii.
Totodata, recurentul apreciaza ca suspendarea executarii unei hotarâri A.G.A. nu echivaleaza cu suspendarea efectelor acesteia iar, în conditiile în care art. 202 alin. 24 din Legea 31/1990, prevede expres ca: “transmiterea partilor sociale va opera, în lipsa unei opozitii la data expirarii termenului de opozitie prevazut de art. 62, iar daca a fost formulata o opozitie la data comunicarii hotarârii de respingere a acesteia”, hotarârea data de Tribunalul S. M. în solutionarea ordonantei presedintiale era înca de la acel moment fara obiect, ambele hotarâri A.G.A. fiind deja executate, conform prevederilor legale.
Concluzionând, solicita instantei sa constate ca la data numirii în calitate de administrator special, conform certificatului O.R.C., domnul B. I. A. detinea 80% din partile sociale ale SC A. SRL ca efectele de suspendare ale executarii hotarârilor A.G.A., nu erau operante la acel moment în conditiile limitarii în timp, conform celor aratate mai sus si ca, astfel, hotarârea de numire luata prin votul majoritar al asociatilor este indiscutabil legala.
În drept au fost invocate prevederile art. 43 din Legea 85/2014 precum si textele de lege invocate în cuprinsul apelului.
Prin întâmpinarea formulata, intimatii B. S. si K. G. au solicitat respingerea apelului ca nefondat si pastrarea în tot a hotarârii atacate, ca fiind temeinica si legala.
Acestia apreciaza ca întrucât hotarârea pronuntata în procedura ordonantei presedintiale nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat împrejurarile de fapt avute în vedere, masurile dispuse vor produce efecte pâna la solutionarea litigiului asupra fondului (art. 996 alin. 2 Noul Cod de procedura civila). Or, „solutionarea litigiului asupra fondului” presupune pronuntarea unei hotarâri definitive sau pronuntarea unei hotarâri executorii, pentru ca – în conceptia legiuitorului din anul 2010 – masurile provizorii încuviintate si dispuse în procedura ordonantei presedintiale produc efecte pâna în momentul confirmarii/infirmarii lor printr-o hotarâre, având caracter executoriu, data asupra fondului litigiului.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. 1 NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA, apelul exercitat în termen provoaca o noua judecata asupra fondului.
Totodata, pentru ca la data numirii administratorului judiciar în persoana apelantului-contestator F.C. (18 februarie 2015), „asociatul” B. nu avea drept de vot în cadrul A.G.A. al Societatii A. SRL, întrucât – ca efect al Sentintei civile nr. 148 din 20 august 2014, pronuntata de Tribunalul S. M. (Dosar nr. 1922/83/2014) – nu a avut calitatea de asociat, Procesul-verbal încheiat de administratorul judiciar la 18 februarie 2015, este nelegal.
Potrivnic asertiunilor apelantului, apreciaza ca „asociatul” B. nu-si putea dovedi calitatea de asociat al Societatii „A.” SRL, prin Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul S. M., cel putin pentru doua motive, si anume: pentru ca înscrisul are rol de informare si pentru ca mentiunile înscrise în registrul comertului, în temeiul Hotarârilor A.G.A. nr. 1/19.10.2013 si nr. 1/31.03.2014 nu produc efecte, ca urmare a dispozitiilor Sentintei civile nr. 148 din 20 august 2014, pronuntata de Tribunalul S. M. (Dosar nr. 1922/83/2014).
Fata de cele aratate, solicita respingerea apelului declarat de apelant, ca nefondat, si pastrarea în tot a hotarârii atacate, ca temeinica si legala.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 482 coroborat cu art. 205 din Noul Cod de procedura civila, republicat (2015).
Curtea de apel, analizând apelul declarat în cauza prin prisma motivelor invocate, a constatat ca este nefondat, urmând sa dispuna respingerea lui ca atare, pentru urmatoarele considerente:
Obiect al prezentei cauze îl reprezinta verificarea legalitatii masurii de desemnare a administratorului special al debitoarei în cadrul procedurii insolventei, în conditiile în care dreptul de vot al asociatului majoritar ce detine 80% din partile sociale a fost contestat de ceilalti doi asociati minoritari pe considerentul ca executarea hotarârilor A.G.A. nr. 1/ 19.10.2013 si 1/ 31.03.2014 în urma carora asociatul B. I. a devenit asociat majoritar, a fost suspendata în procedura ordonantei presedintiale pâna la solutionarea litigiului având ca obiect verificarea legalitatii celor doua hotarârii A.G.A.
