Admite contestatia la executare, formulata de contestatorii N.A. si L.I., în contradictoriu cu intimata SC T.C. SA.
Anuleaza formele de executare pornite în dosarul de executare nr. STE 1730/2010 de catre Executor bancar.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Bals sub nr. 2566/184/15.09.2010, contestatorii N.A. si L.I. au solicitat instantei ca prin hotarârea ce va pronunta, în contradictoriu cu intimata SC T.C. SA, anularea formelor de executare silita pornite în dosarul nr. STE 1730/2010, de catre executor judecatoresc, sa constate ca nu le este opozabil contractul nr. 62590CM, în calitate de mostenitori ai defunctului N.C., cu cheltuieli de judecata.
În motivare au aratat ca prin somatia nr. STE 1730 din 01.09.2010, comunicata la data de 03.09.2010, au fost somati de catre executorul bancar , ca numitul N.C. sa achite suma de 1045,99 lei reprezentând debitul catre SC T.C. SA.
Contestatorii au aratat ca numitul N.C. a decedat la data de 20.05.2008, iar contractul de credit pentru nevoi personale încheiat de acesta cu SC T.C. SA, nu le este opozabil.
De asemenea, contestatorii au aratat ca mostenitori cu vocatie succesorala au ramas N. A. în calitate de sotie supravietuitoare si L.I. în calitate de descendent de gradul I, contestatoarea fiind despartita de circa 10 ani de N.C.
S-a sustinut ca, contractul de credit nu le poate fi opozabil întrucât este un contract sinalagmatic si produce efecte între partile contractante. Pe de alta parte, s-a aratat ca apartamentul ce face obiectul somatei este bun propriu al contestatoarei N.A.
În drept, au invocat art. 399 si urm. Cod procedura civila.
În dovedire au solicitat probele cu acte si martori.
La dosar au fost depuse urmatoarele înscrisuri: s.c. nr. 1045/14.06.2010, comunicari, notificarea, sesizare pentru deschiderea succesiunii, acte de stare civila si au timbrat actiunea cu sumele de 194 lei, taxa judiciara de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestatiei ca neîntemeiata, continuarea executarii si obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecata. A invocat de asemenea exceptiile netimbrarii, tardivitatii si inadmisibilitatii contestatiei.
Intimata a aratat ca este insuficient timbrata contestatia si a fost depusa peste termen. A aratat ca somatia a fost transmisa la data de 19.02.2010, iar contestatia a fost depusa la data de 15.09.2010, iar la data de 01.09.2010 a fost transmisa notificare.
De asemenea, intimata a aratat ca le este opozabil contestatorilor contractul de card, deoarece au calitatea de mostenitori ai autorului N.C. si ca pâna în acest moment nu a demarat procedura executarii silite.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri si au depus la dosar contractul de credit, fisa contului, somatia din 12.02.2010, dovada de comunicare, notificarea, notificarea colectiva. Adresa Primaria Bals, acte din dosarul de credit si adresa ITM Olt.
În drept, a invocat art. 371 ind.1 Cod procedura civila si art. 115 Cod procedura civila.
Au fost solicitate, din oficiu, toate actele din dosarul de executare silita nr. STE 1730 din 01.09.2010, acestea fiind comunicate si atasate la dosarul cauzei.
La data de 02.06.2010, contestatorii au depus la dosar raspuns la întâmpinare, însotit de contractul de vânzare cumparare cu plata în rate nr.2206/11.12.1991 si certificatul de casatorie nr.158/1977 emis de Primaria Orasului Bals (f.72-73).
La termenul de judecata din data de 30.11.2010, instanta a luat act de renuntarea intimatei la exceptia netimbrarii contestatiei si a dispus unirea exceptiilor tardivitatii si inadmisibilitatii contestatiei cu fondul acesteia, constatând îndeplinite conditiile cumulative prevazute de art. 137 alin. 2 Cod procedura civila.
Analizând materialul probator administrat, prin prisma acestor exceptii si pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Prin notificarea nr. STE 1730 din 01.09.2010, contestatarii au fost somati de catre executor judecatoresc T.C. SA sa achite suma de 1.045,99 lei, reprezentând debitul catre SC T.C. SA, un credit contractat de defunctul N.C.
Prin promovarea prezentei contestatii la executare, contestatorii urmaresc desfiintarea urmaririi silite însasi, precum si anularea tuturor formelor de executare pe considerentul nerespectarii normelor procedurale care guverneaza executarea silita imobiliara.
Potrivit prevederilor art. 401 Cod procedura civila, exercitarea contestatiei la executare este conditionata de respectarea unui termen imperativ, a carui durata de 15 zile, începe sa curga de la momente diferite, în functie de situatiile expres si limitativ reglementate de textul de lege mai sus enuntat.
În speta, prin prisma motivelor invocate în sustinerea contestatiei, rezulta ca acestea se încadreaza în ipoteza prevazuta de art. 401 alin.1 lit. c, Cod procedura civila, vointa contestatorilor fiind aceea de contesta executarea silita însasi.
