Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani sub nr. 118/40/18 ianuarie 2016, astfel cum a fost completată ulterior, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii solicitând anularea Deciziei nr. …..68/……2015 şi suspendarea actelor subsecvente prin care s-a stabilit în sarcina sa restituirea sumei de 19.023 lei cu titlu de sume încasate necuvenit şi suspendarea provizorie, până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a beneficiat de pensie anticipată parţială conform Legii 19/2000 de la data de18.12.2009.
La 28 ianuarie 2013 a încheiat cu B. – senator în colegiul uninominal 2 din circumscripţia electorală nr. 7 C. – contractul civil nr. 249 cu un salariu brut lunar de 300 lei iar de la 5 ianuarie 2015 a trecut la categoria de pensie pentru limită de vârstă.
A arătat că a recurs la soluţia de a obţine un venit suplimentar faţă de cel din pensia anticipată, întrucât veniturile erau mici.
A arătat că nu i se aplică dispoziţiile art. 114 alin. 1 lit. (b) întrucât nu realizează în mod exclusiv, un venit lunar pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat prevăzut de art. 6 pct. IV.
În drept, reclamanta a invocat Legea 263/2010, Codul fiscal, Constituţia României.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei având in vedere prevederile art.114 alin.1 lit. b din Legea nr.263/2010, potrivit cărora „ în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.”
Or, conform art. 6 din Legea nr.263/2010:”(1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: (…)d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13/1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.”
În plus, legiuitorul a enumerat strict limitativ cazurile în care se poate cumula pensia cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art.118 din Legea nr.263/2010, nefiind inclusă şi categoria de persoane din care face parte reclamanta.
Prin sentinţa civilă nr. 172 din 23 februarie 2016, Tribunalul Botoşani a admis contestaţia formulată de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. ….68/….2015 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii C.; a anulat Decizia nr. …..68/….2015 cu privire la suma de 19023 lei; a admis contestaţia la executare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii C., şi, pe cale de consecinţă, a anulat actele de executare constând în Somaţia nr. …14/…..2016 cu privire la suma de 19028 lei reprezentând debit şi cheltuieli de executare, precum şi procesul verbal privind cheltuielile de executare nr. …04/….2016.
Instanţa a constatat că într-adevăr, conform art. 114 alin. 1 din Legea 263/2010: „în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.”
Or, aşa cum rezultă din contractul civil 249/28.01.2013 (f. 13 dosar fond) reclamanta a prestat servicii pentru beneficiarul B., în calitate de senator, începând cu 1.02.2013 fiind plătită cu un tarif brut de 5,882 lei/oră corespunzător funcţiei de referent.
Prin urmare, în primul rând, se observă că pensia anticipată pentru luna ianuarie 2013 nu trebuia imputată deoarece reclamanta a prestat activitate conform convenţiei civile abia din luna februarie 2013.
În al doilea rând, s-a considerat că situaţia reclamantei s-ar încadra în dispoziţiile art. 6 pct. IV lit. (e) imputându-i-se realizarea unor venituri profesionale . Dar instanţa a constatat că pentru a se afla în ipoteza de asigurat obligatoriu conform art. 6 pct. IV, legiuitorul prevede condiţia ca în anul calendaristic respectiv persoana să nu realizeze venituri profesionale ce depăşesc de 4 ori câştigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.
Or, pentru anii 2013 şi 2014, acest câştigat a fost de 2223 lei şi respectiv 2298 lei conform art. 16 din Legea 6/2013 şi Legea 340/2013, astfel încât reclamanta nu se încadrează în ipoteza prevăzut de art. 6 pct. IV din Legea 263/2010, venitul obţinut de aceasta fiind sub limita de 4 ori a acestor câştiguri.
Aşa fiind, instanţa a admis contestaţia împotriva deciziei de dare în debit dispunând anularea acesteia, şi pe cale de consecinţă şi contestaţia la executare formulată cu privire la aceeaşi decizie, a dispus anularea actelor de executare pornite în baza acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Casa Judeţeană de Pensii C.
Apelanta susţine că reclamanta a beneficiat pentru perioada 01.01.2013-16.11.2014 de pensie anticipată parţial şi a realizat venituri în baza unei convenţii civile.
Având în vedere prevederile art. 114 alin 1 lit. b din Legea nr.263/2010, “(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la ort. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni”; „Art. 6 (1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari; b) funcţionarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct I; IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se afla în una dintre situaţiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice; d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.”
Conform art. 6 din Legea nr.263/2010 “(1) în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin.1 pct. 13^1 din Legea nr. 571 /2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.”
Cum reclamanta s-a regăsit în această situaţie şi a fost şi beneficiara unei pensii anticipate parţiale, s-a emis Decizia nr. …68/…..2015 privind crearea unui debit în suma de 19023 lei pentru perioada 01.01.2013-16.11.2014, în temeiul art. 114 alin.1 lit. b din Legea nr.263/2010. Deci veniturile realizate din pensii s-au cumulat cu cele realizate în baza unei convenţii civile, ceea ce a condus la emiterea deciziei de debit contestate.
Apelanta solicită a se reţine că reclamanta a obţinut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfăşurată în baza unei calificări.
Susţine de asemenea că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională, legiuitorul înţelegând să limiteze expres veniturile care nu pot fi cumulate cu pensia anticipată parţial (altfel textul de lege s-ar fi referit la orice alte venituri).