În procesul verbal încheiat la data de 18.02.2015, ce consemneaza dezbaterile în cadrul adunarii asociatilor debitoarei si hotarârea adoptata, s-a consemnat de catre administratorul judiciar, care a prezidat sedinta, ca exprimarea voturilor asociatilor debitoarei a avut loc în baza procentelor pe care acestia le detin conform certificatului emis de registrul comertului si ca efectele ordonantei presedintiale prin care s-a dispus suspendarea executarii celor doua hotarâri A.G.A. în cadrul dosarului nr. 1922/83/2014 a Tribunalului S. M. au încetat în conditiile în care litigiul pe fond ce viza anularea celor doua hotarâri A.G.A. înregistrat sub nr. 1916/83/2014 pe rolul Tribunalului S. M. s-a solutionat la data de 5.02.2015.
În aceste conditii, s-a apreciat ca asociatul majoritar al debitoarei îsi poate exprima valid votul în privinta desemnarii administratorului special, vot în urma caruia a fost desemnat ca si administrator special dl. F. C. Aceasta hotarâre si masura luata în cadrul procedurii a fost contestata de catre cei doi asociati minoritari.
Problema juridica dedusa judecatii, supusa analizei instantei, este aceea de a se stabili daca la data tinerii adunarii dl. B. I. avea drept de vot în cadrul adunarii asociatilor, precum si efectele pe care le produce sub acest aspect sentinta pronuntata în dosarul nr. 1922/83/2014 în procedura ordonantei presedintiale.
În aceasta privinta, curtea a retinut ca prin sentinta civila nr. 148/20.08.2014 pronuntata în dosar nr. 1922/83/2014 al Tribunalului S. M. s-a dispus suspendarea executarii hotarârii A.G.A. nr. 1/19.10.2013 si nr. 1/31.03.2014 pâna la solutionarea litigiului înregistrat sub nr. 1916/83/2014 pe rolul Tribunalului S. M.
În cauza s-a invocat, pe de o parte, ca efectele acestei hotarâri judecatoresti dureaza pâna la pronuntarea de catre Tribunalul S. M. asupra litigiului si pe de alta parte, s-a sustinut ca efectele acestei hotarâri, respectiv vremelnicia ei, dureaza pâna la momentul solutionarii definitive a litigiului înregistrat pe rolul instantei.
Potrivit prevederilor art. 996 alin. 2 Cod procedura civila, daca hotarârea pronuntata în procedura ordonantei presedintiale nu cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-au modificat împrejurarile de fapt avute în vedere, masurile dispuse produc efecte pâna la solutionarea litigiului asupra fondului.
Din analiza hotarârii pronuntate în procedura ordonantei presedintiale, în dosar nr. 1922/83/2014 a Tribunalului S. M., nu rezulta ca instanta a stabilit vreo mentiune în ce priveste durata masurii dispuse câta vreme din dispozitivul hotarârii nu rezulta stabilirea în mod expres a unui termen sau durata pentru vremelnicia masurii dispuse. Daca instanta ar fi intentionat sa stabileasca o anume perioada de timp limitata ar fi prevazut acest fapt expres în cuprinsul hotarârii.
Sintagma folosita de instanta în sensul „pâna la solutionarea litigiului înregistrat sub nr. 1916/83/2014 pe rolul Tribunalului S. M.” nu înseamna în mod automat ca masura dispusa dureaza pâna la solutionarea în prima instanta a actiunii în anularea celor doua hotarâri A.G.A., câta vreme acest fapt nu este prevazut expres în cuprinsul hotarârii si nu poate fi coroborat cu alte elemente factuale care ar determina interpretarea sintagmei respective în acest sens, raportat la împrejurarile avute în vedere la adoptarea masurii.
Scopul masurilor dispuse în procedura ordonantei presedintiale este acela de a conserva o anumita stare de fapt pâna la momentul la care instanta învestita cu analizarea fondului cauzei statueaza asupra mentinerii situatiei respective ori a unei noi situatii juridice a carei efecte au fost oprite temporar si vremelnic prin masura dispusa în cadrul ordonantei.
Este evident ca aceasta situatie intervine în cazul în care hotarârea pronuntata asupra fondului produce efecte juridice în sensul de a fi apta de a fi pusa în executare, în sens contrar putându-se ajunge la situatia în care cei ce au urmarit protejarea unor drepturi si interese în mod vremelnic sa fie lipsiti de vreun mijloc de a-si conserva provizoriu aceste drepturi pâna la momentul la care o instanta pronunta o hotarâre apta de a produce efecte juridice si de a fi pusa în executare.