Astfel conform art. 401 alin.1 lit. c, Cod procedura civila, termenul de 15 zile pentru promovarea contestatiei la executarea silita însasi curge de la data la care debitorul a primit somatia sau a luat cunostinta de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
În speta, notificarea nr. STE 1730 din 01.09.2010, primul act de executare, deoarece emana de la un organ de executare, a fost comunicata contestatorilor la data de 03.09.2010, conform dovezii de la fila 9 din dosar si introducerea contestatiei la executare s-a facut la data de 15.09.2010, deci înauntrul termenului legal.
În raport de aceste considerente instanta urmeaza sa respinga exceptia tardivitatii contestatiei ca neîntemeiata.
De asemenea, instanta urmeaza sa respinga exceptia inadmisibilitatii contestatiei invocata de catre intimata, ca neîntemeiata, deoarece executarea a început prin notificarea nr. STE 1730 din 01.09.2010, care reprezinta primul act de executare, fiindca emana de la un organ de executare si nu exista motive care sa faca inadmisibila o asemenea contestatie.
Sub aspectul fondului contestatiei la executare, instanta retine urmatoarele:
Din certificatul de casatorie depus la dosar, rezulta ca, contestatoarea N.A. s-a casatorit cu sotul sau, N.C., la data de 27.12.1977.
Din notificarea nr. STE 1730 din 01.09.2010 rezulta ca apartamentul situat în Orasul Bals, str. Nicolae Balcescu, nr.28, bl. 27BIS, sc. B, et.3, ap.34, jud. Olt, reprezinta obiectul executarii silite.
Regimul juridic al apartamentului nu este cert stabilit : contestatoarea sustine ca este proprietatea sa dar poate fi bun achizitionat în timpul casatoriei cu autorul N.C. sau bun propriu al acestuia.
În situatia în care ar fi bun propriu al contestatoarei, nu se poate începe excutarea silita împotriva acesteia.
Potrivit art. 30 Codul familiei „bunurile dobândite în timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune”. Potrivit art. 30 alin. 3 Codul fam. calitatea de bun comun nu trebuie dovedita.
În cazul în care apartamentul este bun comun trebuie procedat la iesierea din indiviziune, deoarece potrivit art. 33 al. 1 Cod. fam., creditorii personali vor putea urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor, nu si pe cele cuprinse în comunitatea matrimoniala. Când bunurile proprii ale debitorului sunt neîndestulatoare, în limitele necesare acoperirii restului de creanta, creditorul personal este îndreptatit sa solicite, pe cale judecatoreasca, partajarea bunurilor comune (art. 33 alin. 2 Cod. fam.). În acest fel, bunurile care vor fi atribuite sotului debitor devin proprii ale acestuia, ceea ce permite continuarea urmaririi asupra patrimoniului al debitorului personal.
Spre deosebire de bunurile dobândite în timpul casatoriei, care sunt prezumate de la data dobândirii lor de oricare dintre soti ca fiind bunuri comune (art. 30 C. fam.), în situatia datoriilor, prezumtia care functioneaza nu este aceea a comunitatii, ci a caracterului personal. Asadar, cel interesat în a invoca pentru o datorie contractata de unul dintre soti caracterul ei comun, trebuie sa faca dovada ca se regaseste vreuna din ipotezele reglementate de art. 32 lit. a) -d) C. fam.
În speta, contractul nr. 62590 CM a fost încheiat de sotul defunct N. C. în nume propriu, acesta fiind cel care a garantat restituirea cu toate bunurile imobile si mobile pe care le are în proprietate. Nu rezulta din continutul contractului faptul ca împrumutul ar fi fost facut cu scopul împlinirii nevoilor obisnuite ale casniciei si nici ca ar fi fost semnat si de sotia contestatoare.
În lipsa unor dovezi în acest sens, simpla împrejurare ca obligatia a fost contractata de unul din soti în timpul casatoriei, nu este de natura sa duca prin ea însasi la concluzia caracterului comun, pentru ca aceasta ar contraveni dispozitiilor art. 32 lit. c) C. fam. si ar însemna o extindere a prezumtiei de comunitate reglementata de art. 30 C. fam., care functioneaza în materia dobândirii bunurilor.
În ce priveste însa, imobilul care face obiect al proprietatii devalmase, el nu poate sa fie supus urmaririi silite fata de dispozitiile art. 33 C. fam. (bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti decât dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor) si de dispozitiile art. 493 alin. (1) Cod procedura civila potrivit carora, creditorii personali ai unui debitor codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi împarteala acestora.
Necesitatea efectuarii partajului asupra imobilului ce face obiectul executarii silite rezulta si din aceea ca potrivit art. 371 ind. 3 Cod procedura civila pot face obiectul executarii silite numai veniturile si bunurile debitorului daca potrivit legii sunt urmaribile si numai în masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.
Ori, pâna la realizarea partajului, executarea silita asupra bunului proprietate comuna nu este posibila, nefiind determinata cota parte indiviza ce i-ar fi revenit defunctului debitor Novac Constantin din imobilul respectiv si care ar putea sa fie urmarita de catre intimata creditoare, în limita realizarii creantei sale.
Daca imobilul ar fi bun succesoral, de asemenea, realizarea partajului, anterior executarii silite se impune si prin prisma disp. art. 774 C.civ. potrivit carora coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare în proportie cu ce ia.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, instanta va admite contestatia la executare si va anula formele de executare pornite în dosarul de executare nr. executare nr. STE 1730/2010 de catre Executor bancar.
Data publicarii pe site: 09.02.2011