Astfel, prin normele legale în vigoare sunt enumerate strict limitativ cazurile în care se poate cumula pensia cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art.118 din Legea nr.263/2010: “(1) în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă; b) nevăzătorii; c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; d) copiii, pensionari de urmat, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b); (2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salariat mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).”
Pentru motivele arătate, apelanta solicită admiterea apelul aşa cum a fost formulat, modificarea sentinţei, iar pe fond, respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispoziţiile Legii 263/2010 şi ale Codului de procedură civilă.
Intimata A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului, asupra cererii de apel, Curtea reţine următoarele:
În primul rând trebuie evidenţiat faptul că, potrivit prevederilor art. 477 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa de apel trebuie să rejudece fondul în limitele stabilite expres de către apelantă.
Art. 477 Cod procedură civilă dă valoare normativă regulii tantum devolutum quantum apellatum.
Este necesară această precizare întrucât, în memoriul de apel, partea apelantă indică în mod expres faptul că reclamanta a obţinut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfăşurată în baza unei calificări şi că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională.
Aceste susţineri ale părţii apelante sunt deosebit de importante, întrucât reprezintă punctul de plecare în analiza încadrării situaţiei reclamantei în prevederile art. art. 6 alin.1 pct. I lit. d sau ale art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
A fost reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 114 alin.1 lit. b din Legea nr. 263/2010, în condiţiile în care partea reclamantă a realizat venituri dintr-o activitate profesională în calitate de beneficiară a unei pensii anticipate parţiale.
Potrivit acestei dispoziţii legale din legea privind sistemul unitar de pensii, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
Problema care se pune în speţă este aceea a dispoziţiei din legea privind sistemul unitar de pensii în care se încadrează situaţia reclamantei intimate, raportat bineînţeles la circumstanţele specifice speţei deduse judecăţii.
Pentru a clarifica această problemă trebuie să pornim de la enunţarea situaţiilor asupra cărora reglementează dispoziţiile art. 6 alin.1 pct. I lit. d şi ale art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin.1 pct. I lit. d din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.
În baza dispoziţiilor art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în următoarea situaţie: alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale.
La acest moment trebuie să dăm eficienţă acelor reţineri ale părţii apelante, în legătură cu care mai sus am dezvoltat.
Astfel, a arătat apelanta că reclamanta a obţinut venituri dintr-o activitate profesională, adică venituri din exercitarea unei profesii, respectiv o activitate cu caracter permanent desfăşurată în baza unei calificări şi că venitul realizat de contestatoare provine dintr-o activitate profesională.
În aceste condiţii trebuie să ne raportăm la dispoziţiile art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, dispoziţii care reglementează asupra situaţiei în care se regăsesc persoanele care realizează venituri din activităţi profesionale.
Legea nr. 200/ 2004, privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, stabileşte că activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată, direct sau indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională (art. 2 alin.1).
Sunt considerate activităţi profesionale reglementate activităţile exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională (art. 2 alin.2).
Sunt considerate, de asemenea, activităţi profesionale reglementate activităţile desfăşurate de membrii unei organizaţii profesionale, dacă organizaţia respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau abrevierea acestuia şi de a beneficia de un statut corespunzător nivelului de formare profesională (art.2 alin.3).
Lista profesiilor reglementate în România este prevăzută în anexa nr. 2 a acestui act normativ (art.3 alin.2), fiind diferenţiate profesiile în funcţie de nivelul de studii impus.
Aşadar, condiția de bază a profesiei reglementate este existența unui titlu profesional remis fie de o autoritate publică, fie de o organizaţie profesională.
Astfel, se reţine faptul că reclamanta intimată a desfăşurat o activitate profesională,. în baza unei calificări, putând fi considerată o persoană care a realizat venituri din activităţi profesionale, aşa cum a arătat chiar apelanta prin memorial de apel, fiind astfel încadrabilă în prevederile art. 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010.
Ceea ce trebuie analizat în continuare este realizarea sau nu a plafonului impus de dispoziţiile 6 alin.1 pct. IV lit. e din Legea nr. 263/2010, de cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 6/2013, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 a fost de 2.223 lei.
Potrivit adeverinţei depuse la fila 31 dosar fond, reclamanta intimată a realizat în anul 2013 din activităţi profesionale venituri în cuantum de 3946 lei (3113+150+678+5).
Astfel, în anul 2013 reclamanta nu a realizat un venit brut echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv echivalent cu cel puţin 8892 lei (2223 x 4).
Potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 340/2013, legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 a fost de 2.298 lei.
Potrivit adeverinţei depuse la fila 31 dosar fond, reclamanta intimată a realizat în anul 2014 din activităţi profesionale venituri în cuantum de 4116 lei ( 3396+718+2).
Astfel, în anul 2014 reclamanta nu a realizat un venit brut echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv echivalent cu cel puţin 9192 lei (2298 x 4).
A mai invocat apelanta prevederile art. 118 din Legea nr. 263/2010.
Potrivit acestei dispoziţii, în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limită de vârstă; nevăzătorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).
Rezultă că pentru celelalte categorii de pensionari este interzis cumulul pensiei cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii.
Or, aşa cum mai sus am arătat, persoanele încadrate la art. 6 alin.1 pct. IV din Legea nr. 263/2010 sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, dacă realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit celor mai sus indicate, intimata reclamantă nu a realizat în anii 2013 şi 2014 plafonul impus de dispoziţia din legea privind sistemul unitar de pensii, respectiv cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a se afla în situaţia de a fi asigurată obligatoriu.
Faţă de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