În consecinta, nu se poate retine ca în cauza instanta care a pronuntat hotarârea în procedura ordonantei presedintiale ar fi stabilit ca durata masurii dispuse tine pâna la momentul pronuntarii în prima instanta a actiunii în anularea hotarârilor A.G.A., câta vreme nu s-a mentionat expres acest fapt în cuprinsul hotarârii pronuntate, iar hotarârea data în prima instanta în actiunea în anulare nu este una executorie, producatoare de efecte juridice.
Dupa cum în mod corect a retinut si prima instanta, potrivit prevederilor legii speciale nr. 31/1990, doar hotarârea definitiva de anulare a hotarârilor A.G.A. se mentioneaza în registrul comertului si este opozabila tuturor actionarilor, neexistând vreo dispozitie în cuprinsul legii speciale în sensul caracterului executoriu al hotarârii pronuntate în prima instanta. De asemenea, nici potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila nu se poate stabili acest caracter executoriu în privinta hotarârilor pronuntate în prima instanta, atacate cu apel, deoarece calea de atac a apelului presupune o judecata asupra fondului si doar solutionarea ei da caracter executoriu hotarârii, conform prevederilor art. 632 alin. 2 si 467 alin. 1 Cod procedura civila.
Ori, câta vreme hotarârea data în prima instanta în cadrul litigiului pe fond nu are caracter definitiv, nefiind executorie, aceasta nu produce efecte juridice depline, situatie în care nu se poate considera ca aceasta înlatura efectele provizorii si vremelnice dispuse în procedura ordonantei presedintiale, procedura statuata de legiuitor tocmai pentru a proteja vremelnic o stare de fapt sau situatie pâna la momentul la care se pronunta o hotarâre apta de a produce efecte juridice si a fi pusa în executare.
Faptul ca instanta învestita cu solutionarea cererii de ordonanta presedintiala a dispus masura prin raportare la litigiul înregistrat pe rolul Tribunalului S. M., reprezinta doar o identificare a dosarului în care se dezbate cererea de anulare a hotarârilor, neputându-se retine ca prin acest fapt s-ar fi dispus o limitare în timp a duratei masurilor câta vreme acest lucru nu rezulta din cuprinsul hotarârii respective.
Prin urmare, nu pot fi avute în vedere motivele de apel invocate în sensul stabilirii în cadrul hotarârii date în procedura ordonantei presedintiale a unei durate exprese a masurilor dispuse, în mod judicios retinând prima instanta ca acestea dureaza pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive în litigiul având ca obiect anularea hotarârilor A.G.A.
În aceste conditii, curtea a constatat ca în mod corect s-a retinut prin hotarârea apelata ca dl. B. I. nu îti putea exercita în mod legal drepturile de vot în cadrul sedintei adunarii asociatilor, câta vreme executarea celor doua hotarâri A.G.A., ce-i confereau calitatea de asociat majoritar, erau suspendate la momentul tinerii sedintei, situatie în care si hotarârea adoptata prin exercitarea acestui drept de vot nu este una legala.
Faptul ca la momentul tinerii sedintei adunarii asociatilor, erau înregistrate în registrul comertului modificarile intervenite în structura asociatilor societatii si a cotelor de participare la capitalul social, nu confera drept de vot asociatului majoritar câta vreme scopul urmarit de legiuitor prin înregistrarea acestor mentiuni în registrul comertului este opozabilitatea lor fata de terti, însa fata de asociatii societatii produc efecte juridice si actele neînregistrate în registrul comertului, nu doar cele înregistrate, situatie în care, în cadrul raporturilor dintre acestia, ori acestia si societate, prevaleaza toate raporturile stabilite si nu doar cele ce au fost facute opozabile tertilor.
Ori, câta vreme printr-o hotarâre judecatoreasca executorie si opozabila partilor din cauza, s-a dispus suspendarea executarii drepturilor si obligatiilor statuate între asociati, prin doua acte emanate de la societate, nu se poate retine ca acestia, peste efectul produs de hotarârea judecatoreasca, au dreptul de a vota în adunarea generala a asociatilor doar pe considerentul înscrierii mentiunilor în registrul comertului.
Concluzionând, curtea a retinut ca motivele de apel invocate în cauza nu pot fi primite ca fondate, urmând sa dispuna respingerea ca nefondat a apelului si mentinerea în tot a sentintei atacate.
Instanta nu a acordat cheltuieli de judecata în apel, deoarece partile intimate care au solicitat cheltuieli nu au facut dovada efectuarii lor prin înscrisuri justificative, iar partea apelanta nu este îndreptatita la acordarea lor câta vreme a cazut în pretentii.
