Regimul bunurilor cumpărate de soţi, cu plata în rate, în perioada căsătoriei. Plata ratelor în timpul şi după desfacerea căsătoriei.


Bunurile cumparate, în rate, în timpul casatoriei sunt comune, chiar daca o poarte din rate se achita dupa desfacerea prin încetarea casatoriei, acest fapt prezentând importanta numai pentru stabilirea cotelor – parti contributive ale sotilor la dobândirea bunurilor comune.

Prin sentinta civila nr.3889/2009 s-a admis în parte si pe fond  cererea  formulata de reclamanta  M. T.  în contradictoriu cu pârâtul C.D., s-a dispus sistarea din codevalmasie a partilor formându-se doua loturi valorice de  câte 115.441 lei, atribuindu-se  reclamantei  apartamentul cu trei camere iar pârâtului  casa situata  în comuna Brebeni.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta considerând-o netemeinica si nelegala  întrucât  instanta de fond  a stabilit eronat o cota de 1/2 pentru parti în conditiile în care  s-a solicitat o cota majorata a reclamantei de 69 % si  de 31 %  pentru pârât deoarece pentru plata pretului apartamentului  s-a  contractat un credit CEC, suma împrumutata pe o durata de 5 ani  fiind de 141.689 lei si  împreuna cu pârâtul a rambursat  numai 12 rate,  respectiv pâna în luna iunie 1993 data despartirii în fapt.

Sentinta a fost criticata si de pârâtul C.D., sub aspectul netemeiniciei întrucât  expertii  au stabilit o valoare  mica  a apartamentului cu trei camere, si prea mare pentru casa de la tara care nu este terminata, nu are canalizare si  gaze.

A mai sustinut ca suma de  20.000 lei împrumutata de reclamanta de la banca a fost achitata de pârât  printr-un împrumut CAR, astfel încât contributia  sotilor la dobândirea bunurilor este egala.

Prin decizia civila nr.239 din 19 octombrie 2009, pronuntata de Tribunalul Olt s-a admis apelul declarat de reclamanta, s-a respins apelul declarat de pârât, s-a schimbat încheierea de admitere în principiu si sentinta, instanta stabilind cota de contributie a reclamantei la dobândirea apartamentului ca fiind de 71,71 % si ca bun comun cota de 28,29 % din care fiecarei parti îi revine câte 1/2 , s-a schimbat sentinta sub aspectul valorii masei partajabile si valorii loturilor astfel :

Lotul nr.1 atribuit reclamantei este în valoare de 153.996,6 lei. Primeste sulta de la lotul nr.2 suma de 46.464,6 lei.

Lotul nr.2 atribuit pârâtului este în valoare de 76.885,4 lei. Plateste sulta lotului nr.1 suma de 46.464,6 lei.

S-au mentinut celelalte dispozitii din încheierea de admitere în principiu si din sentinta.

A fost obligat apelantul pârât la 1510 lei cheltuieli de judecata în apel catre apelanta reclamanta.

Instanta de apel, pe baza probatoriilor administrate, coroborate cu sustinerile pârâtului din întâmpinare, a retinut ca din valoarea apartamentului, de 157.433 lei, partile au achitat avansul în suma de 13.363 lei si ratele din împrumutul contractat pentru plata apartamentului pâna în iunie 1993 în  suma de 21.164 lei  contributia comuna a acestora  la plata pretului apartamentului fiind de 44.527 lei.

S-au înlaturat sustinerile pârâtului potrivit carora acesta a achitat din împrumutul contractat la CAR – datoria comuna de 20.000 lei – ca nefiind probate.

Raportând contributia comuna a sotilor din pretul apartamentului la valoarea acestuia, instanta a  stabilit o contributie a reclamantei, de 112.906 lei, reprezentând procentual 71,71 % cota de 28,29 % fiind retinuta ca reprezentând contributia comuna a sotilor, revenindu-i fiecareia o cota de 14,14% .

În masa partajabila s-a retinut ca bun comun suma de 30.420,8 lei – corespunzatoare cotei de 28,29 % din valoarea apartamentului si imobilul de la tara în valoare de 123.350 lei, stabilind valoarea masei partajabile la 153.770,8 lei, iar lotul valoric al pârâtului la 76.885,4 lei  iar al reclamantei, de 76.885,4 lei la care se adauga contributia proprie de 77.111.2 lei.

Recalculând sulta datorata de pârât reclamantei fata de aceste valori s-a stabilit la 44.464,6 lei.

Apelul declarat de pârât s-a apreciat a fi nefondat, instanta considerând ca au fost corect stabilite valorile celor doua imobile din masa partajabila.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, pe care l-a întemeiat pe art.304 pct.9 c.pr.civ.

Recurentul a criticat decizia pentru respingerea apelului sau, considerând ca valorile stabilite pentru cele doua imobile din masa partajabila nu corespund valorii reale a acestora si ca în mod nejustificat i-au fost respinse obiectiunile formulate la expertizele de evaluare a bunurilor.

A criticat recurentul si solutia de admitere a apelului reclamantei si de schimbare a sentintei sub aspectul compunerii masei partajabile, considerând-o nelegala.

În privinta achitarii datoriei comune de 20.000 lei  a aratat ca instanta a ignorat întelegerea partilor consemnata într-un înscris sub semnatura privata, prin care si-au exprimat acordul ca reclamantei sa-i revina apartamentul iar pârâtului imobilul din mediul rural, apreciind ca acel înscris constituie si o recunoastere a contributiei egale a sotilor la dobândirea bunurilor comune.

Recursul este fondat.

În mod gresit instanta de apel a retinut în masa partajabila ca bun comun suma de 30.420,8 lei echivalentul procentului de 28,29 % din pretul apartamentului achitata de soti pâna la separarea în fapt.

Apartamentul în discutie este un bun dobândit în perioada casatoriei, cumparat în temeiul Decretului Lege 61/1990 – la o valoare subventionata si cu plata pretului în rate.

Beneficiul legii trebuie sa profite ambilor soti.

Data dobândirii dreptului de proprietate în cazul cumpararii bunurilor cu plata pretului în rate – este data încheierii contractului de vânzare-cumparare.

Cum aceasta data se situeaza în perioada casatoriei, apartamentul trebuie considerat în întregime bun comun, iar nu doar cota parte din valoarea bunului ce reprezinta procentul din pret achitat de soti pâna la separarea în fapt.

Bunurile cumparate, în rate, în timpul casatoriei sunt comune, chiar daca o parte din rate se achita dupa desfacerea ori încetarea casatoriei, acest fapt prezentând importanta numai pentru stabilirea cotelor – parti contributive ale sotilor la dobândirea bunurilor comune.

Pe de alta parte, aceste cote contributive se stabilesc nu în raport de fiecare bun în parte ci în raport de universalitatea bunurilor, de comunitatea de bunuri.

Cum, fata de aceste considerente se impune o alta compunere a comunitatii de bunuri si o reanalizare a tuturor aspectelor de fond, în strânsa legatura cu masa partajabila  si cu cotele contributive ale sotilor, urmeaza ca în baza art.312 alin.(5) c.pr.civ. a se admite recursul, a se casa decizia si a se trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Olt.

În rejudecare instanta de apel va analiza si celelalte sustineri ale recurentului privitoare la evaluarea bunurilor si a plata datoriei comune de 20.000 lei, la valoarea probatorie a conventiei sotilor privitoarea la repartizarea bunurilor.